Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » Insulta si Calomnia. Constitutionalitate si legalitatea incriminarii

Insulta si Calomnia. Constitutionalitate si legalitatea incriminarii

  Publicat: 11 Aug 2009       13968 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Potrivit art. 228 al. 1 c.pp. organul de urmarire penala sesizat prin vreunul din modurile prevazute in art. 221 c.p.p. dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10 c.p.p. cu exceptia celui de la lit. b1.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Consta in atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
A fost semnat la 17 februarie 1986 de catre 9 state si la 28 februarie 1986 de catre Grecia, Italia si Danemarca, iar la 1 iulie 1987 a intrat in vigoare. In preambul, el se refera la transformarea relatiilor statelor membre intr-o Uniune Europeana.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.



Potrivit art. 23 al. 9 din Constitutie, nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii, iar potrivit art. 58 al. 1 Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.


De asemenea, art. 72 din Constitutie stabileste categoriile de legi si domeniile de reglementare pentru legile constitutionale si legile organice, iar la al. 3 lit. h se precizeaza ca prin lege organica se reglementeaza infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora.


Retinem si ca, potrivit art. 140 al.1 din Constitutie Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei, dar si ca, potrivit art. 145 al. 4, deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Cu privire la efectul deciziilor Curtii Constitutionale asupra legilor declarate neconstitutionale, art. 145 al. 1 a stabilit ca dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, coonstatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept .




Conform art. 2 al. 3 din Legea nr. 47/1992 Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.




Decizia nr. 62 din 18.01.2007 a fost pronuntata in cadrul controlului de constitutionalitate concret aposteriori de constitutionalitate. Art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 a produs efecte juridice de la data intrarii in vigoare a legii, dupa acea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a celor care au savarsit faptele prevazute de fostele art. 205 si 206 din Codul Penal. Decizia Curtii Constitutionale, determinand, prin efectele sale, suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstitutionale, face ca de la data publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sa reintre in vigoare dispozitiile art. 205 si art. 206 din Codul Penal, ceea ce echivaleaza cu incriminarea din nou a faptelor de insulta si calomnie, incriminare ce intra in competenta exclusiva a legiuitorului. In aceste conditii Curtea Constitutionala a devenit legislato pozitiv, drept care nu ii este conferit nici de Constitutie si nici de propria lege organica.


Retinem si dispozitiile art. 60 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative conform careia:


"(1) Prevederile cuprinse intr-un act normativ, contrare unei noi reglementare de acelasi nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totala sau partiala


(2) In cazul unor abrogari partiale intervenite succesiv, ultima abrogare se va referi la intregul act normativ, nu numai la textele ramase in vigoare.


(3) Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are totdeauna caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial.


(4) Daca o norma de nivel inferior, cu acelasi obiect, nu a fost abrogata expres de actul normativ de nivel superior, aceasta obligatie ii revine autoritatii care a emis prima actul .


(5) Abrogarile partiale sunt asimilate modificarilor de acte normative, actul normativ abrogat partial ramanand in bigoare prin dispozitiile sale neabrogate", precum si dispozitiile art. 62 din aceeasi lege potrivit carora:



"(1) In cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. In aceasta situatie se vor prevedea, in mod expres, data la care se produce suspendarea, precum si durata ei determinata.


(2) La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispozitia afectata de suspendare reintra de drept in vigoare.


(3) Prelungirea suspendarii ori modificarea sau abrogarea actulu normativ ori a dispozitiei suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispozitii exprese, cu aplicare de la data expirarii suspendarii."



Potrivit art. 7 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, in momentul in care a fost savarsita, nu constituia o infractiune, potrivit dreptului national sau international.




In interpretarea notiunii de a€˛legea€¯ folosita de Conventie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca legea trebuie sa fie:


- accesibila (cazul Gillow contra Regatului Unit, hot. Din 24 nov. 1986, cazul Silver si altii contra Regatului Unit, hot. Din 25 martie 1983, cazul Kruslin contra Frantei si cazul Huvig contra Frantei, hotararile din 24 aprilie 1990, cazul Barthold contra Germaniei, hot. din 25 martie 1985, cazul Groppera Radio AG si altii contra Elvetiei, hot. din 28 martie 1980, cazul Autronic AG contra Elvetiei, hot. din 22 mai 1990);


- previzibila (cazul C.R. contra Regatului Unit, hot. din 22 noiemmbrie 1995, cazul Cantoni contra Frantei, hot. din 15 nov. 1996, cazul Leander contra Suediei, hot. din 26 martie 1987, cazul Silver si altii contra Regatului Unit, hot. din 25 martie 1983, cazul Kruslin contra Frantei si cazul Huvig contra Frantei, hotararile din 24 aprilie 1990, Cazul Mitropolia Basarabiei si altii contra Moldovei, hot. din 13 decembrie 2001, cazul Sundey Times contra Regatului Unit, hot. din 26 aprilie 1979, cazul Barthold contra Germaniei, hot. din 25 martie 1985, cazul Lingens contra Austriei, hot. din 8 iulie 1986, cazul Grande Oriente Da€™Italia di Palazzo Giustiniani contra Italiei, hot. din 2 august 2001, cazul Hentrich contra Frantei, hot. din 3 iulie 1995);


- valida (cazul Olsson contra Suediei, hot. din 24 martie 1988, cazul Gillow contra Regatului Unit, hot. din 24 noiembrie 1986) si de


- calitate (cazul Kruslin contra Frantei si cazul Huvig contra Frantei, hotararile din 24 aprilie 1990).




Dispozitiile art. 145 al. 1 din Constitutie arata ca efectele juridice ale actelor normative declarate neconstitutionale inceteaza la expirarea unui termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale. Institutia incetarii efectelor juridice ale unui act normativ nu este explicata nici de Constitutie, nici de Legea nr. 24/2000, lege speciala in aceasta materie, astfel ca efectul deciziei de neconstitutionalitate nu este clarificat de legislatia noastra.


De altfel, legea speciala referitoare la normele de tehnica legislative pentru elaborarea actelor normative (articolele citate mai sus) explica faptul ca este inadmisibil ca, prin abrogarea abrogarii sa reintre in vigoare, automat, textul de lege initial.




Asadar, avand in vedere ca dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 au fost constatate ca fiind contrare Constitutiei, trebuia sa opereze abrogarea acestora, temeiul fiind furnizat de art. 60 al. 1 din legea nr. 24/2000, iar abrogarea trebuie urmata de reincriminarea faptelor care au fost prevazute de art. 205 si art. 206 C.p. Curtea Constitutionala nu are ca atributie si abrogarea actelor normative, astfel ca deciziile acesteia nu pot avea si acest efect.




Art. 145 al. 1 din Constitutie stabileste termenul de 45 de zile de suspendare a normei declarate neconstitutionale, dar nu fixeaza alte obligatii in sarcina legiuitoului in sensul de a pune de acord legislatia cu normele constitutionale. Mai mult, conform Legii nr. 24/2000, dupa expirarea termenului de suspendare, normele reintra de drept in vigoare.


Toate aceste dispozitii contradictorii sunt insuficient explicate: lipsirea de efecte juridice, suspendarea, atributiile legiuitorului cu privire la normele declarate neconstitutionale, abrogarea, fac ca legea romana sa nu fie nici accesibila, nici previzibila si nici de calitate in aceasta materie, astfel ca nu sunt indeplinite conditiile analizate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in hotararile pe care le-am mentionat mai sus.


Cum in astfel de spete discutam despre infractiuni, iar libertatea este un drept al omului, apreciem ca trebuie sa tinem seama de ti art. 20 din Constitutie, conform carora dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte, iar daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. Cum in speta constitutia si legile interne nu contin dispozitii mai favorabile, si sa aplicam Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale asa cum aceasta a fost interpretata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.




Prin urmare in aceste cauze se impune solutia de neincepere a urmariri penale pentru fapta de calomnie, cat si pentru cea de insulta, pentru motive similare aratate mai sus, operand art. 10 al. 1 lit. b).



Av. Marius-Catalin Predut





Citeşte mai multe despre:    Insulta    Calomnia    Urmarirea penala



Comentează: Insulta si Calomnia. Constitutionalitate si legalitatea incriminarii
Alte Titluri

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan

Prezentarea si analiza Legii din 1912 - primul Cod al muncii roman
Sursa: EuroAvocatura.ro

Sfidarea instantei in Noul Cod Penal (art. 277)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Proiectul Codului Civil 2009. Apararea drepturilor personale nepatrimoniale
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Concedierea pentru motive ce tin de persoana salariatului. Acte de violenta asupra superiorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges, Sectia Conflicte de munca si Asigurari sociale, Sentinta Civila nr. 1693/2016 din 21.06.2016

Cauza Cazan impotriva Romaniei. Rele tratamente aplicate unui avocat in timpul reprezentarii unui client in faza de urmariere penala
Pronuntaţă de: CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI, SECTIA A PATRA - HOTARAREA din 5 aprilie 2016

Afirmatii ce aduc atingere demnitatii, onoarei si reputatiei unei persoane. Raspundere civila delictuala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 153 din 27 ianuarie 2016

Plangere prealabila. Infractiune prevazuta In art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. Plangere Indreptata Impotriva uneia dintre persoanele aratate I
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, sentinta nr. 64 din 30 ianuarie 2006

Stare de ebrietate. Circumstanta agravanta
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, decizia nr.7 din 21 ianuarie 1998