Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Reguli privind dovada dreptului de proprietate

Reguli privind dovada dreptului de proprietate

  Publicat: 01 Jan 2008       18138 citiri       Sursa: EuroAvocatura        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Clasificare a creditelor pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc.
Aceste norme se pot grupa in principal in doua categorii .

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Eveniment sau fapta voluntara care determina nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor si obligatiilor din continutul acestora.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Prima categorie vizeaza probatiunea directa prin stabilirea elementelor posesiei, iar cea de-a doua are in vedere examinarea si aprecierea comparativa a dreptului de proprietate sub raportul probabilitatii drepturilor reclamantului si paratului.
Astfel, potrivit regulilor din prima categorie, reclamantul din actiunea in revendicare poate dovedi cu martori si prezumtii elementele posesiei utile ca baza a prescriptiei achizitive.
Casatia noastra, in perioada interbelica a hotarat ca, desi, de regula, cel care are posesia unui imobil are in favoarea sa prezumtia ca este proprietar, daca revendicantul isi sprijina actiunea pe inscrisuri translative de proprietate, paratul posesor este obligat sa dovedeasca faptul ca posesia sa este de natura sa-i confere proprietatea imobilului si sa combata astfel valoarea probelor produse de revendicant.
Din principiul potrivit caruia dovada dreptului de proprietate se face prin titluri sau prin prescriptia achizitiva se poate trage concluzia ca daca reclamantul nu poseda vreun titlu si nici nu poate invoca uzucapiunea, actiunea sa urmeaza a fi respinsa, chiar daca paratul posesor ar avea o posesie utila de natura a-l face sa prescrie.
Referitor la normele din cea de-a doua categorie vizand examinarea comparativa a drepturilor reclamantului si paratului, trebuie spacificat ca, potrivit lor, admisibilitatea actiunii in revendicare este conditionata de faptul ca reclamantul sa stabileasca, in raport cu paratul, ca dreptul sau este mai puternic.
Reclamantul in revendicare trebuie sa dovedeasca dreptul sau.
Aceasta dovada este absoluta daca reclamantul probeaza ca s-a indeplinit prescriptia achizitiva in favoare sa sau a autorului sau.
Cand reclamantul invoca un titlu pentru dovedirea proprietatii, acest titlu probeaza numai cauza invocata de reclamant in revendicare.
Cu alte cuvinte, prin titlu, reclamantul dovedeste numai un fapt juridic cum ar fi succesiunea, donatia, legatul, vanzarea, etc., fapte ce sunt translative de proprietate .
Totusi, aceste fapte juridice nu transfera proprietatea decat in ipoteza in care cel ce a transmis proprietatea a fost adevaratul proprietar.
Cu toate acestea, Casatia noastra, in perioada interbelica a decis ca titlul de mostenitor fiind translativ de proprietate, titularul lui poate sa revendice, intemeindu-se pe aceasta calitate de succesor, din mana oricarui posesor, un bun ce facea parte din masa succesorala a autorului sau.
Actiunea fiind intemeiata pe un titlu recunoscut de lege, detinatorul bunului nu poate invoca in apararea sa simplul fapt al posesiei si sa ceara mostenitorului reclamant sa dovedeasca dreptul de proprietate al autorului sau asupra respectivului bun.
In fine, trebuie mentionat ca proprietatea imobiliara nu poate fi dovedita cu martori si prezumtii (mai ales situatia in care imobilul ar avea o valoare sub 250 lei, ceea ce practic este imposibil).
Aceasta regula are in vedere dispozitiile art. 1203 Cod civil potrivit carora judecatorul nu poate recurge la prezumtii decat numai in limita probei testimoniale, adica pana la suma de 250 lei.
Ca atare, intr-o actiune in revendicare, dreptul de proprietate imobiliara nu poate fi dovedit nici de reclamant si nici de parat prin prezumtii sau martori, aceste probe fiind admise numai in privinta faptelor materiale constitutive ale posesiunii.

Asadar, simplele prezumtii invocate pentru dovedirea proprietatii nu au nici o valoare .
In schimb, prezumtiile legale, constituie un titlu de proprietate si scutesc pe cel in favoarea carora opereaza sa mai faca vreo dovada privind dreptul sau.



Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Reguli privind dovada dreptului de proprietate
Jurisprudenţă

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Constitutionalitatea judecarii cererii de recuzare de catre insisi colegii judecatorului recuzat
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 366 din 28 mai 2019

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019



Ştiri Juridice
Legislaţie

Ordonanta nr. 11/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile public
Ordonanta nr. 11/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2 ...

Ordonanta nr. 6/2019 privind instituirea unor facilitati fiscale
Ordonanta nr. 6/2019 privind instituirea unor facilitati fiscale ...

Legea nr. 145/2019 privind statutul politistilor de penitenciare
Publicata in Monitorul Oficial nr. 631 din 30.07.2019. ...