In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a avut calitatea de angajat al paratei, conform contractului individual de munca numarul 92 din data de 30.07.1984, pana la data de 24.08.2017, cand s-a prezentat la serviciu la Ocolul Silvic B., a semnat condica de prezenta si a inaintat angajatorului o cerere pentru concediul de odihna aferent anului 2016. Parata nu a vrut sa - i inregistreze cererea si i - a prezentat decizia de sanctionare disciplinara nr. 345 din 22.08.2017, pentru care a refuzat sa semneze de primire, solicitand sa ii fie comunicata conform contractului colectiv de munca .
In perioada 01.09.1984 - august 2017 a fost obligat de angajator sa efectueze ore suplimentare, pe langa programul normal de lucru munca, pentru care nu a fost platit. Conform graficelor anexate cererii de chemare in judecata, in unele zile de sambata, duminica si sarbatori legale, precum si suplimentar in zilele obisnuite de lucru, a fost de serviciu pe unitate, fiind obligat sa ramana la lucru pentru a raspunde la telefon si pentru controlul circulatiei masei lemnoase pe baza de grafice.
Potrivit art. 110 alin. 1 din CCM (contract colectiv de munca), pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, iar potrivit art. 110 alin. 4, pentru personalul silvic de teren, programul de lucru este flexibil, inclusiv sambata, duminica si sarbatorile legale, dar acesta trebuie sa se incadreze in durata normala a timpului de munca prevazute la alin. 1. Potrivit art. 112 alin. 1 din contractul colectiv de munca: ``Munca prestata la solicitarea angajatorului, in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 110 din prezentul contract si la art. 121 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), este considerata munca suplimentara``, iar potrivit art. 116 din contractul colectiv de munca ``compensarea orelor suplimentare se va face cu timp liber corespunzator sau prin plata cu sporuri potrivit legii si prezentului CCM``. A precizat reclamantul ca a efectuat orele suplimentare de serviciu pe unitate, in plus fata de programul normal de lucru de 40 de ore pe saptamana si ca, desi a solicitat de mai multe ori angajatorului sa ii compenseze orele suplimentare cu timp liber corespunzator sau prin plata cu sporuri, parata a refuzat.
In consecinta, a solicitat ca parata sa fie obligata la plata drepturilor banesti, cu sporurile legale, pentru perioada ianuarie 2015 - august 2017, pentru zilele lucrate sambata, duminica, sarbatorile legale, precum si suplimentar in zilele obisnuite de lucru, pentru perioada 01.09.1984 - august 2017.
Parata nu i - a acordat nici concediul de odihna pentru zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, precum si suplimentar in zilele obisnuite de lucru, cand a fost de serviciu pe unitate si a executat controlul circulatiei materialului lemnos, fiind obligat sa ramana la lucru pentru a raspunde la telefon si pentru controlul circulatiei masei lemnoase pe baza de grafice.
Avand in vedere faptul ca, in perioada 01.09.1984- august 2017, a fost obligat de angajator sa efectueze aceste ore suplimentare, pe langa programul normal de lucru munca, pentru care nu a fost platit, a solicitat calcularea prin expertiza contabila a indemnizatiei concediului de odihna aferent si luarea in considerare a concediului de odihna ca si vechime in munca, pentru calcularea pensiei potrivit art. 116 din contractul colectiv de munca .
Avand in vedere munca suplimentara prestata conform motivelor expuse anterior, reclamantul a solicitat obligarea angajatorului la acordarea tichetelor de masa pentru perioada 01.09.1984 - august 2017, pentru zilele lucrate sambata, duminica, sarbatorile legale, precum si suplimentar in zilele obisnuite de lucru, cand a fost de serviciu pe unitate si a executat controlul circulatiei materialului lemnos, conform graficelor anexate sau plata contravalorii acestora, calculata prin expertiza.
In calitate de salariat al paratei, respectiv maistru silvic, se deplasa in interes de serviciu cu autoturismul proprietate personala, iar angajatorul nu i - a decontat contravaloarea carburantului, desi a solicitat acest lucru. A considerat ca este indreptatit, potrivit art. 183 alin. 2 din CCM, sa i se achite contravaloarea a 7, 5 litri carburant/100 de km, pentru deplasarile in interes de serviciu . Potrivit art. 183 alin. 3 din contractul colectiv de munca: ``Administratia suporta contravaloarea a maxim 100 litri carburant pe luna pentru transportul efectuat de catre sefii de district silvic, padurarii, maistri silvici, maistrii de exploatare (a��) cu autoturisme altele decat cele din dotarea unitatii, cu decontare ulterioara``.
In perioada octombrie 2016- ianuarie 2017 a fost maistru silvic la Ocolul Silvic H. si gestionar al partidei 289 de material lemnos de la punctul Obadarie (30 de km de sediul Ocolului Silvic H. s-a deplasat la serviciu cu autoturismul propriu, avand dreptul de a - i fi decontata contravaloarea a maxim 100 litri carburant pe luna, conform art. 183 alin. 3 din contractul colectiv de munca, pentru anii 2015-2017.
Incepand cu data de 24.02.2017 a fost trecut in centrala Ocolului Silvic H., pe alt post, dar a fost obligat prin fisa postului sa gestioneze in continuare partida 289 de material lemnos de la punctul Obadarie (.care s-a deplasat cu autoturismul propriu - avand dreptul de a fi decontata contravaloarea a 7, 5 litri carburant la 100 de km.
In consecinta, reclamantul a opinat ca se impune obligarea paratei la plata contravalorii a 100 litri de carburant pe luna pentru transportul cu autoturismul personal in interes de serviciu, pentru perioada 1984-2017, conform art. 183 alin. 2 si alin. 3 din contractul colectiv de munca, pentru anii 2015-2017.
Incepand cu data de 01.06.2017, ca urmare a reorganizarii Ocoalelor Silvice H. si R., prin unificare, a fost transferat la Ocolul Silvic B., situat la circa 160 de km de loc. R. Intrucat nu putea sa fie in acelasi timp si la B. si la punctul ``Obadarie``, localitati situate la o distanta de 120 de km una de cealalta, a fost nevoit, la data de 07.06.2017, sa - si ia concediu de odihna pentru anul 2015, concediu care nu l - a efectuat, pentru a putea gestiona partida 289 de material lemnos. In toata aceasta perioada de concediu, pana la data de 05.07.2017, s-a deplasat zilnic la punctul ``Obadarie`` pentru a gestiona masa lemnoasa care ii fusese incredintata.
La data de 05.07.2017, cu acordul paratei, a predat gestiunea .
Toata aceasta perioada de la data de 01.06.2017 pana la 05.07.2017, trebuie remunerata intrucat a gestionat circa 180 m cubi de masa lemnoasa, deplasandu - se zilnic la punctul ``Obadarie`` (.gestiona masa lemnoasa care ii fusese incredintata. Aceasta intrucat, in cazul in care ar fi fost lipsuri in gestiune, ar fi fost facut raspunzator, iar parata l - ar fi obligat la plata contravalorii marfii lipsa . Prin urmare, se impune calcularea si acordarea drepturilor salariale incluzand sporuri si bonuri de masa care i se cuvin pentru perioada 01.06.2017-05.07.2017, respectiv obligarea paratei la plata drepturilor banesti si a sporurilor corespunzatoare clasei de salarizare, a bonurilor de masa si a tuturor drepturilor salariale, pentru perioada 01.06.2017-05.07.2017, perioada in care a fost fortat, prin decizie scrisa, sa gestioneze partida 289 de material lemnos din cadrul Ocolului Silvic H., desi a fost transferat la Ocolul Silvic B., incepand cu data de 01.06.2017.
La data de 24.08.2017, parata i - a prezentat decizia de sanctionare disciplinara privind desfacerea disciplinara a contractului de munca . Situatia creata a generat un puternic stres asupra sa, fapt ce a generat emiterea certificatului de concediu medical pentru perioada 24.08.2017-31.08.2017. Potrivit art. 252 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), decizia de sanctionare disciplinara isi produce efectele de la data comunicarii. Cum pe data de 24.08.2017, parata nu i - a comunicat decizia, iar el a intrat in concediu medical in acea zi, reclamantul a apreciat in sensul obligarii paratei si la plata indemnizatiei de concediu medical cuvenite pentru perioada 24.08.2017-31.08.2017.
Reclamantul si - a intemeiat cererea de obligare a paratei la plata concediului de odihna aferent anului 2016 (28 de zile) si anului 2017 (18 zile) si a premiilor de vacanta indexate la data acordarii, pe prevederile art. 159 alin. 1, art. 160 alin. 3 si alin. 5 din CCM pentru anii 2015-2017 iar petitul avand ca obiect acordarea cantitatii de 4 m cubi lemn de foc gratuit, corespunzator perioadei 01.01.2017-24.08.2017, a fost intemeiat pe dispozitiile art. 180 alin. 1 lit. a din Contractul Colectiv de Munca pentru anii 2015-2017.
In drept, au fost invocate dispozitii din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si cele ale Contractului Colectiv de Munca pentru anii 2015-2017.
Cererea reclamatului este scutita de plata taxei judiciare de timbru conform art. 270 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
In dovedire, reclamantul a solicitat administrarea probei cu inscrisurile anexate cauzei (in fotocopii) si expertiza contabila.
Parata R.Nationala a P.R.- Directia S.N., a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, apreciind ca fiind incidente in cauza dispozitiile art. 268 alin. 1 litera a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in sensul ca drepturile solicitate sunt stabilite prin contractul colectiv de munca, astfel ca acordarea acestora este supusa termenului de prescriptie de 6 (sase) luni instituit de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) precum si exceptia inadmisibilitatii grefata pe imprejurarea ca reclamantul nu a dovedit cu nimic faptul ca ar fi indreptatit la acordarea drepturilor solicitate prin actiune . Inscrisurile anexate cererii introductive reprezinta planificari ale unor actiuni, planificari ce nu atesta faptul ca reclamantul ar fi prestat intr - adevar activitate suplimentara in zilele de sarbatori legale. Or, simplele sustineri ale reclamantului nu pot constitui temei al acordarii pretinselor drepturi .
Cu privire la primul petit ale cererii introductive, parata a aratat ca munca suplimentara, in cazul in care aceasta ar fi fost prestata, era compensata prioritar cu zile libere platite, conform dispozitiilor contractului colectiv de munca aplicabil pentru perioada 2015-2017. Mai mult, reclamantul a solicitat drepturi pentru perioada in care a indeplinit functia de sef de district insa, potrivit art. 110 alin. 4 din acelasi contract colectiv de munca, functia detinuta de catre reclamant a fost una cu program flexibil ce impunea desfasurarea de activitati inclusiv in zilele de sambata, duminica si sarbatorile legale.
Cererea reclamantului de compensare in bani a concediului de odihna a fost apreciata de parata ca inadmisibila. De altfel, la momentul plecarii din structura R., in august 2017, reclamantului i - a fost compensat in bani concediul de odihna neefectuat, insa plata acestei sume nu a fost efectuata catre reclamant, intrucat acesta a fost obligat la plata catre Directia S.N. a sumei de aproximativ 40.000 lei cu titlu de daune, operand astfel compensatia legala. Pe de alta parte, parata a considerat ca nu poate fi compensat in bani concediul de odihna sustinut a fi datorat urmare a prestarii de munca suplimentara, acordarea concediului de odihna facandu - se functie de vechimea in munca a salariatului si nu functie de durata muncii suplimentare.
In opinia paratei, a fost considerata ca inadmisibila si solicitarea de acordare de tichete de masa pentru munca suplimentara sustinuta a fi prestata de reclamant. Parata a reiterat aspectele referitoare la modalitatea de onorare de catre angajator a muncii suplimentare efectuate de catre salariat si a faptului ca angajatorul nu poate acorda mai mult de un tichet pentru fiecare zi lucratoare din luna calendaristica.
In aceeasi ordine de idei si tot sub aspectul exceptiei inadmisibilitatii, parata a sustinut ca nu poate fi acordata nici contravaloarea carburantului sustinut a fi consumat cu deplasarile in interes de serviciu atata timp cat reclamantul nu a facut nicio dovada in sustinerea celor prezentate prin cerere . Mai mult, reclamantul nu a facut dovada ca ar fi solicitat unitatii angajatoare, dupa efectuarea deplasarilor in teren, decontarea contravalorii carburantului utilizat in acest sens. Totodata, reclamantul nu a dovedit faptul ca pentru perioada 01.06.2017-05.07.2017 ar fi prestat munca neremunerata in folosul unitatii sau ca ar fi contestat dispozitia de lucru privitoare la gestionarea partizii invederate prin actiune .
Cu privire la solicitarile din cadrul punctelor 6 si 7 din actiune, parata a apreciat ca sunt inadmisibile, atata timp cat la momentul incetarii contractului individual de munca cu unitatea, reclamantului i - a fost compensat in bani concediul de odihna neefectuat, insa avand in vedere faptul ca acesta este debitor fata de unitate pentru suma de aproximativ 40.000 lei, in baza compensatiei legale, i - a fost retinuta aceasta suma.
Cu privire la acordarea lemnului de foc, dreptul solicitat apare ca inadmisibil a fi acordat, atata timp cat in anul 2017 reclamantului i - a fost desfacut disciplinar contractul individual de munca . Potrivit art. 180 alin. 3 din contractul colectiv de munca aplicabil pentru perioada 2015-2017, in situatia sanctionarii disciplinare cu desfacerea contractului de munca, in cazul in care i - a fost acordat dreptul solicitat, angajatorul trebuie sa procedeze la recuperarea acestuia.
Cu privire la fondul cererii deduse judecatii, parata a solicitat respingerea acesteia, motivat de urmatoarele aspecte:
- Cu privire la pretinsul refuz de comunicare al deciziei de sanctionare disciplinara numarul 345 din 22.08.2017, reclamantul a luat la cunostinta despre continutul deciziei in data de 24.08.2017, la sediul Ocolului Silvic B., refuzand insa primirea sub semnatura . Prin urmare, in data de 25.08.2017, s-a procedat la comunicarea prin posta, in modalitate recomandata cu confirmare de primire a deciziei de sanctionare disciplinara.
- Cu privire la drepturile solicitate prin prezenta actiune, parata a aratat ca acestea decurg din indeplinirea unor sarcini de serviciu prevazute in fisa postului, care a fost semnata de reclamant, iar potrivit acestui document, acesta s-a obligat sa respecte programul normal de lucru flexibil, cu incadrarea in cuantumul maxim de 48 de ore pe saptamana.
- Cu privire la munca suplimentara pretins a fi prestata, cat si la acordarea de drepturi ce ar decurge din aceasta, s-a sustinut ca postul detinut de catre reclamant era cu program flexibil, program ce impunea desfasurarea de activitati implicit in afara programului normal de lucru. Reclamantul nu a facut dovada ca ar fi efectuat activitati peste norma cadru de 40 de ore pe saptamana si ca ar fi solicitat compensarea respectivelor ore cu timp liber sau prin plata de bani, iar angajatorul nu a dat curs respectivelor solicitari.
- Cu privire la concediul de odihna, s-a sustinut ca acest drept se stabileste in functie de vechimea in munca a salariatului si nu functie de munca suplimentara prestata, aceasta din urma fiind compensata prin zile libere.
- In privinta tichetelor de masa solicitate, parata a apreciat ca nu pot fi acordate si din motivul prevazut de catre art. 185 din contractul colectiv de munca, in sensul ca reclamantul inregistreaza fata de unitate un debit neachitat in cuantum de aproximativ 40.000 lei (dosar nr. x - decizia Curtii de Apel Bacau nr. 460/2017).
- Pentru perioada in care a activat ca si salariat al R., reclamantul a fost sanctionat disciplinar de mai multe ori.
- Cu privire la aspectele privitoare la plata indemnizatiei de concediu medical pentru perioada 24.08.2017-31.08.2017, parata a aratat ca acest document a fost adus la cunostinta unitatii in data de 31.08.2017, fiind comunicat prin fax, ulterior emiterii deciziei de sanctionare disc iplinara nr. 345 din 22.08.2017 si a luarii la cunostinta despre aceasta de catre petent.
Fata de probele solicitate de catre reclamant, parata s-a opus administrarii probelor cu expertiza si celei testimoniale, apreciind ca fiind suficienta solutionarii cauzei doar proba cu inscrisuri .
Pentru aspectele aratate, parata a solicitat respingerea actiunii, in principal pe exceptie, iar in subsidiar, ca neintemeiata.
In dovedire, parata a anexat inscrisuri (in fotocopii): extras din Contractul Colectiv de Munca pentru perioada 2015-2017, fisa postului pentru functia de sef de district, Decizia nr. 345 din 22.08.2017 cu dovada de comunicare in 24.08.2017 si ulterior prin posta, adresa Ocolului Silvic B.nr. 626 din 01.02.2018 cu privire la concediul de odihna aferent anilor 2015-2017 pentru reclamant, dovada comunicarii concediului de odihna de catre reclamant in data de 31.08.2017, decizia Curtii de Apel Bacau in dosar nr. x * si decizia Curtii de Apel in Dosarul nr. x.
Reclamantul V.Miluta a fost formulat, la data de 19.03.2018, precizare la actiune si un raspuns la intampinare.
Prin precizarea actiunii, reclamantul a solicitat obligarea paratei:
- la plata drepturilor salariale cuvenite pentru perioada ianuarie 2015- august 2017, drepturi salariale constand in orele suplimentare efectuate in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, conform graficelor anexate deja la dosarul cauzei;
- la pontarea efectiva a orelor lucrate, avand in vedere ca a incheiat un contract de munca cu 8 ore pe zi, dar a lucrat suplimentar, in conditiile in care nu se putea efectua controlul circulatiei materialului lemnos in intervalul de munca de 8 ore. In atare situatie, se impune si obligarea paratei la raportarea situatiei corecte catre CAS si Casa de Pensii.
- la achitarea contributiilor sociale catre bugetul de stat prin raportare la orele de munca efectiv lucrate pentru perioada ianuarie 2015 - august 2017 si nu prin raportare la pontaj;
- la plata diferentelor salariale, avand in vedere ca angajatorul a pontat doar 8(opt) ore, mai putin decat orele efectiv lucrate;
- la acordarea tichetelor de masa aferente orelor lucrate suplimentar pentru perioada ianuarie 2015 - august 2017;
- la plata concediului de odihna aferenta anului 2016 si partial 2017, doar pentru perioada efectiv lucrata pentru anul 2015-2016 si partial 2017 pentru perioada ianuarie 2015- august 2017, la acordarea concediului de odihna trebuind sa se tina cont si orele suplimentare de munca efectiv prestate.
Prin precizarea actiunii, reclamantul a aratat ca nu mai solicita obligarea paratei la plata drepturilor salariale si a tichetelor de masa pentru perioada 1984- ianuarie 2015, intrucat aceste drepturi sunt prescrise.
Cat priveste perioada 1984-2015, a sustinut ca a solicitat recunoasterea muncii suplimentare efectuate doar pentru a fi avuta in vedere ulterior, la depunerea cererii de pensionare.
Fata de apararile paratei din intampinare, reclamantul a solicitat respingerea exceptiilor invocate, iar pe fond admiterea actiunii, astfel cum a fost precizata. A aratat ca parata i - a retinut toate drepturile salariale datorate, ca plata partiala a presupusului debit in cuantum de 40.000 lei. A considerat ca retinerile salariale sunt nelegale atata vreme cat nu s-a emis o decizie in acest sens si nu a semnat statul de plata pentru drepturile salariale restante.
Prin incheierea pronuntata la data de 29.05.2018, instanta a constatat ca ramasa fara obiect exceptia prescriptiei dreptului material la actiune intemeiata pe dispozitiile art. 268 lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) invocata de parata, avand in vedere precizarea actiunii, prin care a fost restranse pretentiile pecuniare sub aspectul perioadei pentru care au fost pretinse, respectiv inlauntrul termenului de prescriptie .
In temeiul dispozitiilor art. 248 Cod procedura civila, exceptiile procesuale invocate de catre parata R.Nationala a P.R.- Directia S.N. au fost unite cu fondul cauzei.
Instanta a incuviintat ambelor parti proba cu inscrisurile depuse la dosar si pentru reclamant proba cu expertiza contabila.
Raportul de expertiza contabila intocmit de expert contabil E.M.din si raspunsul la obiectiunile formulate la raport se afla la dosar la filele 23-78, 187-189 vol. II si 1-42 vol. III.
Apreciind cu prioritate asupra exceptiilor prescriptiei dreptului material la actiune si inadmisibilitatii invocate de parata prin intampinare, conform dispozitiilor art. 248 Cod procedura civila, Tribunalul retine urmatoarele:
Astfel, exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de parata si intemeiata in drept pe dispozitiile art. 268 lit. e din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), este nefondata intrucat drepturile banesti pretinse de reclamant in cauza pendinte sunt de natura salariala si nu de drept social, cum eronat a pretins parata.
In speta, sunt aplicabile dispozitiile art. 268 lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care reglementeaza termenul de 3(trei) ani de la data nasterii dreptului la actiune, termen care, in raport de data promovarii actiunii introductive, respectiv 29.01.2018 si restrangerea perioadelor pentru care au fost solicitate drepturile salariale si celelalte beneficii banesti de catre reclamant, prin precizarea actiunii formulate la data de 19.03.2018, se apreciaza ca a fost respectat.
Cu privire la exceptia de inadmisibilitate a cererii de chemare in judecata, Tribunalul apreciaza ca se impune a fi respinsa intrucat accesul la justitie este consacrat ca drept cetatenesc fundamental atat prin dispozitiile art. 21 din Constitutie, cat si prin art. 6 pct. 1 din CEDO, prin art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si prin art. 14 pct. 1 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice. Or, prin actiunea pendinte, reclamantul a solicitat plata unor drepturi salariale si beneficii financiare stabilite in baza unui contract individual de munca si a unui contract colectiv de munca, avand astfel deschisa calea sesizarii instantei.
Tribunalul mai retine ca in materia legislatiei muncii, in raport de obiectul concret al cererii pendinte, legiuitorul nu a reglementat o procedura prealabila obligatorie tuturor subiectilor de drept si pe care reclamantul sa nu o fi urmat, pentru a se putea pretinde examinarea inadmisibilitatii ca exceptie procesuala de fond .
In fapt, argumentele detaliate de parata in sustinerea exceptiei inadmisibilitatii se circumscriu unor motive si mijloace de aparare reglementate de cadrul general al procesului civil si nu notiunii de exceptie procesuala.
In analiza actelor si lucrarile dosarului, a sustinerilor partilor, a probelor administrate si a dispozitiilor legale aplicabile in raport de pretentiile deduse judecatii prin actiunea introductiva precizata, Tribunalul retine ca aceasta este partial intemeiata, in limitele si pentru considerentele de fapt si de drept ce urmeaza a fi detaliate.
Reclamantul V.M. a fost angajatul paratei, ocupand functia de sef district si respectiv tehnician silvic, pana la data de 22.08.2017, cand prin Decizia nr. 345/22.08.2017 emisa de parata s-a dispus concedierea sa disciplinara.
Prin actiunea dedusa judecatii, astfel cum a fost ulterior precizata, reclamantul a solicitat solutionarea mai multor capete de cerere, sintetizate dupa cum urmeaza:
- plata pentru perioada 29.01.2015-22.08.2017 a sporului pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal, pentru orele suplimentare efectuate peste regimul normal de lucru, a orelor lucrate de sarbatori legale;
- obligarea paratei la plata contributiilor aferente acestor drepturi salariale;
- acordarea tichetelor de masa aferente orelor de munca efectuate suplimentar;
- compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat pentru anii 2016-2017;
- plata premiilor de vacanta neacordate, potrivit Contractului Colectiv de Munca;
- plata indemnizatiei de concediu medical pentru perioada 24.08.2017-31.08.2017;
- plata drepturilor salariale pentru perioada 01.06.2017-05.07.2017;
- acordarea cantitatii de 4 metri cubi lemn de foc pentru perioada 01.01.2017-22.08.2017;
- plata contravalorii a 100 litri carburant/luna pentru transportul cu autoturismul personal, in interes de serviciu, pentru perioada 2015-2017, conform CCM a Regiei Nationale a P.R_;
- considerarea ca vechime in munca a timpului lucrat suplimentar in perioada 1984-2015.
In legatura cu intinderea drepturilor salariale cuvenite reclamantului, Tribunalul retine ca parata datoreaza reclamantului diferentele salariale stabilite in raportul de expertiza efectuat in cauza (varianta a II a - raspuns la obiectiuni), in suma de 9.235 lei pentru perioada 29.01.2015-22.08.2017, reprezentand plata orelor efectuate de salariat in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale si a orelor lucrate suplimentar in zilele obisnuite de lucru (cand a fost de serviciu pe unitate si a executat controlul materialului lemnos).
Din probele dosarului, respectiv din graficele de lucru si registrul cu procese - verbale de serviciu pe unitate, rezulta faptul ca programul reclamantului se prelungea peste durata celor 8(opt) ore normale de lucru (stabilite in contractul individual de munca) si ca exista o solicitare cel putin implicita a angajatorului in sensul muncii peste durata normala a timpului de lucru si in timpul repausului saptamanal, dedusa si din imprejurarea ca prevederile contractului individual de munca si ale CCM (contractului colectiv de munca) permit efectuarea de ore suplimentare, iar salariatul care a indeplinit functia de sef district a efectuat aceasta munca suplimentara (recunoscuta nuantat de catre angajator, in sensul ca functiei detinute de catre reclamant ii este specific un program flexibil de munca ce impunea desfasurarea de activitati inclusiv in zilele de sambata, duminica si sarbatorile legale).
In drept, art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stabileste ca: ``Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca si CCM aplicabil`` iar art. 118 din acelasi act normativ dispune in sensul: ``(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza.
(2) Programele individualizate de munca presupun un mod de organizare flexibil a timpului de munca .
(3) Durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua perioade: o perioada fixa in care personalul se afla simultan la locul de munca si o perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.
(4) Programul individualizat de munca poate functiona numai cu respectarea dispozitiilor art. 112 si 114.``
Aplicand dispozitiile legale anterior detaliate la situatia de fapt grefata prin inscrisurile depuse la dosar si care au fost avute in vedere de catre expert judiciar la efectuarea raportului de expertiza dispus in cauza, se constata ca reclamantul nu a beneficiat de compensarea orelor suplimentare prin ore libere. Astfel, intrucat in cazul reclamantului compensarea nu mai este posibila, potrivit art. 123 si art. 142 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instanta apreciaza ca acesta are dreptul la un spor la salariu pentru munca suplimentara efectuata.
Fata de cele anterior mentionate, Tribunalul constata ca parata datoreaza reclamantului suma de 9.235 lei, reprezentand contravaloarea orelor suplimentare, respectiv cele lucrate in zilele de sarbatori legale si zilele de repaus saptamanal, efectuate in perioada ianuarie 2015 - august 2017, in conformitate cu prevederile art. 137 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) raportate la prevederile contractului individual de munca si ale celor din contractul individual de munca .
Tribunalul apreciaza ca apararea paratei in sensul ca reclamantul si-a desfasurat activitatea, data fiind specificitatea acesteia, potrivit unui program flexibil ``ce impunea desfasurarea de activitati inclusiv sambata, duminica si sarbatorile legale`` nu poate fi primita intrucat in fisa postului reclamantului se regaseste mentiunea programului flexibil, fara insa ca acesta sa fie conturat in acord cu prevederile art. 118 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Nici explicatiile furnizate de parata cu referire la programul flexibil de munca al reclamantului (f.198-200 vol. II) si care fac referire la regulamentul intern nu au putut fi avute in vedere la pronuntarea asupra cauzei intrucat parata nu a depus la dosarul cauzei o copie conforma a regulamentului intern mentionat insotita de dovada ca reclamantul a luat cunostinta de prevederile respectivului regulament.
Instanta constata ca reclamantului nu i - a fost platita nici indemnizatia de concediu de odihna aferenta anilor 2016 si 2017, indemnizatie care potrivit calcului efectuat de expert, este in suma de 8. 406 lei si nici prima de vacanta, in suma de 1. 567 lei, reglementata de art. 159 alin. 1 si art. 160 alin. 3 si alin. 5 din contractul colectiv de munca pentru anii 2015-2017. Apararile paratei in sensul ca plata celor doua categorii de drepturi salariale nu a fost efectuata intrucat in speta opereaza o compensatie legala, rezultanta a unui prejudiciu patrimonial ce i - a fost produs de catre reclamant, nu poate fi primita, avand in vedere dispozitiile art. 168 si art. 169 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Fata de legitimitatea demersului reclamantului cu referire la plata orelor suplimentare, indemnizatie de concediu de odihna pentru anii 2016 si 2017 si prima de vacanta pentru anii2015-2017, instanta apreciaza ca intemeiat si petitul vizand obligarea paratei sa vireze la bugetul de stat, cotele de contributii aferente drepturilor salariale cuvenite reclamantului pentru perioadele de referinta anterior mentionate.
Continuand rationamentul in sensul ca parata trebuia sa respecte si sa aplice prevederile Contractului Colectiv de Munca valabil pentru perioada 2015-2017, Tribunalul retine ca, in sensul art. 183 alin. 2 si 3 din CCM, reclamantului trebuia sa - i fie decontata contravaloarea a 100 de litri de carburant/luna pentru transportul cu autoturismul proprietate personala, in interes de serviciu . Sustinerile paratei in sensul ca reclamantul nu a solicitat si nu a depus documente justificative, nu pot fi primite intrucat la dosarul cauzei se regasesc inscrisuri intitulate ``Referate de necesitate`` si ``Situatia consumului de carburant cu auto personal`` (vol. II) prin care s-a solicitat periodic decontarea carburantului.
Prin urmare, pe baza inscrisurilor mentionate si a prevederilor anterior enuntate, retinand concluziile expertului contabil desemnat in cauza, instanta constata ca reclamantului i se cuvin drepturi banesti in valoare de 13.279 lei cu titlu de contravaloare combustibil pentru anii 2015-2017, parata urmand a fi obligata si la plata acestei sume.
Cu privire la cererea avand ca obiect constatarea ca timpul lucrat suplimentar in perioada 1984-2015 reprezinta vechime in munca Tribunalul apreciaza ca nu poate fi primita intrucat regula este ca vechimea in munca este constituita din timpul cat o persoana a fost incadrata in baza unui contract de munca (art. 16 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar ca exceptie se iau in considerare si alte perioade de timp reglementate prin norme prevazute in legi speciale, ceea ce nu este cazul in caza pendinte.
Instanta mai retine si ca, in acord cu dispozitiile art. 122 si art. 123 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite sau, in subsidiar, prin plata unui spor la salariu corespunzator duratei muncii suplimentare efectuate.
De altfel, se constata ca in cauza pendinte reclamantul nici nu a dovedit ca a desfasurat munca suplimentara in perioada 1984-2015, argument de natura sa sustina solutia de respingere a acestui capat de cerere .
In ceea ce priveste cererea avand ca obiect plata contravalorii tichetelor de masa pentru timpul de lucru efectiv lucrat in zilele in care a fost suspendat repausul saptamanal, Tribunalul apreciaza ca o astfel de cerere este neintemeiata, din interpretarea dispozitiilor Legii nr. 142/1998-privind acordarea tichetelor de masa, rezultand ca acordarea tichetelor de masa se poate realiza numai in raport cu numarul de zile lucratoare dintr - o luna.
Astfel, Legea nr. 142/1998 (abrogata la data de 01.01.2019 - data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare), la art. 5 alin. (2), instituia o obligatie in sarcina angajatorului si anume aceea a distribuirii catre salariati a unui numar de tichete de masa corespunzator numarului de zile lucratoare din luna pentru care se face distribuirea. Mai mult decat atat, legea instituia obligativitatea salariatului de a utiliza lunar un numarul de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile in care este prezent la lucru in unitate .
Prin urmare, sub imperiul Legii nr. 142/1998, numarul maxim de tichete de masa pe care - l putea primi un salariat era cel al zilelor lucratoare din luna (in care nu .saptamanal si nici cele de sarbatoare legala) iar numarul efectiv de tichete de masa pe care - l putea primi salariatul era cel mult egal cu numarul de zile in care era prezent la lucru in unitate .
Cu privire la petitul avand ca obiect obligarea paratei la plata indemnizatiei pentru concediu medical pentru perioada 24.08.2017-31.08.2017, instanta constata ca nu este intemeiat, deoarece dupa data de 22.08. 3017 reclamantul nu a mai avut raporturi de munca cu parata, contractul individual de munca fiindu - i desfacut disciplinar prin Decizia nr. 345 din 22.08.2017.
In acest sens, Tribunalul retine ca asupra legalitatii Deciziei de sanctionare disciplinara nr. 345/22.08.2017 s-a statuat definitiv prin decizia civila nr. 1506 din 14.12.2018 pronuntata de Curtea de Apel Bacau in Dosarul nr. x.
Cu referire la cererea de acordare a cantitatii de 4(patru) metri cubi lemn de foc pentru perioada 01.01.2017-22.08.2017, instanta retine aplicabilitatea dispozitiilor art. 180 alin. 3 din Contractul Colectiv de Munca in vigoare pentru perioada 2015-2017, care stipuleaza ca, in situatia sanctionarii disciplinare cu desfacerea contractului de munca, daca salariatului i - a fost acordat dreptul solicitat, angajatorul trebuie sa procedeze la recuperarea acestuia.
Prin urmare, constatand ca reclamantul se afla in situatia descrisa anterior, instanta apreciaza ca nefondat si acest capat de cerere .
Intrucat parata este in culpa procesuala, in baza art. 453 alin. 1 Cod procedura civila, Tribunalul o va obliga la plata cheltuielilor de judecata efectuate de reclamant pe parcursul litigiului (onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) in cuantum de 1. 500 lei si onorariu expert in cuantum de 1504, 7 lei).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si exceptia inadmisibilitatii.
Admite in parte actiunea precizata formulata de reclamantul V.MILUTA, domiciliat in municipiul R., 42, judetul N., in contradictoriu cu parata R.NATIONALA A P.R.- DIRECTIA S.N., cu sediul in municipiul Piatra N., nr. 24, judetul N.
Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 9.235 lei cu titlu de diferente drepturi banesti neachitate aferente perioadei 29.01.2015-22.08.2017.
Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 8. 406 lei cu titlu de indemnizatie concediu de odihna aferent anilor 2016 si 2017 si suma de 1. 567 lei cu titlu de prime de vacanta pentru anii 2016 si 2017.
Obliga parata sa plateasca contributiile bugetare pentru diferentele de drepturi banesti acordate prin prezenta hotarare .
Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 13.279 lei cu titlu de contravaloare combustibil pentru anii 2015, 2016, 2017.
Respinge ca nefondate celelalte petite ale actiunii precizate.
Obliga parata la plata catre reclamant a sumei de 3.004, 7 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .
Executorie.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la data comunicarii, la Tribunalul N.- sectia I Civila si de C. administrativ.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 14.03.2019, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei.
Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020
Efectuarea cercetarii disciplinare in lipsa salariatului care nu a fost legal citat. Incalcare drept la aparare Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau � Sectia I Civila - Decizia civila nr. 481 din 14 iunie 2019
Importanta indicarii unui spor stabilit prin CCM in contractul individual de munca sau actele aditionale la acesta Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentinta Civila nr. 1003/10.12.2020
Actul de control al organului administrativ are strict valoare de constatare a inregistrarii prejudiciului angajatorului, fara a constitui izvorul lui Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1353/2020
Necomunicarea efectiva a convocarii la cercetarea disciplinara. Incalcarea dreptului la aparare a salariatului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau - Decizia civila nr. 481 din data de 14 Iunie 2019
Concedierea salariatului pe durata concediului medical. Anulare decizie de concediere. Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - Decizia nr. 481/14.06.2019
Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019
Lipsa prestarii efective a muncii poate atrage sanctionarea disciplinara a salariatului pentru absente nemotivate Pronuntaţă de: Tribunalul BRAILA � Sentinta civila nr. 490/12.06.2019
Nelegalitatea retinerilor salariale operate in temeiul unui contract colectiv de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Braila, Sentinta Civila nr. 297 din 06.05.2019
Fenomenul muncii subdeclarate. Reglementare si probleme practice Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati
Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei! Sursa: avocat Irina Maria Diculescu
Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca Sursa: MCP Cabinet avocati
Compensarea muncii suplimentare cu zile libere Sursa: MCP Cabinet avocati
Rolul organizatiilor sindicale in procedura transferului de intreprindere si al salariatilor Sursa: Av. Iulian Gales
Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat � o incalcare a dreptului la libera asociere? Sursa: Irina Maria Diculescu
Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social � intre arbitru si factor de interventie arbitrara Sursa: Irina Maria Diculescu