In motivarea cererii reclamantul a aratat ca este salariatul Societatii B. B. b.S. a. , conform contractului individual de munca nr. 5463 din data de 31.05.2012, in functia de consilier juridic in cadrul Serviciului Legislatia Muncii si Dialogului Social, in cadrul Directiei Legislatie si Guvernanta Corporativa.
A aratat ca in contractul colectiv de munca in vigoare, respectiv anexa 7, Sporuri cu caracter permanent acordate din fondul de salarii, la capitolul A8, este prevazut spor pentru mobilitate, definit astfel.
A mentionat ca sporul se acorda salariatilor care prin natura atributiilor au obligatia sa presteze munca in alte localitati in afara societatii, in procent de 1- 5% (negociat prin C.I.M.) din salariul de baza, proportional cu timpul efectiv lucrat la programul anual de lucru.
Desi, prin natura atributiilor, se deplaseaza in permanenta in afara societatii, in vederea reprezentarii acesteia in litigiile aflate pe rolul instantelor din toata tara, avand in lucru, in medie, aproximativ 40 de litigii pe luna, care impun cu precadere mobilitate, nu a beneficiat de acest spor prevazut de reglementarile interne si de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Potrivit Regulamentului de Organizare si Functionare in vigoare, ``indeplinirea atributiilor si responsabilitatilor activitatii legislatie si guvernanta corporativa este asigurata de entitatile organizatorice din cadrul Directiei Legislatie si Guvernanta Corporativa, conform sarcinilor si competentelor stabilite prin fisele de post``, in cadrul societatii, reprezentarea in fata instantelor in litigii, inclusiv exercitarea tuturor cailor de atac, este asigurata de Directia Legislatie si Guvernanta Corporativa, prin consilierii sai juridici.
In ultimii 3 ani a reprezentat societatea in fata instantelor din Gorj, D., O., in peste 300 de litigii, la toate termenele procedurale.
In fisa de post, corespunzatoare functiei sale, sunt prevazute si urmatoarele: sa se prezinte in fata organelor de jurisdictie la termenele stabilite, conform clauzei de mobilitate prevazute in C.C.M. ; reprezinta societatea in orice litigiu, conform domeniului de activitate specific serviciului, precum si in litigii a caror complexitate sporita impune acest lucru; se prezinta in fata organelor de jurisdictie la termenele stabilite, conform clauzei de mobilitate prevazute in C.C.M.
A aratat ca, potrivit prevederile art. 25 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) [clauza de mobilitate]:
(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca . In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura .
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca .
A sustinut ca, in raport de aceste prevederi, refuzul societatii de a-i acorda sporul de mobilitate este nejustificat.
A precizat ca ceilalti consilieri juridici din cadrul Directiei Legislatie si Guvernanta Corporativa beneficiaza de acest spor, si, in aceasta situatie, desfasurand activitate identica, salarizarea diferentiata si neunitara indica un evident tratament discriminatoriu, cu incalcarea art. 5 asa cum a fost modificat prin dispozitiile Legii nr. 151 din 23 iulie 2020 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform caruia:
(1) In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.
(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata, este interzisa.
(3) Constituie discriminare directa orice act sau fapta de deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, intemeiat(a) pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2) care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.
(4) Constituie discriminare indirecta orice prevedere, actiune, criteriu sau practica aparent neutra care are ca efect dezavantajarea unei persoane fata de o alta persoana in baza unuia dintre criteriile prevazute la alin. (2), in afara de cazul in care acea prevedere, actiune, criteriu sau practica se justifica in mod obiectiv, printr-un scop legitim, si daca mijloacele de atingere a acelui scop sunt proportionale, adecvate si necesare.
In drept, si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art. 5 si 25 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
In dovedirea cererii, a depus la dosar, in copie, fisa de post nr. 4357/21.10.2019, extras din regulamentul de organizare si functionare interna, extras din C.C.M. pe 2018- 2020.
Parata B. B. B. B.S. a. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea ca neintemeiata a cererii de chemare in judecata .
In motivare a aratat ca reclamantul este salariat al Societatii B. B. b.S. A, ocupand functia de consilier juridic, in baza contractului individual de munca nr. 5463/3245 din 31.05.2012, desfasurandu-si activitatea in cadrul Serviciului Legislatia Muncii si Dialogului Social, conform Deciziei nr. 788/7084/22.02.2015, intregul parcurs profesional fiind mentionat in contractul individual de munca si actele aditionale la acesta, perfectate intre reclamant si angajator, si care atesta vointa partilor, acte necontestate pe parcursul perioadei deduse judecatii.
Incepand cu data de 09.10.2017 si pana in prezent au fost aplicabile trei contracte colective de munca, astfel:
(1) contractul colectiv de munca pe anii 2015- 2017 care a intrat in vigoare la data de 31.03.2015, cu o durata de valabilitate de doi ani, contract ce a fost prelungit prin actul aditional incheiat ca urmare a negocierilor colective, pentru o perioada de inca un an;
(2) contractul colectiv de munca pe anii 2018- 2020, care a intrat in vigoare la data de 01.04.2020, cu durata de valabilitate de 2 ani;
(3) contractul colectiv de munca pe anii 2020- 2022, in vigoare din data de 01.01.2020.
Aceste contracte au reglementat acordarea sporului pentru mobilitate, in cuprinsul anexei 7 - Sporuri si alte drepturi de personal, astfel:
- contractul colectiv de munca pe anii 2015- 2017: ``Se acorda salariatilor care prin natura atributiunilor de serviciu au obligatia sa presteze munca in alte locatii in afara societatii, in procent de 1- 5 % (negociat prin C. I. M.) din salariul de baza, proportional cu timpul efectiv lucrat la programul normal de lucru.``
- contractul colectiv de munca pe anii 2018- 2020:, Se acorda salariatilor care prin natura atributiunilor de serviciu au obligatia sa presteze munca in alte locatii in afara societatii, in procent de 1- 5 % (negociat prin C. I. M.) din salariul de baza, proportional cu timpul efectiv lucrat la programul normal de lucru.``
- contractul colectiv de munca pe anii 2020- 2022: ``Se poate acorda salariatilor care prin natura atributiunilor de serviciu au obligatia sa presteze munca in alte locatii in afara societatii, in procent de 1- 5 % (negociat prin C. I. M.) din salariul de baza, proportional cu timpul efectiv lucrat la programul normal de lucru.``
Asa cum se poate constata, in contractele colective de munca aplicabile, a fost reglementata posibilitatea, si nu obligatia, acordarii unui spor de mobilitate, in limitele cuprinse intre 1- 5% din salariul de baza, conditionat de negocierea acestui spor si inscrierea lui in contractul individual de munca .
A apreciat ca esential in solutionarea acestui dosar este faptul ca, indiferent de forma clauzei privind acordarea sporului de mobilitate, acest spor se putea acorda numai in urma unei negocieri intre salariat si angajator, iar, in ceea ce priveste pe reclamant, acest spor nu a fost solicitat de petent pe perioada dedusa judecatii si nici nu a fost negociat intre parti.
A precizat ca drepturile salariale ale petentului sunt stabilite in conformitate cu art. 152 alin 1 si 2 din contractul colectiv de munca:
(1) Pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani, precum si la alte drepturi de personal acordate in bani sau in natura convenite la incheierea contractului individual de munca, si in concordanta cu prevederile prezentului contract, precum si ale acordurilor ulterioare incheiate de partile semnatare.
(2) Salariul cuprinde salariu de baza si sporuri - acordate lunar conform contractului individual de munca si alte adaosuri acordate conform contractului individual de munca .
In conformitate cu prevederile contractelor colective de munca aplicabile pe perioada dedusa judecatii, sporurile se acorda doar daca au fost negociate si inscrise in contractul individual de munca sau in actele aditionale la acesta.
In cazul reclamantului nu a fost negociat un astfel de spor, toate actele aditionale la contractul individual de munca reprezentand vointa partilor, iar orice alta interpretare trebuie facuta cu buna- credinta, in sensul stabilit de parti, cuprinderea acestui spor in contractul individual de munca, ca urmare a negocierii intre parti, fiind o conditie esentiala pentru acordarea oricarui drept salarial.
Or, asa cum a mai aratat, toate actele aditionale semnate si insusite de ambele parti pentru perioada dedusa judecatii, nu au fost contestate de petent pe perioada de valabilitate a acestora, producandu-si efectele care rezulta din continutul acestor inscrisuri, in ceea ce priveste functia detinuta de reclamant, durata pentru care au fost incheiate, precum si drepturile salariale convenite si insusite prin semnarea lor de ambele parti.
De asemenea, negocierea sporului de mobilitate era o conditie esentiala pentru acordarea acestuia, tinand cont de faptul ca, potrivit reglementarii prevazute in contractul colectiv de munca, acest spor se acorda diferentiat, in procente cuprinse intre 1 si 5 %, aplicabil la salariul de baza, proportional cu timpul efectiv lucrat la programul normal de lucru.
Astfel, singura interpretare corecta a prevederilor celor trei contracte colective de munca aplicabile in cauza pe perioada dedusa judecatii este aceea ca sporul de mobilitate se negociaza in limitele prevazute in contractele colective de munca, nicio instanta neputand suplini rezultatul negocierii si sa stabileasca un procent pentru reclamant, intr-un anumit cuantum.
Mai mult decat atat din actele depuse in dovedire, nu rezulta ca s-au purtat negocieri intre parti cu privire la sporul de mobilitate sau ca reclamantul ar fi formulat vreo solicitare in acest sens angajatorului.
In drept, apararile au fost intemeiate pe dispozitiile art. 205 Cod de procedura civila.
In sustinerea apararilor s-au atasat urmatoarele inscrisuri: contractul individual de munca nr. 5463/3245/31.05.2012 si actele aditionale la acesta; fisele postului reclamantului, extrase din contractele colective de munca incheiate la nivelul unitatii pe 2015- 2017, 2017- 2018, 2018- 2020; Decizia nr. 5414/_/05.11.2014; Decizia nr. 5919/_/29.05.2015; Decizia nr. 26/115/04.01.2016; Decizia nr. 788/7084/29.02.2016; Decizia nr. 4384/_/27.10.2017.
La data de 10.12.2020 reclamantul a formulat cerere de renuntare la judecarea cauzei ce face obiectul dosarului de fata.
In conformitate cu art. 406 alin. (1) - (4) Cod de procedura civila:
, (1) Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, in tot sau in parte, fie verbal in sedinta de judecata, fie prin cerere scrisa.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procura speciala.
(3) Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, il va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecata pe care paratul le-a facut.
(4) Daca reclamantul renunta la judecata la primul termen la care partile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renuntarea nu se poate face decat cu acordul expres sau tacit al celeilalte parti. Daca paratul nu este prezent la termenul la care reclamantul declara ca renunta la judecata, instanta va acorda paratului un termen pana la care sa isi exprime pozitia fata de cererea de renuntare . Lipsa unui raspuns pana la termenul acordat se considera acord tacit la renuntare .``
Procesul civil porneste la initiativa reclamantului, care fixeaza prin actul de sesizare obiectul si limitele procesului, iar asupra acestuia, in conditiile legii, are drept de dispozitie, reglementat prin dispozitiile art. 9 din Codul de procedura civila, manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. (1) Cod de procedura civila, sa renunte la judecarea cauzei oricand, in tot sau in parte, verbal, in sedinta de judecata, ori prin cerere scrisa.
Reclamantul a renuntat la judecarea cauzei, prin cerere scrisa, la data de 10.12.2020, iar reprezentantul paratei si-a exprimat pozitia fata de cererea de renuntare la judecata, formulata de reclamant, in sedinta publica din data de 10.12.2020, aratand ca este de acord cu cererea de renuntare la judecata, formulata de reclamant.
Fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 406 Cod de procedura civila, instanta urmeaza a lua act de renuntarea reclamantului la judecarea cererii de chemare in judecata ce face obiectul cauzei de fata.
Opinia asistentilor judiciari este conforma cu prezenta hotarare .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Ia act de renuntarea reclamantului A. A. , C. N. P., cu domiciliul in localitatea Slivilesti, la judecarea cererii de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu parata B. B. B. B.S. a. , inregistrata in registrul comertului sub nr. J., cod unic de identificare, cu sediul in municipiul Targu-J., nr. 5, judetul Gorj.
Cu recurs in termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronuntata la data de 10.12.2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.
Perioada petrecuta in consemn la dispozitia si la sediul angajatorului. Timp de lucru Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2777 din data de 23.11.2019
Suspendarea partiala a activitatii angajatorului. Timpul de munca. Munca suplimentara. Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara - Sentinta civila nr. 1302/2019
Nu este interzisa conferirea de atributii suplimentare cu ocazia delegarii, atata timp cat noile atributii sunt in concordanta cu competentele salariatului si nu aduc o modificare semnificativa a atributiilor sale obisnuite Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 135/2017, in sedinta publica din 1 februarie 2017
Nelegalitatea actului aditional nu poate fi constatata decat in raport de o dispozitie legala sau de o alta prevedere cu caracter contractual, dar cu o forta juridica superioara Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 513/2017, in sedinta publica din 1 martie 2017
Cum initiativa negocierii colective apartine patronului, apelanta nu poate invoca propria ei turpitudine pentru vidul de reglementare conventionala Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau Sectia I Civila, Decizia civila nr. 228/2017, in sedinta publica din 13 martie 2018
Conditiile obligarii angajatorului la plata indemnizatiei de delegare Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 180/2017, in sedinta publica din 1 februarie 2017
Sporul de risc prevazut de Codul silvic se aplica intregului personal silvic fara a fi necesara dovada indeplinirii altor conditii Pronuntaţă de: Tribunalul Maramures Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 190/2017, in sedinta publica din 28 februarie 2017
Obligatia de colaborare dintre angajator si organizatiile sindicale deriva din principiul consensualitatii si al bunei credinte in relatiile de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 392/2017, in sedinta publica din 14 februarie 2017
Legea nu impune un anumit mod de calcul al salariilor pentru salariatii ce nu fac parte din categoria celor platiti din fonduri publice, ci numai respectarea unui nivel minim Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a C.M.A.S., Decizia nr. 165/2017, in sedinta publica din data de 16.01.2017
[Av. muncii] Interdictia stabilirii de catre angajator a salariilor de baza sub nivelul salariului de baza minim brut pe tara Sursa: MCP Cabinet avocati
[Av. muncii] Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale Sursa: MCP Cabinet avocati
[Av. muncii] Aducerea la cunostinta salariatilor a prevederilor Contractului colectiv de munca Sursa: MCP Cabinet avocati
[Av. muncii] Sporul la salariu in cazul activitatilor desfasurate in zilele de sarbatori legale si de repaus saptamanal Sursa: MCP Cabinet avocati