Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezentarea este procedeu de tehnica-juridica prin care o persoana, numita reprezentant incheie acte juridice cu
tertii in numele si in contul unei alte persoane, numita reprezentat, având
drept consecinta producerea directa in persoana reprezentatului a efectului actelor juridice.
Acea persoana pe care mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale, o impiedica total sau ii limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala,
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este un criteriu de apreciere a locului savarsirii infractiunii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imprejurarile de fapt care dau nastere, modifica sau sting taporturi procesuale ori impiedica nasterea lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
De regula, actele juridice se incheie personal de catre participantul la raportul juridic care si beneficiaza de efectele lor. Ori de cite ori intra intr-un raport juridic, partea semnatara trebuie sa fie prezenta in locul unde are loc semnarea sau executarea actului juridic. In viata cotidiana sunt frecvente cazurile cand subiectul raportului juridic nu poate fi prezent la incheierea sau la executarea actului juridic. In astfel de conditii apare necesitatea inlocuirii lui cu o alta
persoana . Viata juridica ar deveni extrem de complicata daca actele juridice nu ar fi realizate prin intermediul unor
persoane . Ar fi dezavantajati in special minorii si incapabilii care nu ar putea incheia acte juridice valabile.
Institutia reprezentarii este foarte veche si extrem de necesara pentru parinti, tutori, curatori, intreprinzatori,
persoane juridice si multe alte
persoane . Persoanele fizice recurg frecvent la reprezentare, incheind diferite contracte, permitand altor persoane sa incaseze salariul, onorariul sa primeasca sau transmita diferite documente sau
bunuri materiale, de institutia reprezentarii se face uz la reprezentarea intereselor in insi de judecata sau
arbitraj.
Elementele definitorii ale reprezentarii, care de fapt confera acestei institutii individualitate, sunt sintagmele „in numele" si „pe seama”. Atunci când se mentioneaza ca reprezentantul opereaza in numele reprezentatului inseamna ca primul actioneaza numai fizic, insa exprima
vointa celui de-al doilea si il angajeaza intr-un raport juridic fara ca acesta sa fie prezent. Altfel spus, reprezentantul este si ramâne purtatorul de
nume si de
vointa proprie, insa prin cumul,devine si purtator de
nume si de
vointa ale altei persoane si numai
vointa acesteia din urma o exteriorizeaza la incheierea contractului. Dupa cum afirma Paul Vasilescu, o „conventie de reprezentare are
drept consecinta - in plan strict intelectual - „diviziunea" juridica a personalitatii reprezentatului - concretizata in
ubicuitatea sa, cât si un „cumul" juridic de personalitate in persoana reprezentantului - cumul limitat la dimensiunea vointei juridice si exprimat de
cauza conventiei de reprezentare ". Semnificatia expresiei „pe seama" sugereaza ideea ca reprezentatul este cel care suporta consecintele pozitive si negative ale actului juridic, in sensul ca plateste pretul si dobindeste bunul sau, invers, primeste pretul si are
obligatia de a preda bunul. Aceasta sintagma sugereaza legatura dintre reprezentant si patrimoniul reprezentatului.
Institutia reprezentarii, ca mod de exercitare a drepturilor si de onorare a obligatiilor, are la origini motive de
drept si de
fapt .
Motive de
drept pot fi urmatoarele:
- lipsa capacitatii de exercitiu (Codul civil art.22 alin.l pentru minorii cu vârsta de pâna la 7 ani);
- capacitatea de exercitiu restrinsa a minorului (art.22 alin.(2) pentru minorii cu vârsta de la 7 la 14 ani si art.21 pentru minorii cu vârsta de la 14 la 18 ani);
- declararea persoanei incapabile prin hotarârea judecatii (art.24);
- limitarea capacitatii de exercitiu (art.25);
Motivele de fapt pot fi urmatoarele:
- boala;
- lipsa persoanei de la domiciliu;
- nedorinta titularului de
drept sau a persoanei obligate de a exercita dreptul sau de a-si onora obligatia;
- lipsa cunostintelor de care persoana da dovada intr-un anumit domeniu;
- organul persoanei juridice nu este in stare sa faca fata tuturor raporturilor juridice in care se afla;
- alte cauze;
Interesant
