Vicii ascunse, vicii aparente in contractul de antrepriza constructii. Termen de prescriptie

``Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii, executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii, precum si dupa implinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii ei.``.
Retinand ca termenul de prescriptie incident in cauza este cel de 10 ani, iar nu cel de 3 ani, instanta fondului a respins exceptia prescriptiei in ceea ce priveste viciile ascunse.


Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Pitesti la data de 07.11.2008 reclamantii S G si S A, au chemat in judecata pe parata S.C. M S.R.L.,solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna obligarea acesteia din urma la plata sumei de 15.904,26 lei, reprezentand despagubiri ca urmare a executarii necorespunzatoare a lucrarilor de constructie efectuate de aceasta la locuinta petentilor, cu cheltuieli de judecata .
Prin sentinta comerciala nr. 10103/26.10.2011, judecatoria Pitesti a respins exceptia prescriptiei in ceea ce priveste viciile ascunse, a admis in parte exceptia prescriptiei in ceea ce priveste viciile aparente, respectiv numai in ceea ce priveste burlanul din tabla zincata, a admis in parte actiunea majorata formulata de reclamanti, in contradictoriu cu parata, pe care a obligat-o la plata sumei de 40.118,12 lei, reprezentand contravaloare despagubiri si la plata cheltuielilor de judecata in suma de 4.439 lei, catre reclamanti, rezultate in urma compensarii partiale.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta fondului ,pronuntandu-se in temeiul art. 137 din C.proc.civ. asupra exceptiei invocata prin intampinare, analizand prescriptia dreptului material la actiune prin raportare la categoriile diferitelor vicii ale constructiei , a retinut ca viciile aparente ale unei constructii sunt cele care puteau fi observate la predare, cu obisnuita atentie a partilor, in acest caz, termenul de prescriptie fiind cel stabilit prin art. 1, alin. 1 si art. 3, alin. 1 din din Decretul nr. 167/1954, de 3 ani .
S-a retinut ca reclamantii au introdus cererea de chemare in judecata la data de 07.11.2008, iar conform procesului - verbal de receptie cu nr. 117/11.02.2005, incheiat intre parata si reclamanta, inca de la data de 11.02.2005 s-a predat posesia asupra constructiei edificata de catre intimata, moment la care se puteau observa eventualele lipsuri aparente (vicii) si aveau posibilitatea actionarii in judecata, ceea ce insa nu au facut.In speta, formularea unei cereri in fata instantelor prin care s-a solicitat asigurarea unei dovezi (expertiza) si o actiune de aceeasi natura cu cea dedusa judecatii, ce a fost respinsa, nu constituie cazuri de intrerupere a termenului de prescriptiei, raportat la prevederile legale citate anterior.
In ceea ce priveste calitatea de vicii aparente, raportat la continutul raportului de expertiza efectuat de catre expertul C C, instanta fondului a retinut ca, burlanul din tabla zincata se poate include in aceasta categorie, iar nu si celelalte vicii, situatie in care, pentru aceasta lucrare, s-a implinit termenul de prescriptie de 3 ani, instanta admitand exceptia prescriptiei dreptului material la actiune .
In ceea ce priveste viciile ascunse, instanta de fond a constatat ca acestea au fost identificate de catre expert, prin raportul de expertiza , si redate pe larg in continutul hotararii.
S-a motivat in sensul ca pentru aceste vicii ascunse, ca fiind acelea care nu pot fi descoperite la predare, cu mijloace obisnuite, dar a caror cauza este prezenta in momentul predarii bunului, sunt incidente dispozitiile art. 11 din Decretul nr. 167/1954, conform carora prescriptia `` incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tirziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrarii. Prescriptia actiunii privind viciile unei constructii, incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tirziu de la implinirea a trei ani de la predare. Prin dispozitiile prezentului articol nu se aduce nici o atingere termenelor de garantie, legale sau conventionale.``.
S-a retinut ca textul are in vedre doua momente alternative de la care poate incepe sa curga prescriptia respectiv: un moment subiectiv (data descoperirii viciilor); un moment obiectiv (expirarea termenului de 3 ani de la predare).Acest din urma termen nu este de prescriptie, ci termen de garantie legala, cu caracter subsidiar, in sensul ca expirarea sa marcheaza momentul obiectiv al inceperii termenului de prescriptie (atunci cand nu intervine alt termen de garantie).
Astfel, termenul de 3 ani impus de disp. art. 3, alin. 1 din Decretul nr. 167/1954, incepe sa curga numai dupa trecerea celui de garantie legala de 3 ani, iar nu concomitent.
Observand data predarii bunului (11.02.2005) si data introducerii cererii de chemare in judecata , instanta fondului a stabilit ca nu este incidenta sanctiunea prescriptiei;
A stabilit, de asemenea, ca pentru constructia edificata de intimata sunt incidente disp. art. 29 din Lg. 10/1995, respectiv: ``Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii, executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii, precum si dupa implinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii ei.``.
Parata este executantul constructiei si conform prevederilor de mai sus raspunde, raportat la obligatiile asumate, pentru viciile ascunse ale constructiei ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii.
Retinand ca termenul de prescriptie incident in cauza este cel de 10 ani, iar nu cel de 3 ani, instanta fondului a respins exceptia prescriptiei in ceea ce priveste viciile ascunse.
Sub aspectul fondului cauzei, instanta a retinut ca intre parti s-a incheiat contractul de antrepriza nr. 103/07.06.2004, iar lucrarile nu au fost executate corespunzator.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal a formulat recurs parata S.C. MAREDI S.R.L., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In temeiul art. 304 ind.1 cod procedura civila, recurenta a solicitat admiterea recursului, si, in principal sa se modifice sentinta in sensul respingerii actiunii, in subsidiar sa se dispuna casarea cu trimitere spre rejudecare.
In dezvoltarea recursului, recurenta a sustinut ca instanta de fond s-a bazat in exclusivitate pe cel de-al doilea raport de expertiza , efectuat in mod subiectiv , concluziile acestuia nu au o fundamentare stiintifica, ci se bazeaza pe presupuneri ale expertului si pe raportul efectuat in dosarul ce a avut ca obiect asigurarea de dovezi, fara insa a se raporta si la primul raport de expertiza administrat in cauza.
Au fost dezvoltate criticile referitoare la expertiza, sub aspectul concluziilor vizand fundatia locuintei, pardoselile din parchet laminat la camera de zi de la parter, tamplaria din lemn, finisajele interioare , terasa de la fatada posterioara a locuintei.
Astfel, s-a sustinut ca omisiunea hidroizolatiei din proiect nu poate constitui viciu ascuns, deoarece putea fi constatata de intimati in orice moment al executiei lucrarii, prin verificarea proiectului, degradarea pardoselilor din parchet laminat la camera de zi de la parter s-a consuderat a fi imputabila recurentei, avand in vedere exclusiv recunoasterea reprezentantului antreprenorului in sensul ca nu s-a efectuat izolatia din polistiren, fara a se verifica daca aceasta hidroizolatie exista sau nu, in privinta tamplariei interioare intimatii aveau posibilitatea sa constate ca acestea au fost executate din lemn de brad normal iar nu stratificat, cu ocazia receptiei, nefiind, prin urmare un viciu ascuns .
In legatura cu finisajele interioare , s-a sustinut ca imobilul edificat este din lemn , iar riscul aparitiei unor fisuri in cazul respectiv este mai mare decat in cazul imobilelor construite din lemn, mai ales daca lemnul folosit este de slaba calitate . Nici concluzia expertului in sensul montarii necorespunzatoare a panourilor nu este reala, deficientele fiind rezultatul, de asemenea, al calitatii materialului pe care se monteaza, iar acesta este un risc al proprietarilor imobilului.
In sfarsit, recurenta a sustinut, cu privire la terasa de la fatada posterioara a locuintei, ca deficientele au fost remediate, cu ocazia receptiei beneficiarii nu au avut obiectii iar faptul ca ulterior aceasta terasa a fost dezafectata, nu constituie o fapta imputabila constructorului.
Concluzionand, recurenta a precizat ca imobilul reclamantilor intimati prezinta anumite deficiente minore legate de calitatea materialelor si exploatarii in timp , insa acestea nu pot constitui vicii ascunse , care pot fi invocate drept temei al raspunderii constructorului.
In termen procedural, intimatii au depus la dosar intampinare prin care au solicitat respingerea recursului , instanta fondului a facut o corecta apreciere a probelor, prin coroborarea rapoartelor de expertiza cu declaratiile martorilor si celelalte acte prezentate , interogatoriile administrate.
Examinand sentinta atacata, prin prisma motivelor de recurs - care se vor analiza grupat, fiind legate exclusiv de interpretarea concluziilor raportului de expertiza, de catre instanta fondului - dar si sub toate aspectele, conform art. 304 ind.1 Cod procedura civila, tribunalul specializat a constatat ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Instanta fondului a retinut in mod corect situatia de fapt si tot corect a aplicat prevederile referitoare la prescriptia extinctiva. In speta se retine ca deficientele au fost constatate si evidentiate prin constatari succesive ( procese verbale de control ale organelor de control, asigurare de dovezi), situatie in care dreptul la actiune se naste la data incheierii ultimului act de constatare .
Problema exclusiva invocata in recurs a fost natura viciilor retinute prin raportul de expertiza, contestandu-se in principal calitatea de vicii ascunse ale deficientelor constatate si in subsidiar dovedirea acestora prin probele administrate.
Sub aspectul existentei deficientelor aparute la imobilul reclamantilor intimati, acestea au fost evidentiate in raportul de expertiza Capatana Alexandru, efectuat in cauza nr. 10.265/280/2005, avand ca obiect asigurare de dovezi, procesul verbal de control nr. PI/29.09.2005 intocmit de Inspectoratul de Stat in Constructii, urmare a verificarii lucrarilor efectuate la imobil (filele 60 si urm dosar), procesul verbal intocmit de Inspectoratul pentru Protectia Consumatorilor Arges, depus la dosar.
Cu privire la calitatea viciilor , tribunalul a retinut ca antreprenorul raspunde in toate cazurile , pentru viciile ascunse ale materialelor procurate de el si ale lucrarii, dupa ce a fost receptionata de catre client.
Potrivit doctrinei, viciile ascunse constau in acele deficiente ce nu au putut fi cunoscute cu prilejul receptiei, aparand ulterior acestei date .
In speta, s-a retinut ca toate deficientele au fost constatate ulterior incheierii procesului verbal de receptie si au stat la baza efectuarii expertizei in dosarul avand ca obiect asigurarea de dovezi.
In privinta lipsei din proiect a clauzelor privind efectuarea hidroizolatiei si a criticii in sensul ca aceasta omisiune , nu poate constitui viciu ascuns, deoarece putea fi constatata de intimati in orice moment al executiei lucrarii, prin verificarea proiectului,tribunalul a constatat ca nu poate fi retinuta ca element exonerator de raspundere contractuala, in conditiile art. 1082 Cod civil, cata vreme, antreprenorul-constructor este specialistul , care trebuie sa examineze toate elementele de constructie , exonerarea de raspundere intervenind exclusiv in situatia in care aceste elemente se situeaza dincolo de hotarele specialitatii sale.
Tot astfel, si pentru aceleasi considerente, antreprenorul nu poate invoca calitatea necorespunzatoare a materialelor procurate de beneficiar, art. 1481 Cod civil, nefiind aplicabil in privinta materialelor in domeniul antreprizei in constructii.
Pentru considerentele de mai sus, tribunalul, in temeiul art. 312 Cod procedura civila, a respins recursul, ca nefondat.