Vicii ascunse. Termen de garantie conventionala. Prescriptie

Asa fiind, in cazul in care s-a stipulat un termen de garantie conventionala, termenul de prescriptie nu incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, ci de la data cand expira perioada de garantie conventionala stabilita de partile contractante.

Prin sentinta nr. 3472 din 1 iunie 2010, Tribunalul Constanta a respins actiunea promovata de reclamanta SC I.A. SRL in contradictor cu parata SC D. SRL ca prescrisa, subsecvent admiterii exceptiei cu acest obiect invocata de parata prin intampinare.

Judecatorul fondului a retinut in considerentele sentintei ca prin cererea formulata s-a solicitat rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare nr. 6459/2006 in temeiul caruia parata a vandut reclamantei o instalatie de frig cu obligarea montarii ei dar ca aceasta nu a functionat la capacitatea normala si, in urma repetatelor notificari, parata nu a procedat la remedierea defectiunilor.

Cu privire la exceptia prescriptiei a retinut caracterul intemeiat al acesteia deoarece potrivit art. 11 alin. (1) si art. 3 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescriptie pentru viciile ascunse este de 6 luni si acesta curge de la data descoperirii viciilor, dar nu mai tarziu de un an, care este data expirarii termenului de garantie si care este un termen obiectiv spre deosebire de primul termen care este unul subiectiv. Apreciind ca reclamanta a cunoscut despre existenta viciilor la data de 27 februarie 2007, judecatorul fondului a stabilit ca termenul de 6 luni care a inceput sa curga de la aceasta data s-a implinit la data de 27 august 2007, anterior promovarii actiunii, la data de 26 septembrie 2009.

Cu privire la somatia de plata, admisa printr-o sentinta ulterior anulata prin admiterea contestatiei la executare promovata de debitoare, s-a apreciat ca aceasta nu are caracter intreruptiv de prescriptie, cum a sustinut reclamanta, nefiind intrunite cerintele art. 16 lit. b) din Decretul nr. 167/1958.

Curtea de Apel Constanta, Sectia comerciala, maritima si fluviala, contencios administrativ si fiscal, prin decizia nr. 152 din 10 noiembrie 2010, a respins apelul declarat de reclamanta.

Criticile apelantei cu privire la neretinerea cazurilor de intrerupere a termenului de prescriptie si la perioada de garantie conventionala precum si cele cu privire la temeiul de drept al actiunii au fost inlaturate de instanta de apel, aceasta confirmand legalitatea si temeinicia sentintei.

Instanta de apel a retinut ca reclamanta - apelanta a cunoscut despre existenta viciilor la data de 27 februarie 2007, iar termenul de 6 luni s-a implinit la 27 august 2007 si ca cererea de chemare in judecata despre care apelanta sustine ca a intrerupt cursul prescriptiei s-a introdus ulterior datei de 27 august 2009, la 24 aprilie 2008.

Cu privire la garantia conventionala, instanta de apel a retinut ca apelanta nu a precizat temeiul de drept al efectelor ei iar in ce priveste obiectul investiri, ca in mod corect instanta de fond a examinat prioritar daca actiunea a fost introdusa in termenul de prescriptie .

In contra deciziei mentionate a declarat recurs reclamanta SC I.A. SRL pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 8 si 9 C. proc. civ. in a caror dezvoltare a aratat ca instanta de apel a ignorat prevederile art. 70 - 72 C. com. care atrag raspunderea atat pentru viciile ascunse cat si pentru cele aparente si a aplicat gresit prevederile art. 11 din Decretul nr. 167/1958, deoarece termenul de prescriptie incepe sa curga dupa implinirea termenului de garantie care in cazul de fata este de 3 ani, iar nu de 6 luni.

Intimata SC D. SRL Constanta a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, sustinand considerentele deciziei atacate si aratand ca prevederile art. 11 pct. 3 din Decretul nr. 167/1958 nu trebuie interpretate in sensul ca termenul de garantie conventional se adauga la cel conventional, ci ca se confunda cu acesta fiind tot de un an.

Recursul este fondat pentru considerentele care urmeaza:

Cat priveste critica referitoare la incidenta art. 70 C. com. se constata ca recurentul - reclamant se raporteaza la acest text numai pentru a invoca raspunderea vanzatorului si pentru vicii aparente, nu numai pentru vicii ascunse, fara a aminti ca denuntarea acestora trebuie facuta in termen de 2 zile de la primirea marfurilor si fara a sustine indeplinirea conditiei pe care acest text o impune in aplicarea sa, aceea ca bunul cumparat sa provina de pe o alta piata .

In ce priveste insa critica momentului de la care incepe sa curga termenul de prescriptie in situatia in care legea sau conventia partilor stabileste o perioada de garantie, aceasta este intemeiata.

Intr-adevar, conform art. 11 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, prescriptia privind viciile ascunse incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu la implinirea unui an de la predarea lucrului sau a lucrarii, iar conform alin. (3), prin dispozitiile acestui articol nu se aduce nicio atingere termenelor de garantie, legale si conventionale.

Asa fiind, in mod gresit instanta de apel a socotit ca termenul de prescriptie incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, cu ignorarea perioadei de 12 luni de garantie conventionala si gresit a apreciat ca prescriptia s-a implinit chiar anterior promovarii cererii de chemare in judecata cu privire la care recurenta invoca caracterul intreruptiv de prescriptie, pe care instanta de apel i l-a recunoscut.

Prin urmare, fata de faptul ca instanta de apel a recunoscut ca cererea de chemare in judecata promovata de recurent la 24 aprilie 2008 admisa irevocabil la Tribunalul Constanta la 6 mai 2009, are caracter intreruptiv de prescriptie si ca aceasta constatare trebuie luata ca atare in calea de atac a reclamantei, in raport de dispozitiile art. 316 coroborat cu art. 296 teza a 2-a C. proc. civ., recurentei - reclamante neputandu-i-se crea o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata, retinand insa modalitatea gresita de calcul a cursului prescriptiei dreptului la actiune operata de instanta de apel, Inalta Curte a constatat ca termenul de prescriptie de 6 luni a inceput sa curga la data de 2 noiembrie 2007, cand a expirat perioada de garantie conventionala si s-ar fi implinit la 2 mai 2008 daca n-ar fi fost intrerupt prin introducerea cererii de chemare in judecata la data de 24 aprilie 2008, admisa irevocabil la 6 mai 2009, cand, conform art. 17 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, a inceput sa curga un nou termen de prescriptie de 6 luni care, la data introducerii actiunii, 26 iunie 2009, nu era implinit.

Pe de alta parte, chiar daca recurenta - reclamanta si-a facut aparari cu privire la exceptia prescriptiei pentru vicii ascunse, ceea ce ar presupune o achiesare la natura defectiunilor, este de observat ca aceasta nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 1352 si urm. C. civ., ci pe art. 1020 C. civ., iar defectiunile la care refera nu le-a calificat ca fiind vicii ascunse, acestea putand fi si lipsuri calitative, situatie in care termenul de prescriptie nu este de 6 luni, ci cel comun de 3 ani, prevazut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958, situatie cu privire la care reclamanta trebuie sa faca precizari in fata instantei de fond .

Asa fiind, Inalta Curte a admis recursul, a casat ambele hotarari in raport de dispozitiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ. si a trimis cauza pentru solutionare pe fond la Tribunalul Constanta.