Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala

  Publicat: 23 Sep 2019       276 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
In legislatia romana, reglementarea modului de aplicare a pedepsei principale in caz de concurs parcurge doua etape de individualizare a pedepsei, respectiv, individualizarea pedepsei pentru fiecare infractiune in parte, urmata de aplicarea pedepsei pentru ansamblul infractional comis.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Pedeapsa principala privata de libertate,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
A fost promulgat la 11.09.1865
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire generica,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Concept folosit in C. proc. pen., prin el intelegandu-se situatia,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Denumire generica,
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Principiu fundamental de drept, prevazut in cap. I, t. I, art. 2, C. pen., partea generala. Legea prevede care fapte constituie infractiuni, pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul savarsirii acestor fapte.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
A fost promulgat la 11.09.1865
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Astfel, sunt incidente mai multe de calcul al pedepsei:


Sistemul absorbtiei, cand s-au stabilit pedeapsa cu detentiunea pe viata si una sau mai multe pedepse cu inchisoarea sau amenda, situatie in care se aplica pedeapsa absorbanta a detentiunii pe viata.


Sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu si fix, cand s-au stabilit pedepse din aceeasi specie, fie inchisoarea, fie amenda, fiind aplicabila pedeapsa cea mai grea, la aceasta adaugandu-se un spor fix, in conditiile legii, respectiv o treime din totalul celorlalte pedepse.


Sistemul cumulului aritmetic, incident atunci cand s-a stabilit cate o pedeapsa de natura diferita - inchisoarea si amenda, aplicandu-se pedeapsa inchisorii, la care se adauga, in intregime, pedeapsa amenzii.


Sistemul mixt, al cumulului juridic cu spor obligatoriu si fix, combinat cu sistemul cumulului aritmetic, atunci cand s-au stabilit pedepse de specie diferita (atat inchisoare cat si amenda), contopindu-se potrivit sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu pedepsele cu inchisoarea si conform sistemului cumulului aritmetic pedepsele cu amenda si precedandu-se apoi la aplicarea pedepsei inchisorii la care se va adauga in intregime pedeapsa amenzii.


Aceste sisteme de calcul pentru care a optat legiuitorul roman au reprezentat, insa, sursa unor nemultumiri printre justitiabili. Dintre acestea, poate cel mai controversat, este sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu si fix. Acesta este criticat, sustinandu-se ca prin aplicarea sa se ajunge, de cele mai multe ori, la op pedeapsa rezultanta ce depaseste maximul general al pedepsei, pe care subiectii de drept nu ar putea sa o prevada, in lipsa cunostintelor juridice un astfel de regim sanctionatoriu. Cu toate acestea, Curtea Constitutionala a ramas constanta in jurisprudenta sa in materie, reiterand prin Decizia nr. 294/2019 caracterul constitutional al acestor norme, dupa cum urmeaza:


1. Exceptia de neconstitutionalitate


1.1 Obiectul exceptiei


Desi potrivit actului de sesizare a Curtii, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 39 din Codul penal, in integralitatea sa, analizand notele scrise ale autorului exceptiei, precum si opinia instantei, rezulta ca exceptia de neconstitutionalitate vizeaza doar dispozitiile art. 39 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul penal, care au urmatorul cuprins: "In caz de concurs de infractiuni, se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune in parte si se aplica pedeapsa, dupa cum urmeaza: [...] b) cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite".


1.2 Pozitia autorului exceptiei


In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalitatii, ale art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, precum si ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine ca dispozitiile art. 39 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul penal sunt neconstitutionale, intrucat, prin aplicarea alaturi de pedeapsa principala a unui spor obligatoriu, de o treime din totalul celorlalte pedepse, se ajunge, de cele mai multe ori, la o pedeapsa rezultanta al carei cuantum permite, in anumite situatii, chiar depasirea maximului general al pedepsei. Asadar, legiuitorul a acceptat posibilitatea depasirii limitelor generale ale pedepselor, aceasta dispozitie legala fiind neconstitutionala, intrucat "subiectii de drept, de cele mai multe ori cetateni care nu au cunostinte juridice, citind norma de drept a carei incalcare este incriminata, nu pot constata nici exactitatea normei, nici accesibilitatea, nici previzibilitatea acesteia, fapt ce incalca increderea legitima de care trebuie sa beneficieze un text de lege, si, totodata, principiul securitatii juridice a legii". Potrivit art. 23 alin. (12) din Constitutie, nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii, or, conditiile si temeiul legii le reprezinta, potrivit art. 187 din Codul penal, "pedeapsa prevazuta in textul de lege care incrimineaza fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei", nicidecum sporul prevazut de art. 39 din Codul penal, spor care nu este pedeapsa .


Mai mult, in opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, acest sistem de sanctionare a concursului de infractiuni nu este constitutional, deoarece prin insumarea aritmetica a pedepselor se poate ajunge la o pedeapsa rezultanta care depaseste durata vietii infractorului si ii creeaza un plus de suferinta care exista in masura mai mica atunci cand pedepsele sunt executate cu intermitente. Mentiunea ca "la pedeapsa cea mai grea se adauga un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite" nu este o redactare care "sa poata sa fie inteleasa de cei cu o capacitate de intelegere modesta, astfel incat este greu de explicat ca se aduna toate celelalte pedepse, cu exceptia celei mai grele, ca suma se imparte la trei si apoi se aduna cu pedeapsa cea mai grea". Modalitatea de sanctionare a concursului de infractiuni excedeaza regulilor principiale ale contopirii juridice si creeaza serioase dificultati instantelor de judecata la aplicarea pedepsei rezultante pentru infractiunile concurente.


In concluzie, desi o norma juridica trebuie sa fie accesibila si previzibila, art. 39 din Codul penal nu are acest caracter, intrucat cei carora li se adreseaza trebuie nu doar sa fie informati in avans asupra consecintelor actelor si faptelor lor, ci sa si inteleaga consecintele legale ale acestora. In caz contrar, principiul nemo censetur ignorare legem nu ar mai putea fi aplicat, ceea ce ar avea grave consecinte asupra securitatii raporturilor sociale, a existentei societatii in general.


1.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii


Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala considera ca exceptia avand ca obiect dispozitiile art. 39 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul penal este neintemeiata, intrucat solutia legislativa criticata reprezinta o optiune de politica penala a legiuitorului.


Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca alegerea modalitatii de calculare a sporului de pedeapsa in functie de totalul pedepselor aplicate nu este de natura a afecta caracterul legal al sanctiunii penale ori proportionalitatea acesteia, de vreme ce atat limitele pedepselor aplicabile pentru toate tipurile de infractiuni, cat si modalitatea de calculare a sporului aplicat pentru concursul de infractiuni sunt in mod expres prevazute de lege, prin norme clare, accesibile si previzibile. Sporul obligatoriu de pedeapsa pe langa pedeapsa cea mai grea este o consecinta a pluralitatii de infractiuni, si nu o sporire nejustificata de pedeapsa . Nu se poate sustine ca aplicarea unei pedepse in limitele legale si cu respectarea criteriilor de individualizare pentru fiecare fapta comisa este de natura a contraveni principiului proportionalitatii. Pedepsei celei mai grele i se adauga o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate conform legii pentru fapte comise, si nu un spor arbitrar ales de catre instanta de judecata . De asemenea, dispozitiile analizate nu creeaza posibilitatea aplicarii unei pedepse pentru care nu este prevazuta o limita maxima, intrucat prevederile art. 39 si cele ale art. 60 din Codul penal se aplica in mod coroborat, iar art. 60 din Codul penal prevede maximul general al pedepsei cu inchisoarea, maxim ce nu poate fi depasit nici prin aplicarea regulilor concursului de infractiuni .


Avocatul Poporului arata ca, referitor la prevederile art. 39 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul penal, isi mentine punctul de vedere exprimat si retinut de Curtea Constitutionala in deciziile nr. 256 din 5 mai 2016 si nr. 329 din 24 mai 2016, in sensul ca dispozitiile legale criticate, potrivit carora in cazul concursului de infractiuni, cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, sunt constitutionale.


1.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand critica de neconstitutionalitate, Curtea retine ca prevederile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la critici de neconstitutionalitate similare, fiind pronuntate in acest sens Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015, Decizia nr. 788 din 5 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 209 din 8 martie 2018, Decizia nr. 740 din 23 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249 din 21 martie 2018, Decizia nr. 447 din 28 iunie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 928 din 2 noiembrie 2018, prin care exceptia de neconstitutionalitate invocata a fost respinsa, ca neintemeiata.


Prin Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, Curtea a retinut ca dispozitiile de lege criticate reglementeaza in materia sanctionarii concursului de infractiuni savarsite de persoana fizica, infractor major, pentru ipoteza in care s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, stabilind tratamentul penal al concursului de infractiuni prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu si fix. Asadar, potrivit prevederilor precitate, daca pentru infractiunile concurente s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se va aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. In context, Curtea a retinut ca o limitare cu privire la cuantumul pedepsei rezultante ce urmeaza a fi executata se face prin dispozitiile art. 60 din Codul penal, aceasta neputand fi mai mare de 30 de ani de inchisoare.


In actualul Cod penal, legiuitorul roman are o orientare mai degraba preventiva decat represiva, de vreme ce a optat pentru reducerea limitelor speciale de pedeapsa pentru mai multe infractiuni, concomitent cu inasprirea tratamentului penal al pluralitatii de infractiuni, in contextul in care critica principala a tendintelor legislative anterioare de majorare a limitelor maxime de pedeapsa, ca principal instrument de combatere a unor infractiuni, a fost aceea ca sistemul sanctionator al vechiului Cod penal nu mai reflecta in mod corect sistemul valorilor sociale pe care legea penala este chemata sa le protejeze. Astfel, in expunerea de motive la proiectul Legii privind Codul penal se arata ca "solutia de dorit nu este deci o majorare dusa la absurd a limitelor de pedeapsa, care nu face altceva decat sa nesocoteasca ierarhia valorilor sociale intr-o societate democratica". Pe de alta parte, legiuitorul a urmarit ca noul Cod penal sa ofere si instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea si sanctionarea pluralitatii de infractiuni, in conditiile in care, sub imperiul fostei reglementari, pluralitatea de infractiuni, desi un indiciu important privind periculozitatea sporita a infractorului, ramanea practic nesanctionata, cauza de agravare fiind, in foarte multe situatii, ignorata de instante in stabilirea pedepsei rezultante, din cauza faptului ca sporul de pedeapsa prevazut de lege avea un caracter facultativ. Astfel, noul Cod penal raspunde unei puternice exigente sociale, de a reglementa mai sever tratamentul sanctionator al celui care repeta comportamentul infractional. Potrivit expunerii de motive la proiectul Legii privind Codul penal, "intr-un stat de drept, intinderea si intensitatea represiunii penale trebuie sa ramana in limite determinate, in primul rand, prin raportare la importanta valorii sociale lezate pentru cei care infrang pentru prima oara legea penala, urmand sa creasca progresiv pentru cei care comit mai multe infractiuni inainte de a fi definitiv condamnati si cu atat mai mult pentru cei aflati in stare de recidiva. De aceea, limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala trebuie corelate cu dispozitiile partii generale, care vor permite o agravare proportionala a regimului sanctionator prevazut pentru pluralitatea de infractiuni". Asadar, in cazul concursului de infractiuni, pe langa pedeapsa cea mai grea cu inchisoarea - singura sanctiune aplicata, in mod obisnuit, de catre instante sub legea veche -, sub imperiul legii noi este obligatorie aplicarea unui spor egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse. Avand in vedere toate cele aratate, Curtea a retinut ca, intrucat savarsirea mai multor infractiuni de catre aceeasi persoana demonstreaza o perseverenta pe calea infractionala a acesteia, sunt necesare sisteme de sanctionare adecvate pentru asigurarea constrangerii si reeducarii, iar reglementarea acestora nu trebuie sa se faca decat cu respectarea Constitutiei si a suprematiei sale (paragrafele 24, 26, 27 si 28).


Prin aceeasi decizie, Curtea a mai retinut ca reglementarea tratamentului penal al concursului de infractiuni intra in atributiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului sau constitutional de unica autoritate legiuitoare a tarii, prevazut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentala, care, realizand o individualizare legala a sanctiunilor in materie, apreciaza, in concret, in functie de o serie de criterii, printre care si frecventa fenomenului infractional. Asa fiind, Curtea a retinut ca, prin adoptarea noului regim juridic de sanctionare a celor doua forme de concurs de infractiuni, real si formal - cat priveste persoana fizica, infractor major -, reglementand mai sever tratamentul sanctionator al celui care repeta comportamentul infractional, Parlamentul s-a plasat in interiorul marjei sale de apreciere.


De asemenea, Curtea nu a retinut nici sustinerile autorului exceptiei potrivit carora prevederile constitutionale ale art. 23 referitor la libertatea individuala ar fi incalcate de dispozitiile de lege criticate. Libertatea individuala nu are caracter absolut, fiind necesar a se exercita intre coordonatele stabilite de ordinea de drept, asa incat incalcarea regulilor care compun ordinea de drept autorizeaza legiuitorul sa reglementeze, in functie de gravitatea comportamentului infractional, norme penale care vizeaza direct libertatea persoanei. Aceste dispozitii penale insa trebuie sa fie strict delimitate si conditionate, astfel incat libertatea individuala sa fie respectata. Or, Curtea a constatat ca normele criticate permit o individualizare judiciara a pedepsei principale (rezultante) in caz de concurs de infractiuni "in conditiile si in temeiul legii", potrivit art. 23 alin. (12) din Legea fundamentala, o garantie impotriva unei eventuale ingerinte arbitrare a judecatorului in libertatea individuala reprezentand-o limita generala a pedepsei inchisorii impusa de lege. Asadar, o limitare cu privire la cuantumul pedepsei rezultante ce urmeaza a fi executata se face prin dispozitiile art. 60 din Codul penal, aceasta neputand fi mai mare de 30 de ani de inchisoare. Cu alte cuvinte, daca sporul obligatoriu ar depasi limita generala a pedepsei inchisorii impusa de lege, pedeapsa se reduce corespunzator (paragraful 44).


De asemenea, prin Decizia nr. 447 din 28 iunie 2018, Curtea a constatat ca dispozitiile legale criticate prevad reguli clare, precise si previzibile de stabilire a pedepsei in cazul concursului de infractiuni, atunci cand pentru faptele savarsite s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, reguli a caror aplicare duce la stabilirea unei pedepse rezultante care nu poate depasi maximul general al pedepselor penale cu inchisoarea, motiv pentru care nu poate fi retinuta incalcarea prin textul criticat a dispozitiilor art. 7 paragraful 1 teza a doua din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la legalitatea incriminarii si a pedepsei, astfel cum acestea au fost preluate la art. 23 alin. (12) din Legea fundamentala. Curtea a retinut ca nu poate fi constatata nici incalcarea dispozitiilor conventionale si a celor de drept european referitoare la interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, astfel cum acestea se regasesc la art. 22 alin. (2) din Constitutie, aplicarea textului criticat neputand afecta integritatea fizica sau psihica ori demnitatea persoanei condamnate cata vreme pedeapsa rezultanta nu depaseste maximul general al pedepsei prevazut la art. 60 din Codul penal.


In continuare, cu privire la modul si conditiile de realizare a contopirii pedepselor in diferite situatii, Curtea retine ca, pentru a se putea da efect dispozitiilor legale privind aplicarea pedepsei in caz de concurs de infractiuni, faptuitorul trebuie sa fie judecat pentru toate faptele aflate in concurs si sa primeasca o pedeapsa rezultanta pentru infractiunile savarsite. Prin urmare, in cazul in care s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, in temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, instanta care dispune contopirea o va identifica pe cea mai grea dintre ele, dupa care va proceda la aplicarea sporului fix de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite. La stabilirea sporului se vor lua in calcul, asadar, toate pedepsele aplicate mai putin cea mai grea dintre ele, care constituie pedeapsa principala. Asa fiind, nu se poate retine critica autorului exceptiei potrivit careia sporul astfel calculat nu este o pedeapsa, stabilita potrivit legii, el reprezentand o parte din cumulul pedepselor mai usoare decat cea principala, toate stabilite de instanta in temeiul normelor legale.


In fine, cat priveste dreptul la un proces echitabil statuat prin dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, Curtea a constatat ca, potrivit jurisprudentei sale constante, aplicarea cerintei procesului echitabil se impune numai in legatura cu procedura de desfasurare a procesului, iar nu si in ceea ce priveste cadrul juridic sanctionator al faptelor, adica in domeniul dreptului substantial, retinand ca nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constitutie si nici din cel al art. 6 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau al jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia ca aplicarea cerintei procesului echitabil ar trebui sa excedeze necesitatii asigurarii garantiilor procesuale, spre a se intra in materii din campul dreptului substantial.


1.5 Solutia Curtii Constitutionale


Pentru considerentele expuse, Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata si a constatat ca prevederile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


2. Concluzii


Concluzionand, retinem ca perseverenta in activitatea infractionala de care da dovada persoana ce a savarsit mai multe infractiuni pedepsibile cu inchisoarea, astfel incat sa se plieze pe ipoteza reglementarilor legale criticate, impune ca necesara aplicarea unei pedepse suficient de aspre pentru ca atat functia sanctionatoare, cat si cea preventiv-educativa a legii penale sa fie indeplinite. Mai mult decat atat, Codul Penal prevede o limitare a cuantumului pedepsei rezultante, stabilind ca acesta nu poate fi mai mare de 30 de ani de inchisoare.


In continuare, este de subliniat ca sporul obligatoriu prevazut de norma legala in discutie reprezinta o pedeapsa prevazuta de lege, acesta constand in o parte din cumulul pedepselor stabilite de instanta in temeiul normelor legale.


In ceea ce priveste caracterul previzibil si precis al normelor, acesta se analizeaza in raport de norma in discutie, si nu prin raportare la pedepsele prevazute de legea penala pentru fiecare infractiune in parte . Prin urmare, retinem faptul ca dispozitiile legale criticate prevad reguli clare, precise si previzibile de stabilire a pedepsei in cazul concursului de infractiuni .


Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal



Bibliografie


I. Tratate, Monografii


1. T. Toader, M-I, Michnici, A. Crisu-Ciocinta, M. Dunea, R. Raducanu, S. Radulet, Noul Cod penal. Comentariu pe articole, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2014, p. 103.


II. Legislatie


1. Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal


III. Jurisprudenta


1. Decizia C.C.R. nr. 294/2019






[1] T. Toader, M-I, Michnici, A. Crisu-Ciocinta, M. Dunea, R. Raducanu, S. Radulet, Noul Cod penal. Comentariu pe articole, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2014, p. 103.







Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 286/2009    Codul Penal    Spor obligatoriu    Concurs de infractiuni    Pedeapsa cu inchisoarea    Previzibilitatea si accesibilitatea normei juridice    Constitutia Romaniei    Calculul pedepselor



Comentează: Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Alte Titluri

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 504/2019 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre prim-ministru, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 388/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 115/1996 si din Legea 176/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 398/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 293/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. (3) din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei