Constatarea nulitatii absolute a actului de donatie. Repunerea partilor in situatia anterioara

In cauza au formulat cerere de interventie in interes propriu, intervenientii I N. V si M M mostenitori ai autoarea M N. I, care au solicitat, la randul lor, constatarea nulitatii absolute a actului de donatiei autentificat sub nr. 3050/29.09.1975 si repunerea partilor in situatia anterioara , invocand aceleasi motive ca reclamantii.
S-a formulat cerere de interventie in interesul Consiliului Local Turcinesti de catre intervenientul E C, prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantilor invocand atat prescriptia actiunii cat si netemeinicia ei.
La termenul din data de 19.02.2010, reclamantii au solicitat sa fie conceptata si citata in cauza in calitate de parata comuna Turcinesti cu care inteleg sa se judece in contradictoriu.
Prin sentinta civila nr. 4659/18.06.2010 Judecatoria Tg-Jiu a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Consiliul Judetean Gorj si Consiliul Local al comunei Turcinesti si a respins cererea fata de aceste parate, ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
A fost admisa cererea de chemare in judecata formulata de reclamanti cat si cererile de interventie in nume propriu, s-a constata nulitatea absoluta a contractului de donatie, si s-a dispus repunerea partilor in situatia anterioara.
A fost respinsa exceptia prescriptiei dreptului la actiune .
Impotriva sentintei pronuntate au declarat recurs parata Comuna Turcinesti si intervenientul E I C, recursul acestuia din urma vizand si incheierea din data de 20.03.2010 prin care a fost respinsa cererea sa de interventie, invocandu-se vadita nelegalitatea acesteia din urma si netemeinicia sentintei, totala nemotivare in fapt a solutiei de admitere , dar si nelegalitatea hotararii raportat la disp. art.966 c.civ si art.1 , art.3 si art.7 din Decretul nr.167/1958.
Prin decizia civila nr.2799/25.11.2010, pronuntata de Tribunalul Gorj s-a decis admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanta de fond, cu indrumarea ca instanta sa analizeze actiunea in raport de temeiul juridic invocat si apararile partilor, dar si din perspectiva legislatiei in materia retrocedarii imobilelor context in care se va analiza imprejurarea ca autoarea care a fost parte in contractul de donatie a decedat ulterior intrarii in vigoare a legii fondului funciar, ca terenul a fost solicitat in baza legilor de modificare a fondului funciar de catre mostenitori si avand in vedere ca in discutie este un teren donat, singura L.10/2001 este cea care stabileste ca in sensul legii prin imobile preluate in mod abuziv se intelege si imobilele donate statului, sens in care relevant este a se stabili daca terenul a fost solicitat in baza L.10/2001.
Prin sentinta civila nr.5839 din data de 28.06.2011 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr. 449/318/2011 s-a luat act de renuntarea intervenientei I V, la judecarea cererii de interventie in nume propriu.
A fost respinsa exceptia prescriptiei actiunii.
A fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active .
A fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Consiliul Judetean al judetului Gorj si Consiliul Local al comunei Turcinesti si in consecinta respinge cererea formulata impotriva acestor paratii.
A fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Comuna Turcinesti.
A fost admisa cererea de interventie accesorie formulata de intervenientul E C.
A fost admisa exceptia lipsei de interes a reclamantilor si a intervenientului M M si in consecinta,
A fost respinsa actiunea principala formulata de reclamantilor.
A fost respinsa cererea de interventie principala formulata de M M, ambele cereri pentru lipsa interesului.
Au fost obligati in solidar pe reclamanti si intervenientul M M, la plata sumei de 3000 lei cheltuieli de judecata fata de intervenientul accesoriu E C.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca prin cererea promovata de reclamanti, impreuna cu intervenientii principali, au solicitat constatarea nulitatii absolute a actului de donatie autentificat sub nr.3050/29.09.1975 cu privire la suprafata de 260 mp, in contradictoriu cu Consiliul Local Turcinesti, Consiliul Judetean Gorj si Comuna Turcinesti, pentru lipsa cauzei.
Ca, la termenul din data de 24.06.2011 intervenienta principala Iovan Veronica a precizat instantei ca renunta la cererea facuta in cauza, in temeiul art.246 c.pr.civ instanta va lua act de aceasta manifestare de vointa .
Ca, au fost invocate exceptia lipsei calitatii procesuale active, exceptia lipsei calitati procesuale pasive , exceptia prescriptiei actiunii si exceptia lipsei de interes .
S-a considerat ca reclamantii si intervenientii nu justifica un interes legitim pentru desfiintarea contractului de donatie deoarece nu realizeaza nici un folos practic fata de imprejurarea ca nu au solicitat restituirea acestuia in baza L.10/2001.
S-a apreciat ca lipsa intentiei de a gratifica este echivalenta cu lipsa totala a consimtamantului, nu doar a cauzei, fapt care atrage nulitatea absoluta a contractului de donatie si in speta, pentru cauza dedusa judecatii sanctiunea prevazuta de lege este nulitatea absoluta a contractului, actiunea in acest caz fiind imprescriptibila.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active este fara putinta de tagada faptul ca reclamantul M N este sotul autoarei M I, iar reclamantul M N N si interveneintul M M sunt fii legitimi ai acesteia, la dosar existand acte de stare civila care atesta relatia de casatorie, respectiv filiatia cu si fata de defuncta.
Ca, dovada calitatii de mostenitor se face pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive, dar si prin orice proba din care sa rezulte indeplinirea conditiilor legale prevazute pentru dreptul la mostenire.
Cu privire la exceptia lipsei calitati procesuale pasive a paratilor Consiliul Local Turcinesti, Consiliul Judetean Gorj si Comuna Turcinesti, s-a precizat ca din actele aflate la dosarul cauzei rezulta ca donatia a fost incheiata de catre autoarea reclamantilor cu Statul Roman reprezentat de fostul Consiliul Popular Judetean Gorj, Comitetul Executiv prin Biroul Executiv al Consiliului Popular al comunei Turcinesti.
Ca, actul juridic a fost incheiat de parti intr-o perioada in care Romania guverna o alta randuire constitutionala si politica, legislatia avuta in vedere la acel moment fiind in mare parte aprobata in momentul de fata.
Instanta a retinut ca la momentul intocmirii actului de donatie, singurul titular al dreptului de proprietate era Statul, bunurile care intrau in patrimoniul acestuia, intrau si in cel al unitatilor administrativ teritoriale, insa nu cu titlul de proprietate pentru acestea din urma, ci cu titlul de administrare si ca decretul nr.478/1954 a prevazut expres faptul ca in cazul donatiilor oferite statului acesta era reprezentat de Consiliul Popular, desi, potrivit decretului nr.31/1954, aflat si el in vigoare la acea data, reprezentarea statului se facea prin Ministerul de Finante.
S-a retinut ca potrivit legii administratiei publice locale, astfel cu a fost modificata, face o neta distinctie intre unitatile administrativ teritoriale, persoane juridice de drept public cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu (acestea fiind titularele dreptului de proprietate la nivel local ), si autoritatile locale, deliberative si executive.
Ca, astfel Consiliul Local Turcinesti are atributii privind administrarea domeniului public si privat si nu are calitatea de titular al dreptului de proprietate publica sau privata. Dreptul conferit de lege consiliului local de a administra patrimoniul public si privat al unitati administrativ teritoriale nu face altceva decat sa sublinieze faptul ca acesta este doar o autoritate deliberativa, luand decizii asupra bunurilor care se afla insa in patrimoniul unitatii administrativ teritoriale, comuna Turcinesti.
Cu privire la exceptia lipsei de interes invocata de parata Comuna Turcinesti si intervenientul accesoriu EC, s-a precizat ca prin decizia instantei de control judiciar, obligatorie pentru instanta de rejudecare, in raport de disp.art.315 al 1 c.pr.civ, s-a dispus ca actiunea reclamantilor sa fie analizata si din perspectiva legislatiei in materia retrocedarii imobilelor, respectiv L.10/2001.
Ca, potrivit disp.art.2 al 1 lit c din L.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 06.03.1945 - 22.12.1989, prin imobile preluate in mod abuziv se intelege inclusiv imobilele donate statului sau altor persoane juridice, incheiate in forma autentica prevazute in art.813 c.civ, in acest din urma caz daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila si cum terenul ce a facut obiectul donatiei a carui nulitate se solicita in prezenta cauza, intra sub incidenta L.10/2001, iar din raspunsul comunicat instantei de catre Primaria comunei Turcinesti reiese faptul ca acesta nu a fost solicitat de catre reclamanti sau intervenientii principali in baza acelor reglementari, s-a apreciat ca acestia nu justifica un interes legitim pentru constatarea nulitatii contractului de donatie, intrucat chiar si in cazul in care s-ar fi produs dovezi pentru intervenirea acestei sanctiuni, sunt in situatia de a nu mai obtine un folos practic, nemaifiind in termenul prevazut de lege de a mai solicita restituirea acestuia.
Instanta a admis exceptia lipsei de interes a reclamantilor si a intervenientului M M.
Cu privire la cererea de interventie accesorie formulata de E C s-a retinut ca aceasta este in apararea paratei Comuna Turcinesti, ambele avand interesul de a se pastra regimul juridic al terenului.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs, reclamantii M A. N si M N. N, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Sintetizand expunerea motivelor de recurs, tribunalul constata ca reclamantii critica sentinta pentru faptul ca s-a retinut in mod gresit exceptia lipsei interesului si nu s-a cercetat fondul cauzei.
De asemenea, s-a invocat jurisprudenta CEDO, cat si dispozitiile art. 1 din primul Protocol CEDO, art. 41 din Constitutia Romaniei, aplicarea cu prioritate a Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Cu privire la fondul cauzei s-a sustinut ca contractul de donatie a carei anulare se solicita este lipsit de o conditie de fond privind valabilitatea, respectiv cauza.
Precizeaza ca autoarea nu a avut intentia de a gratifica, fiind incalcate dispozitiile art. 948 si incidente dispozitiile art. 966 Cod civil. Considera ca dreptul la actiune este imprescriptibil intrucat s-a invocat o nulitate absoluta, iar cu privire la interesul promovarii actiunii arata ca sunt impiedicati de a promova o actiune in revendicare pe dreptul comun in situatia retinerii acestei exceptii .
Tribunalul analizand recursul declarat, constata ca nu este fondat si urmeaza a fi respins in temeiul art. 312 alin.1 Cod procedura civila, pentru considerentele ce se vor retine.
Solutia instantei de fond de respingere a actiunii reclamantilor este corecta si sustinuta de considerentele sentintei privind incidenta dispozitiilor legii nr. 10/2001, avand in vedere indrumarile de casare date de instanta de control judiciar, prin decizia nr. 2799 din 25.11.2010.
Obiectul cererii il reprezinta constatarea nulitatii absolute a actului de donatie autentificat sub nr. 3050/29.09.1975 pentru suprafata de teren de 260 mp situata in comuna Turcinesti, invocandu-se lipsa intentiei de a gratifica.
In raport de motivele de fapt invocate, temeiul juridic asa cum l-a retinut instanta de control judiciar l-a reprezentat dispozitiile art. 45 si urmatoarele din legea nr. 10/2001, potrivit carora actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile care cad sub incidenta prevederilor acestei legi sunt valabile daca au fost incheiate cu respectarea legilor in vigoare la data instrainarii.
Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu sunt lovite de nulitate absoluta in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna credinta .
Aliniatul 5 al acestui articol prevede ca prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie in termen de 1 an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Termenul de 1 an a fost prelungit succesiv prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 109/2001 si prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 145/2001.
Se constata ca imobilul ce a facut obiectul actului de donatie cade sub incidenta legii nr. 10/2001, potrivit dispozitiilor art. 2 lit.c din legea nr. 10/2001 fiind un imobil donat statului prin act incheiat in forma autentica potrivit art. 813 Cod civil, astfel ca dispozitiile art. 45 sunt aplicabile.
Actiunea introdusa de reclamanti la data de 14.12.2009 este prescrisa intrucat s-a depasit cu mult termenul de 1 an asa cum a fost prelungit prin OUG nr. 109/2001 si OUG nr. 145/2001, intrucat alin.5 al art. 45 din legea nr. 10/2001 prevede ca actiunea se prescrie indiferent de cauza de nulitate, prin derogare de la dreptul comun.
Fata de incidenta in speta a dispozitiilor legale, motivele de recurs invocate nu conduc la schimbarea solutiei instantei de fond .
Este adevarat ca reclamantii ar fi justificat un interes legitim in promovarea actiunii, fiind titularii prin succesiune a dreptului dedus judecatii, insa asa cum s-a retinut solutia asupra fondului cauzei ar fi aceeasi.
Nu pot fi retinute motivele de recurs prin care se arata ca instanta a nesocotit principiul aplicarii cu prioritate a dreptului comunitar cu privire la apararea dreptului de proprietate .
Conflictul dintre normele comunitare si dispozitiile speciale ale legii nr. 10/2001 a fost apreciat de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 2966/31 martie 2011, in sensul ca de indata ce legea interna prevede proceduri stricte de urmat, nu se poate crea o jurisprudenta in afara legii intrucat s-ar incalca exigentele de previzibilitate pe care le impune Conventia Europeana .
Normele impuse de legea nr. 10/2001 au prevazut termene stricte de aplicare prin norme accesibile, precise si previzibile si nu se poate crea o practica prin inlaturarea cadrului normativ.
Or, practica judiciara poate fi coerenta, atunci cand se intemeiaza pe norme de drept a caror aplicare este chemata sa o faca si nu atunci cand creeaza ea norme care pot fi diferite de la o speta la alta, desi situatiile sunt comparabile.
Pronuntarea unei sentinte prin nesocotirea dispozitiilor art. 45 din legea nr. 10/2001 s-ar situa in afara cadrului normativ.
De indata ce reclamantii nu au respectat dispozitiile imperative ale legii speciale, care prevedeau cadrul de valorificare a dreptului invocat, privind termenul de promovare a actiunii, termenul fiind rezonabil, prelungit succesiv, nu se poate sustine ca s-au incalcat garantiile procesuale privind apararea dreptului de proprietate, intrucat se intemeiaza chiar pe pasivitatea reclamantilor.
In consecinta, recursul declarat va fi respins ca nefondat.
Va fi respinsa cererea de renuntare a intervenientului M M formulata in faza recursului, intrucat acesta nu a declarat recurs si s-ar incalca dispozitiile art. 246 alin.4 Cod procedura civila.