Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Divortul prin acordul sotilor, introdus prin Legea nr.59/1993 si care semnifica abandonarea tezei privind caracterul exceptional al disolutiei casatoriei, nu este o
institutie noua a sistemului nostru de
drept .
A fost elaborat avand ca model Codul Francez
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Termen care amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarea obligatiei corelative, pana la implinirea lui
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Termen care amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarea obligatiei corelative, pana la implinirea lui
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari privind casatoria si familia, rudenia, ocrotirea celor lipsiti de capacitate, a celor cu capacitate restransa si a altor persoane.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari privind casatoria si familia, rudenia, ocrotirea celor lipsiti de capacitate, a celor cu capacitate restransa si a altor persoane.
A fost promulgat la 11.09.1865
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Legatura juridica dintre o persoana si parintii ei. Filiatia fata de mama este denumita, materna, maternitate, iar fata de tata, ea este denumita paterna, paternitate.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari privind casatoria si familia, rudenia, ocrotirea celor lipsiti de capacitate, a celor cu capacitate restransa si a altor persoane.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Acele norme juridice care reglementeaza relatiile ce se stabilesc intre membrii familiei, precum si unele relatii dintre acestia si alte persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Punerea la dispozitie publicului, in general, sau unor categorii de public, prin orice mijloc de comunicatie electronica, de semne, semnale, texte, sunete, informatii sau mesaje de orice natura, care nu au caracterul unei corespondente private;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul Civil Roman a prevazut de asemenea posibilitatea desfacerii casatoriei prin consimtamantul mutual ( art.254-256, abrogate prin Legea 18/1948 prin modificarea Codului de Procedura Civila sub rezerva indeplinirii urmatoarelor conditii:
- varsta minima a sotilor - 25 ani pentru barbat si 21 ani penteu femeie;
- casatoria sa fi durat cel putin doi ani;
- de la incheierea casatoriei sa nu fi trecut 20 ani;
- femeia sa nu fi implinit 45 ani;
- consimtamantul parintilor ori ascendentilor sotilor la desfacerea casatoriei.
Alaturi de aceste conditii, diferite fata de cele de azi, si procedura prezinta unele particularitati:
a) ambele parti trebuiausa se infatiseze inaintea Tribunalului, cu declaratia lor ca doresc sa se desparta, de cate patru ori din trei in trei luni ( aceste
declaratii trebuiau insotite, la fiecare infatisare, de consimtamantul verbal sau autentic al parintilor sau ascendentilor in viata, in aceeasi ordine ierarhica in care consimtamantul lor s-ar fi cerut la casatorie, daca unul dintre soti ar fi fost minor,
consimtamant care se cerea pentru despartire ori care ar fi fost varsta sotilor.
b) in 15 zile de la a patra infatisare sotii asistati de cate doi martori notabili, in varsta de cel putin 40 ani, reinoiau declaratia lor
comuna inaintea Tribunalului care, daca constata indeplinirea tuturor conditiilor legale, pronunta despartirea.
c) in caz de respingere a cererii, apelul si apoi
recursul in Casatie se putea introduce de catre soti in
termen de 20 zile pentru
apel si o luna pentru recurs, in cazul in care, dupa hotararea de admitere, consimtamantul mutual ar fi incetat, dreptul de recurs apartinea sotului nemultumit.
d) hotararea de admitere ramanea neavenita daca in
curs de doua luni de cand a ramas definitiva, ea nu era prezentata de catre ambii soti impreuna si in persoana ofiterului respectiv spre a fi trecuta in registrul de
stare civila.
Asa cum prevede art.38 al.2
Codul familiei, \\\" divortul poate fi pronuntat si numai pe baza acordului ambilor soti, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: pana la data introducerii cererii de
divort a trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei; nu exista copii minori rezultati din casatorie\\\".
La cerintele de mai sus, prevazute expres de legea materiala, se adauga si aceea a consimtamantului valabil al sotilor, exprimat in sensul desfacerii casatoriei.
1. Prima conditie este cea ca pana la data cererii de divort sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei. Rezulta ca sotii pot sa incheie acordul lor. si inainte de a trece cel putin un an de la incheierea casatoriei, pe care il pot folosi dupa trecerea acestui
termen . Aceasta teza, pentru a se asigura scopul termenului de reflectie de un an, poate ii admisa numai in considerarea faptului ca presedintele instantei, primind cererea, \\\" verifica existenta consimtamantului sotilor, iar la termenul de judecata
instanta verifica \\\" daca sotul staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor \\\" si numai in caz afirmativ ea trece la judecarea cererii, ceea ce poate semnifica reiterarea acordului realizat anterior implinirii termenului de un an sau indeplinirea conditiei de eficacitate a acordului anterior.
Ar fi fost mai bine daca textul ar fi prevazut, in mod expres, ca sotii pot realiza acordul lor daca a trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei si nu asa cum reglementeaza rextul, pana la data cererii de
divort. Cu toate acestea, desi se admite si posibilitatea prezentata anterior, in general, textul se interpreteaza in sensul ca acordul sotilor se poate realiza dupa trecerea unui an de la incheierea casatoriei.
Se pune problema cum se calculeaza acest termen, deoarece el nu este nici de prescriptie, nici de
decadere. Literatura a precizat ca termenul se calculeaza pe zile intregi. Ziua de
incheiere a casatoriei nu intra in calcul, dar ziua de implinire intra in calcul, insa termenul se socoteste implinit dupa trecerea acelei zile. Astfel, daca s-a incheiat casatoria la l ianuarie 1999, conventia sotilor putandu-se folosi numai daca cererea de
divort a fost introdusa cel mai devreme pe 2 ianuarie 1999. La calculul termenului nu se tine seama de ziua complementara a anilor bisecti. Zilele de sarbatori legale intra in calculul termenului. Rezulta ca nu se aplica nici regulile de calculare a termenelor procedurale, de altfel nefiind in prezenta unui asemenea
termen .
Bineinteles, atat inainte cat si dupa implinirea termenului de un an, oricare dintre soti poate introduce
cerere de despartenie pentru motive temeinice, de natura subiectiva sau obiectiva, dispozitiile cirt. 38 al. l si 3
Codul Familiei neconditionand divortul la cererea unuia dintre soti de durata casatoriei.
Sanctiunea nerespectarii termenului de un an, care inseamna nerespectarea uneia din conditiile prevazute pentru divortul prin acordul sotilor, consta in respingerea actiunii de
divort.
2. A doua conditie este cea referitoare la inexistenta copiilor minori rezultati din casatorie.
Nevoia ocrotirii intereselor copiilor minori ai sotilor face ca soarta casatoriei sa se decida in conditii de exigenta sporita, divortul presupunand dovada existentei unor motive temeinice care, afectand relatiile dintre soti, fac cu neputiinta continuarea casatoriei.
Asadar, desfacerea casatoriei prin
consimtamant mutual este posibil doar daca sotii nu au copii minori. Legiuitorul are in vedere, fara indoiala, copii inca minori si in viata, rezultati din casatoria a carei desfacere se cere; copii deveniti majori, precum si copii unuia dintre soti (proveniti dintr-o casatorie anterioara sau din afara casatoriei) nu impiedica divortul cerut in conditiile art.38 al.2
Codul Familiei. Cat priveste fica minora a sotilor, casatorita inainte de implinirea virstei majoratului (art.4 ai.2
Codul Familiei), aceasta dobandeste
capacitate deplina de exercitiu (art.8 al.3 din Decretul 31/1954), iar drepturile si indatoririle parintesti privitoare la persoana si bunurile sale inceteaza.
Exista si autori cu opinie contrara, acestia considerand ca \\\" o
capacitate deplina de exercitiu nu este acelasi lucru cu majoratul, desi in majoritatea cazurilor se suprapun \\\".
Insa, in interpretarea dispozitiilor legale, trebuie pornit de la scopul urmarit de legiuitor, anume ocrotirea copiilor minori, fata de care exista o seama de indatoriri parintesti inceteaza la data cand descendentul dobandeste
capacitate deplina de exercitiu, deci, de regula, la implinirea varstei majoratului. Prin casatoria ficei minore insa. drepturile si indatoririle parintesti se sting (existand, in principal,
obligatia de
intretinere intre soti, conform art. 86 al. l
Codul Familiei), ca urmare nu mai subzista ratiunea pentru care este oprit divortul prin consimtamantul mutual al sotilor.
In
ipoteza in care sotii au adoptat un copil, ori sotul a adoptat copilul firesc al celuilalt sot, divortul prin acordul partilor este inadmisibil pe timpul minoritatii copilului, iara a distinge dupa cum adoptia s-a facut cu efecte depline de
filiatie fireasca sau cu efecte restranse. Intr-adevar, asa cum rezulta din art. 75,76
Codul Familiei pe data incuviintarii adoptiei drepturile si indatoririle parintesti trece asupra adoptorilor (exceptand
ipoteza adoptiei copilului firesc al sotului, cand parintele firesc si cel adoptor vor asigura impreuna ocrotirea parinteasca). ceea ce intereseaza in context fiind obligatiile asumate de sotii adoptori cu privire la persoana si bunurile minorului adoptat. Dimpotriva, atunci cand minonil rezultat din casatoria sotilor a fost adoptat, presupunand ca partile nu mai au alti copii minori, cerinta legala este indeplinita (chiar daca prin efectul desfacerii sau desfiintarii casatoriei, de regula, parintii firesti redobandesc toate drepturile si indatoririle fata de copii minori, sub aspectul analizat acest lucru nu prezinta importanta deoarece conditiile prevazute in art. 38 al.2 se cer intrunite in momentul introducerii cererii).
3. Cea de-a treia conditie, desi nu este prevazuta in mod expres printre conditiile divortului pe temeiul acordului sotilor, existenta consimtamantului valabil al sotilor in sensul desfacerii casatoriei trebuie retinuta ca avand aceasta semnificatie. Din analiza art. 613 al.2
CODUL DE PROCEDURA CIVILA rezulta ca existenta consimtamantului valabil al sotilor conditioneaza atat promovarea cererii de despartire, cat si finalizarea procesuala a actiunii civile, prin pronuntarea hotararii pe temeiul acordului de
vointa al sotilor.
Art.613
CODUL DE PROCEDURA CIVILA mai prevede unele cerinte legale care trebuie respectate. Astfel, cererea de
divort intemeiata pe acordul parintilor va fi semnata de ambii soti. Daca sotii au convenit asupra modalitatilor de solutionare a cererilor accesorii divortului, aceasta se va cuprinde in actiunea de
divort. Formularea textului pare sa duca la ideea ca sotii au convenit asupra solutiei cererilor accesorii divortului, nu numai asupra modalitatilor in care urma sa se solutioneze acestea.
La primirea cererii de divort, presedintele instantei verifica existenta consimtamantului sotilor,\\\" desigur si semnaturile acestora, dupa care fixeaza un
termen de doua luni in sedinta publica. Desi legea nu denumeste acest interval ca
termen de gandire, rolul lui nu poate fi altul decat acela de a mai da sotilor posibilitatea sa reflecteze la desfacerea casatoriei.
Nu rezulta ca ambii soti trebuie sa se prezinte in fata presedintelui instantei, fiind suficienta prezenta unuia dintre ei la termenul de judecata,
instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cereii, fara a administra
probe cu privire la motivele de
divort si nici cu privire la imposibilitatea continuarii casatoriei. S-a aratat in literatura de specialitate (I.P.Filipescu-\\\" Tratat de
Dreptul familiei \\\" - pg.237 ) ca, in cazul in care, la termenul fixat in prima instanta, sotii nu se vor prezenta, cererea va fi respinsa. Alti autori ( A. Bacaci - pg.212 ) considera ca, in lipsa sofilor la termenul fixat in sedinta publica,
instanta nu va putea trece la solutionareaq cererii ( cu atat mai mult cu cat este de neconceput in cazul divortului intemeiat pe consimtamantul partilor, unde sotii au dubla calitate procesuala, solicitarea judecarii in lipsa uneia dintre parti ), ci ea va trebui suspendata.
Conditia legii este indeplinita daca la termenul in sedinta publica sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor, chiar in cazul in care in termenul de doua luni ei, sau unul din ei, ar fi revenit asupra acordului, suficient fiind ca la termenul fixat in sedinta publica sa se mentina acordul existent la data cererii de
divort. Prin urmare, asupra acordului sotilor se poate reveni unilateral, unul din soti nemaifiind pentru desfacerea casatoriei in acest fel. Desigur ca ambii soti pot reveni asupra acordului lor potrivit principiului simetriei, acordul presupune mutuus consensus, iar revenirea presupune mutuus disenssus. Pentru solutionarea cererilor accesorii divortului, precum numale pe care il vor purta fostii soti, pensia de
intretinere si atribuirea locuintei, desigur intre soti,
instanta va putea dispune, cand considera necesar, administrarea probelor prevazute de lege, ceea ce presupune ca in aceasta privinta nu s-a realizat acordul sotilor. Desigur ca daca sotii au convenit, nu mai sunt necesare
probe si
instanta va lua act de intelegerea lor. trebuie insa respectate interesele tertilor, de exemplu, ale copiilor majori cu privire la locuinta, care nu ar putea fi nesocotite prin divortul sotilor pe baza acordului lor de
vointa.
Daca unul dintre soti se opune divortului,
instanta va trece la procedura obisnuita in care reclamantul propune
probe care, administrate, trebuie sa conduca la aprecierea instantei ca exista motive temeinice pentru care continuarea casatoriei este imposibila.
In cazul admiterii actiunii de divort,
instanta de judecata - competenta potrivit dispozitiilor art.607
CODUL DE PROCEDURA CIVILA - pronunta desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau ambilor soti (art.617 al.3
CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). De asemenea, hotararea de divort, pronuntata in conditiile art.613
CODUL DE PROCEDURA CIVILA este definitiva si irevocabila in ce priveste desfacerea casatoriei ( art.619 al.4
CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). Din ultimul articol mentionat ( art.619 al.4 ) rezulta care ar fi atacata atat cu apel, cat si cu recurs. Rezulta care ar fi termenul de exercitare, dar avand in vedere ca este vorba de o
hotarare de divort, si conform principiului \\\"accesoriul urmeaza principalul\\\" se poate decide ca termenul este de 30 zile de la
comunicare . Numai ca pentru capatul principal neputandu-se exercita nici o cale de atac, conform art.266 al.3
CODUL DE PROCEDURA CIVILA hotararea nu trebuie sa se comunice, daca insa prin ea au fost solutionate si cereri accesorii, dar nu prin acordul sotilor si deci solutiile ar putea fi atacate prin caile ordinare de atac.
In literatura s-a opinat ca hotararea trebuie comunicata. Termenul de exercitare a apelului si al recursului ar trebui insa sa fie cel de
drept comun.
Interesant
