Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Contencios administrativ. Codul administrativ » Conditiile in care se poate construi pe un teren privat cu functiunea de spatiu verde, dupa suspendarea PUZ-urilor coordonatoare de sector

Conditiile in care se poate construi pe un teren privat cu functiunea de spatiu verde, dupa suspendarea PUZ-urilor coordonatoare de sector

  Publicat: 10 Aug 2021       222 citiri       Sursa: Roxana Dudau, Partener Asociat si coordonator al practicii de drept imobiliar din cadrul Radu si Asociatii SPRL        Secţiunea: Contencios administrativ. Codul administrativ  


Persoana fizica sau juridica care aloca importante fonduri pentru realizarea unei investitii.
Doua sunt intrebarile de actualitate pentru orice investitor in proiecte de real estate, mai ales pentru dezvoltatorii traditionali, in luarea unei decizii cu privire la viitorul proiect imobiliar: in ce masura se pot edifica proiecte imobiliare pe terenuri care sunt incadrate ca spatii verzi la momentul achizitiei sau al securizarii lor? Dar in cazul in care a operat la un moment dat o reconversie a functionalitatii acestor terenuri din spatii verzi in alte functiuni: comerciala, rezidentiala, industriala etc.?


Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Persoana fizica sau juridica care aloca importante fonduri pentru realizarea unei investitii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).


Intrebarile se ivesc in contextul in care, pe de o parte, terenurile propice investitiilor imobiliare de o anumita marime/suprafata sunt tot mai dificil de identificat si, pe de alta parte, diversele terenuri care prezinta interes investitional provin din retrocedari pe amplasamentul unor (foste) parcuri si/sau altor tipuri de spatii verzi din interiorul localitatilor.


Ce spune legea in prezent si care e interpretarea instantelor. Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor (``Legea Spatiilor Verzi``), pe langa faptul ca nu contine o definitie foarte clara si cuprinzatoare a notiunii de spatiu verde, nu face o distinctie intre spatiile verzi publice si cele private si nici nu distinge intre spatiul verde construit/amenajat ca atare si cel incadrat intr-o astfel de functiune prin documentatiile de urbanism aprobate pentru localitatea respectiva.


In acest context, interdictia de edificare de constructii pe spatiile verzi (atat publice, cat si private) vine din interdictia de reconversie/de schimbare a destinatiei acestor spatii, interdictie prevazuta de Ordonanta de urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului (``OUG 195/2005``) sub sanctiunea nulitatii absolute a actelor administrative sau juridice care nesocotesc aceasta interdictie de reconversie. Prin urmare, pe astfel de terenuri nu se pot edifica proiecte imobiliare[1].


OUG 195/2005 este actul normativ care instituie aceasta interdictie in mod clar si indubitabil atat pentru terenurile pur si simplu amenajate ca spatii verzi (de ex. gradini, parcuri etc.), cat si pentru terenurile prevazute ca spatii verzi in documentatiile de urbanism, indiferent de regimul lor juridic.


Aceasta prevedere legala a facut obiectul a numeroase exceptii de neconstitutionalitate in cadrul carora s-a sustinut ca interdictia de reconversie a spatiilor verzi private impiedica exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate privata, respectiv folosinta si dispozitia. Or, suprimarea acestor atribute esentiale are semnificatia unei derogari de la principiul protectiei juridice a dreptului de proprietate privata.


Intrucat deciziile Curtii Constitutionale[2] au fost in sensul respingerii in unanimitate a exceptiei de neconstitutionalitate, consideram ca simplul fapt ca un astfel de teren este in proprietate privata nu este de natura a inlatura nici aplicabilitatea interdictiei de reconversie aspatiilor verzi in teren construibil si nici a nulitatii actului administrativ prin care s-ar fi dispus o astfel de reconversie.


Ce se intampla in practica. Conform celor mai frecvent intalnite situatii in practica, la data tranzactionarii acestor terenuri, incadrarea urbanistica nu mai era aceea de spatiu verde, de cele mai multe ori operand o reconversie, printr-o documentatie de urbanism de tip PUZ (Plan Urbanistic Zonal). In Bucuresti, astfel de documentatii de urbanism sunt PUZ-urile coordonatoare de sector, aprobate prin hotarari ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti (``HCGMB``).


Cum aceste HCGMB-uri fac acum, pe de-o parte, obiectul unor actiuni in anulare pe rolul instantelor de judecata iar, pe de alta, au fost suspendate pentru 12 luni de noua administratie a Municipiului Bucuresti, se pune problema valabilitatii autorizatiilor de construire emise pentru diverse proiecte imobiliare.


Mentionam aici ca simpla anulare a actului administrativ normativ (PUZ-ul de sector) nu atrage anularea automata a actelor administrative individuale emise in baza sa (autorizatiile de construire), acestea trebuind sa fie atacate pe cale separata.


In privinta PUZ-urilor coordonatoare de sector din capitala exista doua aspecte care trebuie luate in considerare la o eventuala analiza a valabilitatii autorizatiilor de construire emise pentru anumite proiecte imobiliare in baza lor: pe de o parte efectele suspendarii respectivelor HCGMB-uri si, implicit, a PUZ-urilor coordonatoare si, pe de alta parte, oeventuala anulare aacestora, cu efecte mai drastice pentru investitori.


Efectele suspendarii PUZ-urilor coordonatoare in Bucuresti. Chiar daca HCGMB-urile de aprobare a PUZ-urilor coordonatoare de sector din capitala au fost suspendate pentru o perioada de 12 luni, la o prima vedere, potrivit actelor de suspendare, o procedura de autorizare inceputa inainte de suspendarea PUZ-urilor coordonatoare poate fi continuata fara probleme si finalizata cu succes, respectiv cu emiterea autorizatiei de construire pentru acel proiect imobiliar.


Cu toate acestea, legalitatea PUZ-urilor coordonatoare de sector cu privire la reconversia spatiilor verzi este pusa sub semnul indoielii intrucat, la solicitarea oricarei persoane interesate, o instanta poate dispune anularea HCGMB-urilor de aprobare a PUZ-urilor coordonatoare, considerand ca aceste acte administrative au fost emise cu incalcarea interdictiei de reconversie.


Efectele anularii actelor administrative de reconversie asupra autorizatiilor de construire. Conform practicii dominante a instantelor de judecata, declararea ca nelegala a actului de aprobare a unei documentatii de urbanism (PUG[3]/PUZ), care reprezinta un act administrativ normativ, se rasfrange si asupra actelor administrative individuale (autorizatiilor de construire) emise in baza actului normativ anulat. Potrivit Art. 23 din Legea nr. 554/2004 acontenciosului administrativ insa, hotararile judecatoresti definitive prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Prin urmare, anularea lor nu ar avea consecinte asupra actelor administrative individuale emise deja in baza actului normativ anulat.


Cu toate acestea, potrivit Deciziei Inaltei Curte de Casatie si Justitie nr. 10/2015, date in interpretarea dispozitiilor Art. 23 din Legea contenciosului administrativ, dispozitia legala citata se interpreteaza in sensul ca hotararea judecatoreasca irevocabila/definitiva prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte si in privinta actelor administrative individuale emise in temeiul acestui act normativ care, la data publicarii hotararii judecatoresti de anulare, sunt contestate in cauze aflate in curs de solutionare pe rolul instantelor judecatoresti.


Prin urmare, daca pana la momentul publicarii hotararii judecatoresti de anulare a actului administrativ normativ de reconversie (a HCGMB-urilor de aprobare a PUZ-urilor coordonatoare) nu vor fi atacate in instanta autorizatiile de construire emise in baza respectivului act normativ (nu vor exista procese pe rol cu privire la anularea acestor autorizatii de construire), atunci aceste acte administrative individuale vor putea fi ferite de consecintele anularii actului normativ in baza caruia au fost emise.


Recomandari pentru investitori. La analiza oportunitatii achizitiei unor terenuri care, la un moment dat, au fost incadrate ca spatii verzi si au fost ulterior reconvertite in spatii cu alta destinatie/functiune, investitorii pot lua in considerare remediile si recomandarile de mai jos care trebuie insa analizate impreuna cu avocati specializati in dreptul urbanismului si in contencios administrativ.


Astfel de remedii, sub rezerva unei analize exhaustive a caracteristicilor specifice fiecarei spete in parte (de ex. data si tipul reconversiei, data demararii procedurii de autorizare pentru proiectul imobiliar avut in vedere de investitor, existenta sau iminenta unui proces de anulare a actului administrativ de reconversie), pot fi: (i) in situatia in care terenul este in prezent incadrat ca spatiu verde, se poate lua in considerare anularea (partiala) aPUG/PUZ-ului prin care respectivul teren a fost incadrat d.p.d.v. urbanistic ca spatiu verde si revenirea la situatia anterioara acelui PUG/PUZ urmata de demararea unei proceduri de autorizare in baza unui nou certificat de urbanism, certificat care sa fie emis dupa revenirea la situatia urbanistica anterioara[4], iar (ii) in situatia in care actul normativ de reconversie nu afost atacat in instanta, se poate demara obtinerea autorizatiei de construire pentru proiectul imobiliar urmarit de catre investitor, inceperea minimala a lucrarilor de construire (de ex. lucrari de amenajare/sapaturi, organizare de santier), asteptarea expirarii termenelor de atacare a autorizatiei de construire de catre terti si continuarea lucrarilor propriu-zise de construire dupa clarificarea inexistentei vreunui litigiu de atacare a acelei autorizatii de construire.


De asemenea, este recomandabila (re)negocierea clauzelor contractuale cu vanzatorul respectivului teren pentru ca achizitia terenului de catre investitor sau cel putin plata pretului de cumparare, ori a unei componente semnificative a acestuia, sa fie amanata pana dupa expirarea perioadei de timp in care autorizatia de construire poate fi atacata de catre terti.


Recomandam investitorilor sa analizeze oportunitatea achizitiei de astfel de terenuri incadrate in prezent sau la un moment dat pe lantul dreptului de proprietate ca spatii verzi, prin luarea in considerare a unei potentiale intarzieri in finalizarea lucrarilor de construire arespectivelor proiecte imobiliare si punerea lor in functiune/deschiderea lor catre public. La o astfel de analiza, se vor pune in balanta pierderile de profit ce pot fi cauzate de o astfel de intarziere, pe de o parte, precum si riscurile generate de o eventuala anulare aautorizatiei de construire, pe de alta parte .


Recomandarile de mai sus sunt sustinute si de faptul ca proiectul de lege nr. 668/2018 pentru modificarea Legii Spatiilor Verzi (``Proiectul``), care se afla inca in procedura legislativa[5], mentine interdictia de reconversie odata cu clarificarea notiunii de spatiu verde si a clasificarii diferitelor tipuri de spatii verzi nou definite.


Mai mult, Proiectul prevede in mod expres ca terenurile incadrate in categoria spatiilor verzi care au fost retrocedate, atribuite sau care au trecut in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice anterior intrarii in vigoare a Legii Spatiilor Verzi (exact tipurile de terenuri despre care discutam in articolul de fata), vor fi in mod obligatoriu gestionate de catre proprietarii acestora conform prevederilor legale. Acestia sunt obligati sa garanteze accesul permanent si gratuit al publicului la spatiile verzi in schimbul unei compensatii banesti platite de catre autoritatea publica locala competenta, echivalenta cu valoarea folosintei terenurilor respective. Nerespectarea acestei obligatii este sanctionata cu demararea procedurii de expropriere pentru cauza de utilitate publica.


Despre Radu si Asociatii SPRL


Radu si Asociatii SPRL este o societate de avocati ce ofera servicii juridice complete, care includ atat servicii de consultanta juridica cat si asistenta si reprezentare in fata instantelor de judecata, avand o practica importanta de controverse si dispute fiscale.


Radu si Asociatii SPRL este membra a societatilor din grupul Ernst & Young Global Ltd si face parte din reteaua globala EY Law, aflata in plina expansiune, in cadrul careia lucreaza peste 2400 de avocati in mai mult de 90 de jurisdictii.


Chambers Global 2019 a recunoscut practica noastra de Corporate/M&A in timp ce Chambers Europe 2019, 2020 si 2021 au plasat practica noastra de Controverse si Dispute Fiscale pe banda 1. Totodata, The Legal 500 Europe, Middle East and Africa 2019, 2020 si 2021 au premiat practica noastra de Drept Comercial, Drept Societar si M&A, editiile 2020 si 2021 plasand practica de Controverse si Dispute Fiscale pe pozitia 1.


Pentru informatii suplimentare cu privire la societatea noastra de avocati va rugam accesati www.ra-law.ro.




[1]Cu titlu de exceptie, este permisa edificarea urmatoarelor tipuri de constructii: ``alei pietonale, mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna, constructii pentru expozitii si activitati culturale, constructii usoare cu caracter provizoriu pentru activitati de comert si alimentatie publica, grupuri sanitare, spatii pentru intretinere, dar numai in baza unei documentatii de urbanism pentru intreaga suprafata a spatiului verde si cu obligatia ca suprafata cumulata a acestor obiective sa nu depaseasca 10% din suprafata totala a spatiului verde``.




[2]Decizia nr. 824/2008, Decizia nr. 987/2009, Decizia nr. 1010/2009, Decizia nr. 136/2010, Decizia nr.299/2012, Decizia 1416/2008 si Decizia nr. 1118/2011, toate referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Art. 71 alin. (1) si (2) din OUG 195/2005.




[3] Plan urbanistic general




[4] In acest context, ar trebui mai intai verificat d.p.d.v. urbanistic/tehnic, care era reglementarea urbanistica anterioara a respectivului PUG/PUZ (in masura in care exista o astfel de reglementare), intrucat anularea PUG/PUZ-ului ar duce la aplicabilitatea prevederilor urbanistice anterioare. In masura in care respectivul teren era incadrat d.p.d.v. urbanistic ca spatiu verde si anterior PUG/PUZ-ului in cauza, un astfel de demers ar fi lipsit de efectul scontat si demararea acestuia nu ar avea sens.




[5] In prezent, dupa aprobarea sa de catre Parlament in octombrie 2020 si trimiterea de catre Presedintele Romaniei in Parlament spre reexaminare, Proiectul a fost adoptat cu o serie de amendamente de catre Senat in data de 27 aprilie 2021 si a fost apoi prezentat in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor (cu rol de camera decizionala) in data de 5 mai 2021, urmand a se obtine rapoarte de la comisiile abilitate.








Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 7783/28.11.2018 a Curtii de Apel Galati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...

Legea 226/2021 a consumatorului vulnerabil
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil ...