Existenţa a 200 de taxe şi impozite pe care companiile înregistrate în ţara noastră trebuie să le plătească statului îi face pe oamenii de afaceri autohtoni să caute peste graniţă soluţii de protejare a profiturilor.

Cea mai simplă şi cea mai la îndemână opţiune este înfiinţarea unei companii, numită offshore, într-un stat sau o jurisdicţie unde fiscalitatea este foarte scăzută. Pentru români, cele mai bune variante sunt Cipru, Malta, Marea Britanie sau Elveţia.

În Cipru, de exemplu, impozitul pe profit este de 10%, în timp ce la noi acesta este de 16%. În Malta, deşi cota de impozit ajunge la 35%, companiile care au acţionari nerezidenţi, deci poate fi şi un român, au o rată de impunere efectivă de doar 4,17%. Totodată, în Marea Britanie nivelul impozitării poate ajunge la 10%, iar holdingurile înregistrate acolo pot distribui dividende unei companii aflată într-o jurisdicţie unde nu există nici o taxă, precum insulele din Caraibe sau Pacific. În afara fiscalităţii reduse, proprietarul un offshore mai are avantajul că poate rămâne anonim, nu se supune controlului statului român şi are siguranţa veniturilor.

Europa a fost zguduită în februarie de un scandal monstru privind folosirea statului Liechtenstein ca un paradis fiscal de către multimilionarii germani. Cea mai importantă victimă a fost Klaus Zumwinkel, director executiv al Deutsche Post (Poşta Germană), care a fost acuzat că a prejudiciat statul german cu peste 1,5 mil. euro, prin neimpozitarea veniturilor. Zumwinkel a fost înlocuit de la şefia poştei germane de către Frank Appel, fostul director al departamentului de logistică a grupului.

Deutsche Post deţine compania de curierat DHL, care activează şi pe piaţa noastră. Procurorii au plătit circa patru milioane de euro unui informator din interiorul sistemului bancar din Liechtenstein, în schimbul cărora au primit un compact disc care cuprinde o listă stufoasă cu milionarii germani care au încercat să scape de plata impozitului pe venit prin desfăşurarea de operaţiuni în acest stat . La mijlocul lunii februarie au avut loc, simultan, o serie de percheziţii în casele a zeci de germani înstăriţi, ale căror nume au fost trecute pe listă. Organele de anchetă nu au făcut publice numele acestora.

În România, percepţia asupra unei companii offshore nu este una dintre cele mai favorabile. Se consideră că sub umbrela unei astfel de firme se încearcă săvârşirea unor fapte ilegale. Exemple în acest sens sunt destule în istoria postdecembristă, dar specialiştii în comerţ internaţional susţin că firmele offshore nu sunt fantome pentru că ele există, conform legislaţiei statului unde sunt înregistrate. Ideea funcţionării unei firme offshore este simplă.

Gheorghe Caraiani, prodecan la Facultatea de Relaţii Internaţionale a Universităţii Româno-Americane, specialist în comerţ internaţional, spune că profiturile obţinute de firmele din România sunt transferate în conturile companiilor offshore, fiind impozitate cu o sumă modică.

Practic, profitul obţinut din activităţi desfăşurate în România, care se încadrează la cota de 16% de impozit, se taxează în statul unde este înregistrată compania offshore şi unde se aplică un impozit mai scăzut. El atrage însă atenţia asupra unui aspect când se ia în calcul atunci când se doreşte înfiinţarea unui offshore, şi anume necesitatea existenţei unui tratat de evitare a dublei impuneri între România şi statul unde urmează să fie înregistrată viitoarea companie .

“În cazul în care acest tratat nu există, riscaţi ca după ce aţi plătit taxele mai mult decât modice în ţările considerate paradisuri fiscale, să fiţi nevoiţi să le plătiţi din nou fiscului românesc”, spune Caraiani. Un astfel de tratat dă ocazia firmei înregistrată în ţară să obţină venituri din operaţiuni de comerţ făcute în cealaltă ţară, să plătească doar o singură dată impozitele, de regulă în statul cu fiscalitate mai scăzută. Dintre statele cu care România are acorduri de evitare a dublei impuneri cele mai convenabile sunt Cipru, Malta, Marea Britanie şi SUA.

În Cipru, impozitul pe profit este de 10%, iar în Malta, nerezidenţii au o rată de impunere de 4,71%. În statul american Delaware, impozitul pe profit la nivel statal este 0%. Societăţile cu răspundere limitată (LLC) pot evita dubla impunere, în sensul de a nu plăti taxele la nivel federal dacă respectă procedurile de înregistrare pentru scutirea de taxe. În fiecare an o companie înregistrată în Delaware plăteşte taxe în jur de 1.000 de dolari.

Companiile offshore sunt înfiinţate în principal pentru a desfăşura activităţi din domeniul comerţului exterior, pentru investiţii, pentru a finanţa subsidiarele localizate în state cu taxe ridicate, pentru evitarea autentificării testamentului şi pentru intimitate etc.

Profituri nete mai mari

Cea mai simplă lecţie de evitare a plăţii impozitului pe profit este intermedierea exportului sau a importului de mărfuri, spune Caraiani. Se ia cazul iluzoriu al unei firme din România care exportă în Franţa 200.000 de produse, al căror cost este de 1.000 de lei fiecare, iar preţul de livrare este de 2.000 de lei. Dacă exportul s-ar face direct către firma franceză, la profitul brut obţinut în ţara noastră din această tranzacţie, adică 200 milioane de lei, impozitul pe profit ar fi de 32 milioane de lei.

În cazul în care în afacere intră un offshore, care este controlat evident de către exportatorul român, impozitul pe profit ar fi aproape zero. Exportatorul vinde companiei offshore la preţul de 1.001 lei, după care intermediarul înregistrat într-un paradis fiscal revinde importatorului din Franţa cu 2.000 de lei. Statul român încasează din această afacere doar 50.000 lei. În schimb, compania offshore, înregistrată în Cipru de exemplu, este impozitată cu 10%, ceea ce însemnă un impozit echivalent în lei de 20 milioane. Deci câştigul exportatorului român, numai prin această includere a unui intermediar offshore, ar fi de 12 milioane de euro.

Servicii-fantomă

Potrivit lui Caraiani, serviciile oferite de companiile offshore sunt greu de cuantificat. “În cele mai multe cazuri, transferurile de fonduri se fac în baza unor contracte «fantomă», de prestări servicii, fiind aproape imposibil pentru organele de control să dovedească faptul că respectivele servicii nu au fost prestate în realitate niciodată”, declară Caraiani.

Spre exemplu, spune el, o firmă din România importă 20 de maşini şi în urma acestei activităţi se obţine un profit brut de 200 milioane de lei şi impozitul aferent statului român ar fi 32 milioane de lei. Pentru a se evita plata acestui impozit, se încheie un contract cu o firmă offshore, evident aflată în proprietatea importatorului, care să asigure paza convoiului de maşini până la graniţa cu România. Suma stipulată în contract poate ajunge chiar la 200 milioane de lei, sumă deductibilă în totalitate, situaţia în care impozitul pe profit ar fi zero.

Pentru înfiinţarea unei companii offshore nu este nevoie de deplasarea la faţa locului. Operaţiunea de înregistrare poate fi făcută de una dintre firmele de consultanţă prezente pe piaţa românească (Consulco, Laveco, PK Management etc), iar tarifele sunt cuprinse între 2.000 şi 3.000 de euro. Termenul de înregistrare este de câteva săptămâni, însă operaţiunea se poate scurta până la două zile, dar în situaţia asta nu există posibilitatea alegerii unui nume. Pentru tarife care ajung la 5.000-7.000 de euro, acţionarul este ascuns în spatele unui paravan, adică un proprietar nominal. În acelaşi tarif intră şi numirea unor directori nominali.


„În cele mai multe cazuri, transferurile de fonduri se fac în baza unor contracte «fantomă», de prestări servicii, fiind aproape imposibil pentru organele de control să dovedească faptul că respectivele servicii nu au fost prestate în realitate niciodată” - Gheorghe Caraiani, prodecan la Facultatea de Relaţii Internaţionale a Universităţii Româno-Americane


Câteva paradisuri fiscale accesibile românilor

Delaware (SUA)

Impozit pe profit la nivel statal, 0%

SUA are tratat de evitarea dublei impuneri cu România

Firmele nerezidente şi care nu desfăşoară activităţi în SUA nu plătesc taxele federale

Marea Britanie

Impozitul pe profit se situează între 10 şi 30%

Capital social standard – 1.000 lire sterline (1.310 euro)

Impozitul poate coborî până la 1-2% pe cifra de afaceri pentru comerţul cu bunuri

Holdingul înregistrat în Marea Britanie poate distribui dividende unei companii-mamă, înfiinţată într-un paradis fiscal din Caraibe sau Pacific, unde taxarea este zero

Membru UE

Elveţia

În anumite cantoane companiile sunt scutite aproape de profit

Elveţia are tratat de evitare a dublei impuneri cu România

Capitalul social al unei companii cu răspundere limitată este de 20.000 franci elveţieni (12.650 euro)

Malta

Companiile care nu au acţionari rezidenţi au rata de impunere de 4,17%

Holdingurile au rata de impunere 0%

Capitalul social este de 1.500 dolari (980 euro)

Proprietarii sunt anonimi; înmatricularea se face prin intermediul unei companii împuternicite

Membru UE

Cipru

Impozitul pe profit este de 10%

Firmele care nu au directori rezidenţi şi nu realizează venituri în Cipru sunt scutite de impozit

Capital social – 1.000 lire cipriote (1.640 euro)

Jumătate din profiturile obţinute de o companie rezidentă în Cipru din dobânzi sunt scutite de plata impozitului pe societate