Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Iesire din indiviziune conform raportului de expertiza imobiliara

Iesire din indiviziune conform raportului de expertiza imobiliara

  Publicat: 25 Oct 2012       6335 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Prin decizia civila nr.85 a Tribunalului Braila s-a admis apelul, s-a schimbat in parte sentinta si in rejudecare s-a dispus iesirea din indiviziune a partilor conform raportului de expertiza C., lotul I atribuindu-se reclamantei, iar lotul 2 paratei. S-au delimitat loturile conform liniei care uneste punctele 1 - 2 - 3 cu mentiunea ca de la linia 2 - 3 se constituie servitute de trecere pentru acces la strada pe l0 ml. pentru lotul 2, pe traseul cel mai scurt.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Incetare a proprietatii comune asupra unui bun sau unei universalitati de bunuri,
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Acea modalitate a patrimoniului transmis mortis causa catre o pluralitate de mostenitori, in care fiecare dintre ei are o cota-parte ideala din dreptul asupra bunurilor, fara ca aceasta cota sa fie concretizata in materialitatea ei, asupra unor anumite bunuri din mostenire.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Incetare a proprietatii comune asupra unui bun sau unei universalitati de bunuri,
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.


Pentru a pronunta aceasta decizie s-au retinut urmatoarele:


Conform schitei anexa la raportul de expertiza efectuat de expertul M. la fond, lotul atribuit paratei nu are o cale de acces apropiata de iesirea la strada, ci va trebui sa ocoleasca pe o distanta de 40 ml lotul I atribuit reclamantei S.L.


Astfel, motivele invocate de apelanta R.E. sunt intemeiate, si s-a incuviintat in apel o noua expertiza, la solicitarea apelantei, pentru a se stabili o modalitate de iesire din indiviziune in masura sa asigure ambelor loturi accesul la strada si sa dea posibilitatea partilor sa foloseasca in mod util si comod loturile atribuite.


Potrivit raportului de expertiza tehnica imobiliara efectuat de expertul C.E. in apel imobilul nu este comod partajabil in natura . Singura posibilitate de a se putea asigura un acces facil la strada pentru lotul apelantei R.E. este acordarea unui drept de servitute de trecere pe lotul I al intimatei, pe traseul el mai scurt de 10 ml.


In ceea ce priveste stabilirea servitutii de trecere in favoarea lotului nr. 2, aceasta a rezultat din procesul de iesire din indiviziune, instanta putand sa stabileasca o astfel de sarcina asupra lotului nr. 1 (fondul aservit), atunci cand constata ca pentru exploatarea utila si comoda a lotului nr. 2 (fondul dominant) este necesara o astfel de sarcina, fara a exista o cerere formulata in mod expres de catre proprietarul fondului in favoarea caruia se instituie servitutea.


Existenta locului infundat care constituie lotul apelantei, nu se datoreaza unor fapte sau modalitati de folosire, ci este data de natura imobilului indiviz.


Asigurarea caii de acces pentru locul infundat este necesara ca urmare a delimitarii loturilor ca o consecinta a iesirii din indiviziune .


Pentru faptul ca proprietarul imobilului asupra caruia se exercita servitutea, sufera o scadere a dreptului sau de proprietate, fiind obligat sa lase pe titularul servitutii sa faca acte de uz asupra fondului sau, acesta trebuie despagubit.


In cauza, s-a stabilit in sarcina paratei apelante plata unei sulte pentru terenul asupra caruia s-a instituit un drept de servitute.


Impotriva deciziei civile nr.85 din 21 aprilie 2011 a Tribunalului Braila a declarat recurs reclamanta solicitand casarea acesteia si mentinerea sentintei civile nr.6523/2009 a Judecatoriei Braila pentru ca in speta sunt incidente dispozitiile art.304 pct.8, 9 Cod procedura civila.


Instanta a schimbat intelesul lamurit si clar al dosarului pentru ca aparatorul a cerut un drum de acces catre strada, pentru ca expertii definesc drumul de acces ca fiind o servitute pe lotul recurentei, iar Tribunalul Galati intra in rol si motiveaza in drept propunerea expertilor pe art.616 si 617 Cod civil si art.741.


Examinand actele si lucrarile dosarului prin decizia civila nr. 606/R din 28.11.2011 Curtea de Apel Galati a constatat ca recursul este fondat.


Prin prezentul recurs se pune in discutie legalitatea omologarii raportului de expertiza din apel.


Din analiza acestui raport se constata ca prima concluzie a expertului a fost aceea ca imobilul nu este comod partajabil in natura . A doua varianta era de acordare a unei servituti de trecere pe lotul recurentei-reclamante S.L. pe traseul cel mai scurt , de la limita lotului sau pana la strada pe o distanta de 10 ml. In cazul in care S.L. si-ar demola incaperile se propune ca aceasta servitute sa fie instituita chiar pe locul acestor constructii, de-a lungul hotarului cu vecinul B.D.


Instanta de apel imbratiseaza aceasta a doua varianta si dispune instituirea acestei servituti de trecere ``pe traseul cel mai scurt de 10 ml.`` fara o delimitare in plan a acestuia. Acest fapt contravine Legii nr.7/1996, iar daca s-a avut in vedere ca in viitor se vor demola constructiile lui S.L. este contrar dispozitiilor legale ca in prezent sa se dispuna instituirea unui drept de servitute pe terenul de sub aceste constructii.


Se constata ca in speta este incident art.304 pct.9 Cod procedura civila pentru ca instanta intr-o actiune de iesire din indiviziune a dispus crearea a doua loturi din care unul fara acces la drum public.


Pentru a asigura iesirea la drum public a dispus din oficiu instituirea unei servituti de trecere fara o delimitare in plan - fapt inadmisibil.


Partajarea proprietatilor partilor trebuia infaptuita cu respectarea pe cat posibil a echivalentului cotei pe care o aveau, iar imposibilitatea respectarii cu fidelitate a acestui echivalent se putea compensa prin sulta si nicidecum prin crearea de loturi fara acces la drum public. Este bine stiut ca o servitute de trecere se poate dispune doar atunci cand ``infundarea este straina de faptul proprietarului locului infundat``.



Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 606 din data 28.11.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Iesire din indiviziune    Legea 7/1996    Expertiza tehnica imobiliara    Tribunalul Braila    Servitute de trecere    Drept de proprietate    Indiviziune    Fond aservit    Proprietate    Servitute



Comentează: Iesire din indiviziune conform raportului de expertiza imobiliara
Alte Speţe

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 133/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 155/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia ICCJ nr. 16/2019 - O hotarare judecatoreasca in materie civila, referitoare la restituirea despagubirilor acordate in baza Legii nr. 10/2001 este asimilata, in vederea executarii, unui titlu executoriu referitor la creante bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Actiunea pauliana in noul Cod Civil
Sursa: Lect. Univ. Dr. Florin CIUTACU / Av. Dr. Artin SARCHIZIAN