Concurenta comerciala

Conceptul de concurenta s-a format si este folosit in orce tip de relatii sociale. Reglementarile juridice l-au preluat din vocabularul uzual, adaugandu-i unele note disociative, spre a-l adapta particularitatilor vietii economice.

In sens general, prin concurenta se intelege o confruntare intre tendinte adverse, care converg spre acelasi scop.
In plan social deosebim forme extrem de variate ale competitiei. O prima forma este aceea de concurenta vitala, semnificand conflictul interuman in cadrul caruia fiecare ins tinde la conservarea si dezvoltarea proprie. Poate exista, de asemenea, opozitie competitionala intre interesele individuale si sociale, intre drepturi si obligatii, intre manifestari altruiste si egoiste.
In contexul relatiilor interumane, concurenta implica multiple afinitati cu emulatia, fara ca intre cele doua concepte sa existe similitudine. Emulatia, ca dispozitie morala, este dorinta de a te intrece pe tine intrecand pe altul. Dezvoltand aceasta idee, rezulta ca emulatia constituie un fel de prefigurare a luptei vietii, cu deosebirea esentiala ca succesul propriu nu inseamna nici infrangerea, anularea, eliminarea aceluia cu care m-am gasit in raport de emulatie.
In economia de piata, forma moderna de organizare a activitatii economice, agentii economici actioneaza in mod liber, pe baza proprietatii private si in concordanta cu legea cererii si oferta.
Intre agentii economici care produc acelasi tip de marfuri sau servicii exista o lupta permanenta in scopul atragerii clientelei pentru marfurile si serviciile oferite pe piata . Deci, o componenta intriseca a economiei de piata o constituie libera competitie, concurenta intre agentii economici.
Concurenta este definita ca o confruntare intre agettii economici pentru castigarea si conservarea clientelei,in scopul rentabilizarii proprei activitati, insa potrivit unei caracterizari cuprinzatoare, prin concurenta se intelege lupta dusa, atat pe plan national, cat si international, intre firme capitaliste de productie, comerciale, bancare etc., in scopul realizarii unor profituri cat mai mari, ca urmare a acapararii unor segmente tot mai largi de piata si, in consecinta, a sporirii volmului de afaceri.
Avand in vedere rolul pozitiv, stimulativ, pe care il are concurenta in activitatea economica, dreptul trebuie sa instituie cadrul juridic necesar pentru manifestarea acesteia. In acest sens, insasi Constitutia Romaniei prevede ca statul trebuie sa asigure ”libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie”.
In economia de piata, exercitarea concurentei constituie un drept al oricarui agent economic. Ca orice drept cunoscut si protejat de lege, dreptul la concurenta trebuie exercitat cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti agenti economici si cu respectarea legii si a bunelor moravuri. Numai daca exercitarea concurentei are loc in aceste limite, concurenta este licita sau loiala si, deci, ea este ocrotita de lege.
In cazul exercitarii abuzive a dreptului la concurenta, a folosirii mijloacelor nepermise de lege pentru atragerea clientelei, concurenta este ilicita si, in consecinta, este interzisa. Intrucat o asemenea exercitare a concurentei este pagubitoare pentru agentii economici lezati, ca si pentru insasi desfasurarea activitatii comerciale in ansamblu ei, legea instituie anumite masuri menite sa inlature astfel de consecinte .