Plata sporului de risc in procent de 25% din salariul de baza

In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a fost angajatul paratei in functia de tehnician in cadrul D.S.Gorj - pana la data de 01.07.2011, cand i s-a desfacut contractul de munca, urmare a pensionarii.
A mentionat ca in conformitate cu art. 127 alin. 5 din Legea nr. 46/19.03.2008 privind Codul silvic "personalul silvic din cadrul autoritatilor publice centrale care raspund de silvicultura, al subunitatilor teritoriale ale acesteia, ale ocoalelor silvice, al structurilor silvice de rang superior si al Regiei Nationale a Padurilor, beneficiaza de un spor de risc de 25% din salariul de baza ".
Desi legea a intrat in vigoare la data de 19.03.2008, nu i-a fost acordat sporul de risc de 25% din salariul de baza, motiv pentru care solicita sa fie obligata parata la plata contravalorii acestui spor pe perioada 04.11.2008-01.07.201 l(ultimii trei ani de la data formularii cererii).
Observand aceste dispozitii, se poate constata ca, legiuitorul a stabilit atat persoanele care beneficiaza de acest spor, cuantumul acestui spor, precum si baza la care se raporteaza.
Astfel, legea face referire la intreg personalul silvic - fara nicio distinctie, la un cuantum fix de 25 %, cuantum care se aplica la salariul de baza .
Art. 1 din OUG 59/2000 privind Statutul personalului silvic aprobata, cu modificari si completari prin Legea 427/2001, a definit personalul silvic ca fiind format din persoanele cu pregatire de specialitate atestata prin actul de absolvire a unei forme de invatamant recunoscut in Romania si care exercita efectiv profesiuni specifice activitatii in domeniul silviculturii.
In perioada in care a fost angajat al paratei, a facut parte din personalul silvic asa cum a fost el definit de lege, in sensul ca, a absolvit Cursul de Perfectionare Tehnicieni Silvici anul 1974 de la Centrul de Perfectionare Profesionala Busteni, pe care-1 anexeaza si a desfasurat efectiv activitatea ca tehnician silvic in cadrul paratei.
Astfel, precizeaza ca are pregatirea de specialitate atestata prin actul atasat si obtinuta la o institutie acreditata inainte de anul 1989 si a desfasurat profesii specifice in cadrul unitatilor silvice, incepand cu anul angajarii, respectiv 1972, motiv pentru care apreciaza ca trebuie sa beneficieze de sporul de risc in cuantum de 25% din salariul de baza .
Intrucat toate aceste drepturi aratate mai sus nu i-au fost acordate la termenele stabilite prin dispozitiile legale, solicita ca sumele cuvenite sa fie actualizate cu indicele de inflatie, de la data scadentei pana la data platii efective .
In drept, si-a intemeiat actiunea pe Legea 46/2008 privind Codul silvic, O.U.G.59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobata cu modificari si completari de Legea 427/2001 si C.C.M. al R.N.P.-Romsilva.
In dovedirea actiunii a depus la dosarul cauzei: extras din C.C.M al R.N.P. - Romsilva, adresa M.A.D.R. - Directia Politici, Strategii si Reglementari Forestiere, nr. 97223/DI/15.10.2008, Adresa emisa de M.A.D.R. - Cabinetul Secretarului de Stat nr. 97242/IT/21.10.2008, Adresa emisa de M.A.D.R. - Cabinetul Secretarului de Stat nr. 97277/DI/28.10.2008, copie CI.,copie carnet de munca, decizia de incetare a contractului individual de munca, dovada calificarii in specialitatea silvica si practica judecatoreasca.
In temeiul art. 115 C.proc.civ. a formulat intampinare parata, solicitand respingerea actiunii ca netemeinica si nelegala.
A sustinut parata ca prin art.127 din Codul Silvic, personalului silvic i se acorda un spor de 25% aplicat la salariul de baza, insa art. 138 al aceluiasi act normativ face precizarea ca ``Legislatia subsecventa Legii nr.26/1996 - Codul silvic, Ordonantei Guvernului nr. 96/1998, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.139/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare, ramane in vigoare pana la elaborarea legislatiei in conditiile prezentului cod".
Ori cum pana in prezent nu a fost elaborata legislatia care sa prevada conditiile de acordare a sporului de risc considera ca acest spor nu poate fi acordat.
Acest aspect a fost statuat si prin sentinta civila nr.2229/10.09.2008 a Curtii de Apel Bucuresti, ramasa definitiva si irevocabila prin decizia nr. 3496/23.06.2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Bucuresti prin care s-a dispus ca sporul de risc nu poate fi acordat in conditiile in care nu este reglementata modalitatea de calculare a acestuia, de stabilire a personalului care beneficiaza de acesta precum si conditiile care trebuie indeplinite pentru acordare.
Mai mult, petitionarul a semnat fara obiectiuni actele aditionale la contractul individual de munca, in care nu a fost prevazut(negociat) sporul solicitat prin prezenta actiune .
Conform jurisprudentei si legislatiei in vigoare eventualele prestatii nu se cuvin automat prin simplul fapt ca o persoana exercita o anumita functie, ci ele trebuie stabilite prin negocierea partilor si inscrise in contractul individual de munca .
Sustine ca orice spor acordat unui salariat reprezinta un accesoriu al salariului, o componenta a acestuia care se acorda in raport de conditiile in care se desfasoara efectiv activitatea(noxe, izolare, munca grea, stres, subteran, etc).
Se recurge la acordarea unui spor doar atunci cand conditiile deosebite de munca, respectiv compensarea efortului depus sau a riscului asumat nu poate fi cuprinsa nemijlocit in salariul de baza .
Este evident ca pentru a se putea acorda sporul de risc este necesara reglementarea notiunii de risc, a conditiilor specifice ce trebuiesc indeplinite pentru acordarea acestui spor si categoriile de personal care pot beneficia de acest spor.
In sustinerea ideii ca sporul solicitat prin actiunea dedusa judecatii reprezinta un accesoriu al salariului, o componenta a acestuia care se acorda in raport de conditiile in care se desfasoara efectiv activitatea, invedereaza faptul ca la nivel de directie silvica au incadrat personal silvic la compartimente si birourile: organizare, achizitii, productie, fond forestier, etc a caror activitate nu presupune niciun risc si a carui activitate nu poate fi echivalata cu cea a padurarului de canton care are in administrarea sa padurea, ii asigura paza si raspunde pentru eventualele prejudicii.
In aceasta situatie se afla si petitionarul B. I. care a fost incadrat la D.S. Gorj in cadrul Biroului Organizare, activitatea desfasurata neimpunand deplasari in teren sau asumari de riscuri, acesta neexercitand efectiv profesiuni specifice activitatii in domeniul silviculturii, fapt ce duce la concluzia ca nu este indreptatit la acordarea sporului de risc .
In drept, si-a intemeiat prezenta pe prevederile art.115 - 118 C.pr.civ.
Examinand actiunea dedusa judecatii in raport de situatia de fapt si de drept invocata de parti si probele administrate si prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, tribunalul o retine ca fiind intemeiata pentru urmatoarele considerente:
Reclamantul B. I. a fost angajatul paratei in functia de tehnician in cadrul Directiei Silvice Gorj, pana la data de 01.07.2011, cand i s-a desfacut contractul de munca, urmarea a pensionarii.
Retine tribunalul ca potrivit art. 127 alin. 5 din Legea 46/2008 privind Codul silvic, `` personalul silvic din cadrul autoritatilor publice centrale care raspund pentru silvicultura, al subunitatilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice, al structurilor silvice de rang superior si al Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, beneficiaza de un spor de risc 25% din salariul de baza``.
Analizand dispozitiile legale mentionate, tribunalul constata ca acestea determina in mod neechivoc atat categoriile de personal carora urmeaza a le fi acordate drepturile banesti reglementate cat si modul de calcul al acestora, stabilind fara nicio distinctie ori conditionare ulterioara, acordarea acestuia intr-un procent de 25% din salariul de baza .
Rezulta asadar din interpretarea acestor dispozitii ca este suficient ca salariatul silvic sa fie incadrat la una din unitatile silvice enumerate de dispozitiile textului art. 127 alin. 5 pentru ca acesta sa beneficieze de sporul in discutie acordat intru-un cuantum variabil numai in raport de salariul de baza al acestuia, iar nu de alte criterii subsecvente.
Fiind in prezenta unor dispozitii clare, neechivoce si in privinta carora legiuitorul nu a inteles sa stabileasca termene ori conditii suspensive, acestea sunt de imediata aplicare, fara a fi necesara elaborarea vreunor norme, regulamente ori ghiduri de bune practici aprobate de administratia publica centrala, acte administrative care, oricum, limitandu-se la organizarea executarii legii ori executarea in concret a acesteia, nu pot fi decat conforme cu legea in aplicarea carora au fost emise.
Tocmai de aceea, neputandu-se vorbi de drepturi virtuale, ci de drepturi concrete, determinate de norma juridica atat in ce priveste beneficiarii acestora cat si intinderea si criteriile de acordare, in aceasta privinta nu sunt aplicabile dispozitiile art. 122 din Legea 46/2008.
Tribunalul nu va retine apararea paratei in sensul ca pana in prezent nu a fost elaborata legislatia care sa prevada conditiile de acordare a sporului de risc, pentru considerentele expuse, dar si avand in vedere ca, prin adresa nr. 97242/21.10.2008, raspunzand Federatiei Sindicatelor Silva, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a aratat expres ca pentru acordarea sporului de risc de 25% personalului silvic, in temeiul art. 127 alin. 5 din Legea 46/2008, Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nu-i revine nicio obligatie de a lua masuri suplimentare in ce priveste Regia Nationala a Padurilor Romsilva, ocoalele silvice private si structurile silvice de rang superior, fiecare angajator avand obligatia de a pune in aplicare legea, fara a fi necesara ori posibila interventia ministerului deoarece Legea 46/2008 nu prevede elaborarea vreunei reglementari subsecvente care sa stabileasca modalitatea de punere in aplicare a art. 127 alin. 5.
In aceste conditii, avand in vedere ca reclamantul si-a desfasurat activitatea pana la data pensionarii sale - 01.07.2011, in calitate de tehnician, in cadrul Directiei Silvice Gorj, subunitate teritoriala a RNP Romsilva, tribunalul constata ca acesta indeplineste conditiile prevazute de dispozitiile art. 127 alin. 5 din Legea 46/2008, pretentiile sale privind acordarea sporului de risc solicitat fiind fondate.
Pentru toate considerentele ce preced, tribunalul va admite actiunea promovata de reclamantul B. I. si va obliga parata la plata catre acesta a contravalorii sporului de risc in procent de 25% din salariul de baza pentru perioada 04.11.2008 - 01.07.2011.
Totodata, in temeiul art. 274 Cod de procedura civila, parata va fi obligata si la plata a 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamant, reprezentand onorariu de avocat, conform chitantei depusa la fila 59 din dosar.
Instanta:
Admite actiunea promovata de reclamantul B.I. in contradictoriu cu parata Regia Nationala a Padurilor - Directia Silvica Gorj.
Obliga parata la plata catre reclamant a contravalorii sporului de risc in procent de 25% din salariul de baza pentru perioada 04.11.2008 - 01.07.2011.
Obliga parata la plata a 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamant.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare .