Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Noul Cod Penal - Comentarii articole » Nedenuntarea in Noul Cod Penal (art. 264)

Nedenuntarea in Noul Cod Penal (art. 264)

  Publicat: 21 Mar 2009       18360 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut        Secţiunea: Noul Cod Penal - Comentarii articole  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Aceasta infractiune cunoaste o noua reglementare in raport de continutul sau actual urmare modificarilor evidente ale ratiunilor avute in vedere de legiuitor la data incriminarii acestei fapte .

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor cantra sigurantei statului,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(escrocheria). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra aptrimoniului (privat sau public), prevazute in t. III, art. 215, C. pen., partea speciala si consta in inducerea in eroare a unei persoane,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor cantra sigurantei statului,
Sunt tratate in t. III, (art. 208-221), C. pen. partea speciala,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor cantra sigurantei statului,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor cantra sigurantei statului,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Puterile publice existente in stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor cantra sigurantei statului,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor cantra sigurantei statului,
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un descendent comun, rudenie fireasca, ori care se stabileste ca efect al infierii, rudenie civila.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Art. 264 Nedenuntarea
(1) Fapta persoanei care, luand cunostinta de comiterea unei fapte prevazute de legea penala contra vietii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu instiinteaza de indata autoritatile, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Nedenuntarea savarsita de un membru de familie, nu se pedepseste.
(3) Nu se pedepseste persoana care, inainte de punerea in miscare a actiunii penale impotriva unei persoane pentru savarsirea faptei nedenuntate, incunostinteaza autoritatile competente despre aceasta sau care, chiar dupa punerea in miscare a actiunii penale, a inlesnit tragerea la raspundere penala a autorului si a participantilor.




Dupa cum se cunoaste, la aparitia codului penal in vechi prin infractiunea de nedenuntare se urmarea determinarea oricarei persoane sa sesizeze autoritatile cu privire la savarsirea unor infractiuni considerate de mare gravitate pentru societatea din acea vreme, precum unele infractiuni contra avutului obstesc cum ar fi delapidarea, furtul, talharia, pirateria, inselaciunea sau distrugerea [art. 223 - art. 226, art. 229, si art. 231 alin.(2)-(4)], care puteau atrage chiar pedeapsa cu moartea in cazul in care produceau consecinte deosebit de grave.

Ulterior anului 1989, desi ratiunile ce justificau sanctionarea penala in cazul nedenuntarii unor infractiuni savarsite contra patrimoniului au disparut, legiuitorul, care prin Legea nr. 140/1996 a abrogat integral infractiunile contra avutului obstesc, a inteles sa sanctioneze in continuare prin mijloace penale nedenuntarea unor infractiuni contra patrimoniului public sau privat, precum talharia, pirateria, delapidarea, distrugerea sau distrugerea calificata.

Sanctionarea penala a oricarei persoane pentru nedenuntarea unor infractiuni savarsite contra patrimoniului nu mai este necesara in prezent, mai cu seama in conditiile in care infractiunea a fost deja comisa, asa cum prevede textul vechi.

In majoritatea legislatiilor penale de referinta ale statelor europene este incriminata nedenuntarea unei infractiuni dar numai cand cel care, avand cunostinta despre pregatirea comiterii acesteia, nu sesizeaza autoritatile pentru a putea impiedica savarsirea infractiunii.

Totodata obligatia de denuntare nu subzista decat in cazul unor infractiuni de o gravitate deosebita pentru ca numai in aceste conditii poate fi justificata aplicarea unei sanctiuni penale.

De aceea, a fost prevazuta doar dispozitia privitoare la sanctionarea persoanei care, luand cunostinta de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala contra vietii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, dupa savarsirea acesteia, nu instiinteaza de indata autoritatile .

Se observa ca in noua reglementare exista obligatia de denuntare pentru toate faptele prevazute de legea penala contra vietii sau care au avut ca urmare moartea unei persoane si nu doar pentru faptele intentionate contra vietii, asa cum prevede textul in vigoare.

Textul din Noul cod penal aduce si unele modificari de natura terminologica prin instituirea unei obligatii de denuntare a unei „fapte prevazute de legea penala” si nu a unei „infractiuni”, ratiunea fiind aceea ca pentru existenta infractiunii de nedenuntare intereseaza doar tinerea sub tacere fata de autoritati a pregatirii sau comiterii unei fapte periculoase interzise de legea penala impotriva unei persoane, fiind fara relevanta ca fapta respectiva nu a fost inca pusa in executare, ca actele de executare deja comise se afla in faza actelor premergatoare ori a unei tentative nepedepsite de lege sau ca nu s-ar putea angaja raspunderea penala ca urmare a existentei unor cauze de neimputabilitate (de exemplu minoritatea sau iresponsabilitatea).

Pentru aceste ratiuni a fost de asemenea modificata denumirea marginala a infractiunii din „Nedenuntarea unor infractiuni” in cea de „Nedenuntare”.

In acelasi timp textul instituie obligatia de denuntare atat atunci cand faptele mentionate imbraca forma autonoma a unor fapte prevazute de legea penala (de exemplu omor sau omor calificat), dar si cand acestea intra ca element constitutiv in continutul unei infractiuni complexe (de pilda atentatul care pune in pericol securitatea nationala in continutul careia intra o fapta de omor).

In privinta formei de vinovatie norma de incriminare prevede expres ca nedenuntarea constituie infractiune si atunci cand este comisa din culpa, mentiunea fiind necesara ca urmare a modificarii regulii generale de determinare a formei de vinovatie in raport de natura actului de conduita (actiune sau inactiune) din art. 17 alin.(6), potrivit careia fapta comisa din culpa constituie infractiune numai cand legea prevede aceasta.

In acelasi timp se da efect formei de vinovatie in procesul de individualizare legala a pedepsei prin stabilirea unor limite de pedeapsa mai reduse in cazul faptei din culpa in raport cu cele prevazute in cazul faptei intentionate, inlaturandu-se astfel si criticile aduse actualei reglementari care prevedea limite de pedeapsa identice atat pentru fapta intentionata cat si pentru cea din culpa.

Cat priveste cauza de nepedepsire incidenta in cazul comiterii infractiunii de sot sau de o ruda apropiata din reglementarea veche aceasta a fost mentinuta insa si aici au fost operate unele modificari. Astfel, nedenuntarea nu va fi pedepsita daca a fost comisa de un membru de familie (intelesul dat acestei expresii fiind cel aratat in art. 176), deoarece proiectul nu mai opereaza cu expresia „rude apropiate” iar persoanele care intrau in aceasta categorie sunt acum incluse in categoria membrilor de familie .

Pe de alta parte extinderea cauzei de nepedepsire de la sot sau rudele apropiate la cea a membrilor de familie se explica prin insasi ratiunea care a determinat introducerea in legea penala a acestei categorii de persoane, respectiv recunoasterea de catre legiuitor a existentei unor legaturi speciale, (afective, de incredere, de sustinere etc.), intre anumite categorii de persoane care convietuiesc (concubini, parinte sau fiu vitreg etc.), legaturi la fel de importante cu cele determinate de rudenie sau casatorie.

Din aceasta perspectiva, intrucat argumentele care justifica nepedepsirea sotului sunt la fel de valabile si in cazul concubinului cu care convietuieste faptuitorul, extinderea efectelor cauzei de nepedepsire este una logica. In acelasi sens este si art. 434-1 alin.(2) din codul penal francez.



Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Nedenuntarea in Noul Cod Penal (art. 264)
Jurisprudenţă

Cauza CEDO: Hulpe si altii impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Intinderea rolului activ al judecatorului in administrarea probelor in litigiile de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale

Decizia CCR nr. 387/2018 privind neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 alin. (1) teza intai din Codul muncii (varsta de pensionare a femeilor)
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala



Ştiri Juridice

MDRAP: Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala
11 Oct 2018 | 518

Legislaţie

Legea 242/2018 pentru modificarea si completarea statutului judecatorilor si procurorilor
Legea nr. 242 din 12 octombrie 2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind sta ...

Legea nr. 196/2018 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si administrarea condominiilor
Publicata in Monitorul Oficial cu numarul 660 din data de 30 iulie 2018 Parlamentul Romaniei adop ...

Legea nr. 236 din 5 octombrie 2018 privind distributia de asigurari
LEGE nr. 236 din 5 octombrie 2018 privind distributia de asigurari Publicata in Monitorul Oficial ...