Vanzarea unor carti electronice de ocazie prin intermediul unui site internet constituie o comunicare publica supusa autorizarii autorului

Prin Hotararea Nederlands Uitgeversverbond si Groep Algemene Uitgevers (C-263/18), pronuntata la 19 decembrie 2019, Marea Camera a Curtii a statuat ca furnizarea catre public, prin descarcare, a unei carti electronice, in scopul unei utilizari permanente, intra sub incidenta notiunii de „comunicare publica” in sensul Directivei 2001/29 privind dreptul de autor1 .

Nederlands Uitgeversverbond (NUV) si Groep Algemene Uitgevers (GAU), doua asociatii avand ca obiect de activitate apararea intereselor editorilor neerlandezi, au sesizat rechtbank Den Haag (Tribunalul din Haga, Tarile de Jos) printr-o cerere introductiva prin care au solicitat sa se interzica printre altele societatii Tom Kabinet sa puna carti electronice la dispozitia membrilor ``clubului de lectura`` creat de aceasta pe site-ul sau internet sau sa reproduca aceste carti. NUV si GAU arata ca aceste activitati aduc atingere drepturilor de autor ale afiliatilor lor asupra respectivelor carti electronice. Prin oferirea spre vanzare de carti electronice ``de ocazie`` in cadrul acestui club de lectura, Tom Kabinet ar efectua o comunicare publica neautorizata a acestor carti.

Tom Kabinet sustine in schimb ca astfel de activitati ar intra sub incidenta dreptului de distribuire, supus de directiva mentionata cerintei epuizarii in cazul in care obiectul in cauza - in speta cartile electronice - a fost vandut in Uniune de titularul dreptului de autor sau cu consimtamantul acestuia. Cerinta mentionata ar presupune ca NUV si GAU, ca urmare a vanzarii cartilor electronice in cauza, nu ar mai beneficia de dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice distribuirea acestora catre public.

Curtea a considerat ca furnizarea prin descarcare a unei carti electronice, in scopul unei utilizari permanente, nu intra sub incidenta dreptului de ``distribuire catre public`` prevazut la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2001/29, ci sub incidenta dreptului de ``comunicare publica`` prevazut la articolul 3 alineatul (1) din directiva mentionata, in privinta caruia epuizarea este exclusa in temeiul alineatului (3) al acestui articol .

In sustinerea acestei constatari, Curtea a dedus in special din Tratatul Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale (OMPI) privind drepturile de autor, aflat la originea acestei directive, precum si din lucrarile pregatitoare ale acesteia din urma ca legiuitorul Uniunii a avut intentia de a rezerva aceasta cerinta a epuizarii numai la distribuirea de obiecte corporale, cum sunt cartile pe suport material .

In schimb, aplicarea respectivei cerinte a epuizarii la carti electronice ar risca sa afecteze interesul titularilor de a obtine o remuneratie adecvata intr-un mod mult mai semnificativ decat in cazul cartilor pe suport material, din moment ce copiile digitale dematerializate ale cartilor electronice nu se deterioreaza prin utilizare si constituie astfel pe o eventuala piata de ocazie inlocuitori perfecti pentru copiile noi. In ceea ce priveste mai precis notiunea de ``comunicare publica``, Curtea a aratat ca aceasta trebuie sa fie inteleasa in sens larg, ca acoperind orice comunicare catre un public care nu este prezent in locul de provenienta a comunicarii si, astfel, orice transmisie sau retransmisie, de orice natura, a unei opere catre public, prin cablu sau fara cablu.

Aceasta notiune asociaza doua elemente cumulative, si anume un act de comunicare a unei opere si comunicarea publica a acesteia din urma. In ceea ce priveste primul element, reiese din expunerea de motive a Propunerii de directiva 2001/29 ca ``actul determinant este cel care consta in punerea operei la dispozitia publicului si, prin urmare, in oferirea acesteia pe un site accesibil publicului, act care preceda stadiul transmiterii reale la cerere``, si ca ``[e]ste lipsit de importanta faptul ca o persoana a extras sau nu a extras efectiv aceasta opera``.

Asadar, potrivit Curtii, faptul de a pune operele in cauza la dispozitia oricarei persoane care se inregistreaza pe site-ul internet al clubului de lectura trebuie sa fie considerat o ``comunicare`` a unei opere, fara sa fie necesar ca persoana in cauza sa utilizeze aceasta posibilitate prin extragerea efectiva a cartii electronice de pe acest site internet. In ceea ce priveste cel de al doilea element, trebuie sa se tina seama nu numai de numarul de persoane care pot avea acces in paralel la aceeasi opera, ci si de numarul celor care pot avea acces in mod succesiv la aceasta. In speta, potrivit Curtii, numarul de persoane care pot avea acces, in paralel sau succesiv, la aceeasi opera prin intermediul platformei clubului de lectura este semnificativ.

Prin urmare, sub rezerva unei verificari de catre instanta de trimitere tinand seama de toate elementele pertinente, opera in discutie trebuie sa fie considerata comunicata publicului.

Pe de alta parte, Curtea a statuat ca, pentru a fi calificata drept comunicare publica, o opera protejata trebuie sa fie comunicata potrivit unei modalitati tehnice specifice, diferita de cele utilizate pana la acel moment sau, in lipsa, unui public nou, altfel spus, un public care nu a fost deja luat in considerare de titularii dreptului de autor atunci cand acestia au autorizat comunicarea publica initiala a operei lor. In speta, din moment ce punerea la dispozitie a unei carti electronice este in general insotita de o licenta de utilizare prin care se autorizeaza doar lectura acesteia de catre utilizatorul care a descarcat cartea electronica in cauza, cu ajutorul propriului echipament, trebuie sa se considere ca o comunicare precum cea efectuata de societatea Tom Kabinet este facuta catre un public care nu a fost deja luat in considerare de titularii dreptului de autor si, prin urmare, catre un public nou.

Hotararea in cauza C-263/18 Nederlands Uitgeversverbond si Groep Algemene Uitgevers/Tom Kabinet Internet BV si altii

1 Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor si drepturilor conexe in societatea informationala (JO 2001, L 167, p. 10, Editie speciala, 17/vol. 1, p. 230).