Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Legea considera ca fapte de comert:
1. Cumparaturile de producte sau marfuri spre a se revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria; asemenea si cumpararea spre a se revinde, de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulind in comert;
2. Vanzarile de produse, vanzarile si inchirierile de marfuri, in natura sau lucrate, si vanzarile de obligatiuni ale Statului sau de alte titluri de credit circulind in comert, cand vor fi fost cumparate cu scop de revanzare sau inchiriere;
3. Contractele de report asupra obligatiunilor de Stat sau a altor titluri de credit circulind in comert;
4. Cumpararile si vanzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale;
5. Orice intreprinderi de furnituri;
6. Intreprinderile de spectacole publice;
7. Intreprinderile de comisioane, agentii si oficiuri de afaceri;
8. Intreprinderile de constructii;
9. Intreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie;
10. Intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta, cand altul decat autorul sau artistul vinde;
11. Operatiunile de banca si schimb;
12. Operatiunile de mijlocire (samsarie) in afaceri comerciale;
13. Intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat;
14. Cambiile si ordinele in producte sau marfuri;
15. Constructiunea, cumpararea, vanzarea si revanzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioara si exterioara si tot ce priveste la echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas.
16. Expeditiunile maritime, inchirierile de vase, imprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul de mare si la navigatiune;
17. Asigurarile terestre, chiar mutuale, in contra daunelor si asupra vietii;
18. Asigurarile, chiar mutuale, contra riscurilor navigatiunei;
19. Depozitele pentru cauza de comert;
20. Depozitele in docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele.
Se socotesc, afara, de acestea, ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul.
Nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a familiei sale, de asemenea revanzarea acestor lucruri si nici vanzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dupa pamantul sau cel cultivat de dinsul.
Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator.
Contul curent si cecul nu sunt considerate ca fapte de comert, in ce priveste pe necomercianti, afara numai daca ele n-au o cauza comerciala.
Vezi art.3-6 din Codul Comercial.
