din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1977 de useri online



Prima pagină » Articole juridice » Drept Succesoral » Reprezentarea in materie succesorala

Reprezentarea in materie succesorala

  Publicat: 11 Aug 2008       16457 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Succesoral  


Legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un descendent comun, rudenie fireasca, ori care se stabileste ca efect al infierii, rudenie civila.
Distanta dintre rude, masurata prin numarul nasterilor intervenite intre rudele in linie dreapta (tatal si fiul sunt rude de gradul I, bunicul si nepotul - de gradul II etc.)
Institutia reprezentarii in materie succesorala are ca scop inlaturarea unor consecinte injuste ale principiului proximitatii gradului de rudenie si ale principiului egalitatii intre rudele de acelasi grad .

Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este un beneficiu al legii in virtutea caruia un mostenitor legal sau mai multi, de un grad mai indepartatnumit reprezentant urca in gradul, locul si drepturile ascendentului sau numit reprezentat
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Este un beneficiu al legii in virtutea caruia un mostenitor legal sau mai multi, de un grad mai indepartatnumit reprezentant urca in gradul, locul si drepturile ascendentului sau numit reprezentat
Rude colaterale, de gradul II, care au aceiasi parinti ori au un parinte comun.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(Sub beneficiu de inventar) Mod de acceptare a succesiunii prin care mostenitorul poate impiedica confuziunea patrimoniului sau cu patrimoniul defunctului, nemaifiind obligat la plata datoriilor mostenirii decat pana la concurenta valorii bunurilor succesorale
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Acelasi lucru cu Dezmostenire.
Rude colaterale, de gradul II, care au aceiasi parinti ori au un parinte comun.
Transmiterea patrimoniului succesoral in temeiul legii, la persoanele, in cota si in ordinea determinate de lege.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Transmiterea patrimoniului succesoral in temeiul legii, la persoanele, in cota si in ordinea determinate de lege.
Situatia persoanei care este chemata sau indreptatita sa vina la mostenirea unei persoane,
Rude colaterale, de gradul II, care au aceiasi parinti ori au un parinte comun.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Rude in linie dreapta, din generatii ulterioare,
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Distanta dintre rude, masurata prin numarul nasterilor intervenite intre rudele in linie dreapta (tatal si fiul sunt rude de gradul I, bunicul si nepotul - de gradul II etc.)
Rude colaterale, de gradul II, care au aceiasi parinti ori au un parinte comun.
Modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Sintagma ce desemneaza orice stipulatie (prevedere) cuprinsa intr-un testament sau intr-un alt act juridic (contract, declaratie, libret C.E.C., etc.)
Spre exemplu, daca defunctul avea doi copii, dintre care unul a decedat inainte de deschiderea succesiunii, lasand si el mostenitori, conform celor doua principii mai sus mentionate, aplicate ad litteram, ar trebui sa mosteneasca numai copilul ramas in viata, deoarece copilul decedat este considerat a nu exista. Rezultatul negativ al aplicarii principiilor este ca mostenitorii copilului decedat sunt inlaturati de la mostenire, fara sa existe un temei pentru aceasta.

In acest sens, codul civil reglementeaza reprezentarea succesorala ca un beneficiu acordat unui mostenitor legal, in virtutea caruia acesta urca in locul, gradul si drepturile care i s-ar fi cuvenit autorului sau daca ar fi fost in viata.

Intr-un alt caz, daca autorul ar avea doi descendentii predecedati, iar acestia ar lasa un copil, respectiv doi copii, daca s-ar aplica regulile proximitatii, fiecare nepot ar trebui sa mosteneasca in cota egala. Fiind insa admisa reprezentarea, nepotii, primul, respectiv cei doi impreuna, vor mosteni ceea ce s-ar fi cuvenit fiecaruia dintre autorii lor. Unicul copil va mosteni jumatate, iar cei doi copii vor mosteni cealalta jumatate din masa succesorala ( impartirea pe tulpina).

Legea admite reprezentarea succesorala numai pentru doua categorii de mostenitori: descendentii copiilor defunctului si descendentii din frati si surori (adica nepotii din copii si nepotii de frate/sora). Din cauza naturii speciale a reprezentarii, prevederea cu privire la clasele pentru care se admite reprezentarea este de strica interpretare, nici o alta categorie de mostenitori neavand acest beneficiu .

Conditiile pentru reprezentare

Persoana reprezentata trebuie sa fie decedata la data deschiderii mostenirii. Art 668 al 1 Cod civil prevede ca �nu se reprezinta decat persoanele moarte�. Este acceptata reprezentarea atat in cazul comorientilor, cat si a codecedatilor. (Nota: pentru definitiile termenilor �codecedat� si �comorient� consultati pagina dictionarului juridic.)

Nu pot fi reprezentate persoanele care au renuntat la mostenire, cele care nu pot veni la mostenire sau care sunt nedemne. De asemenea, nu poate fi reprezentata nici persoana declarata disparuta, pentru ca pana la ramanerea definitiva a unei hotarari judecatoresti declarative de moarte, persoana respectiva este considerata a fi in viata.

Locul celui decedat trebuie sa fie util. Cu alte cuvinte, daca persoana decedata ar fi fost in viata la data deschiderii mostenirii, ar fi avut vocatia concreta pentru a mosteni. Asta presupune ca persoana decedata sa nu fie nedemna ori exheredata(dezmostenita). Daca este vorba de o exheredare in legatura cu un descendent al celui care lasa mostenirea, locul acestuia este util numai in ce priveste rezerva succesorala, deoarece aceasta este o cota ce revine mostenitorilor rezervatari chiar impotriva vointei defunctului. Nu se aplica aceasta regula pentru descendentii din frati si surori, deoarece fratii si surorile nu sunt rezervatari.

Reprezentantul (descendentul) trebuie sa indeplineasca toate conditiile necesare pentru a culege mostenirea . Cu alte cuvinte, trebuie sa aiba capacitate succesorala, deci nu poate fi comorient sau codecedat cu cel ce lasa mostenirea . In al doilea rand trebuie sa aiba vocatie succesorala generala proprie. De aceea, descendentii din frati si surori nu pot veni la mostenire prin reprezentare decat pana la gradul al IV-lea inclusiv, in timp ce descendentii din copii, fiind descendenti in linie directa pot veni la mostenire prin reprezentare indiferent de grad .

In fine, descendentul trebuie sa nu fi renuntat la mostenirea autorului sau si nici sa nu fi fost exheredat, atunci cand se au in vedere descendentii din frati si surori.

Efectele reprezentarii

Odata indeplinite aceste conditii, reprezentarea opereaza intotdeauna si de drept, neputand fi inlaturata sub nici o forma . Regulile reprezentarii nu pot fi modificate nici prin vointa defunctului, adica prin clauze testamentare.




Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...