Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Exceptia nulitatii tuturor actelor de urmarire penala. Exceptia neregularitatii actului de sesizare

Exceptia nulitatii tuturor actelor de urmarire penala. Exceptia neregularitatii actului de sesizare

  Publicat: 05 Nov 2012       9303 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prin sentinta penala nr. 119/07.05.2008 Tribunalul Braila a dispus, printre altele, admiterea exceptiei nulitatii tuturor actelor de urmarire penala efectuate pana la data aducerii la cunostinta a invinuirii, exceptie invocata de inculpatii O. I., M. L. A., M. A., A. A., V. D. A. si C. A. E. si anularea tuturor actelor de urmarire penala si a tuturor probelor efectuate in cauza cu privire la inculpati in perioada 9.12.2005 30.10.2006.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Prevazute in sectiunea I, cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Incetarea investirii unui organ de urmarire penala
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.


Prin aceeasi sentinta s-a admis exceptia neregularitatii actului de sesizare invocata de inculpatii M. L. A., M. A., A. A., V. D. A. si C. A. E. iar in baza art. 332 alin. (2) teza finala c. p. p. s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, in vederea refacerii urmaririi penale cu respectarea dreptului la aparare al inculpatilor si a refacerii rechizitoriului.


Pentru a dispune astfel instanta de fond a apreciat ca prin neinstiintarea inculpatilor de catre organele de urmarire penala cu privire la faptul ca fata de acestia s-a dispus inceperea urmaririi penale s-a produs acestora o vatamare care nu poate fi reparata decat prin constatarea nulitatii actelor de urmarire penala si a probelor administrate in cauza intre momentul inceperii urmaririi penale si momentul aducerii la cunostinta inculpatului a naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa si refacerea lor cu respectarea dispozitiilor legale.


De asemenea instanta de fond a apreciat ca rechizitoriul cu care a fost sesizata nu cuprinde pentru fiecare act material al infractiunii de ``santaj`` in forma continuata cine sunt autorii si cine partile vatamate si nu indica pentru fiecare inculpat cate acte materiale de santaj a comis si care sunt partile vatamate, fiind intocmit cu nerespectarea dispozitiilor art. 263 alin. 1 si 2 Cod procedura penala.


Prin decizia penala nr. 708/R/06.11.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati au fost admise recursurile declarate Parchetul de pe langa Tribunalul Braila si de partile civile C.S.G., C.M.L., M.SV., F.D., P.E.M., M.S.C., C.M.F. si G.S.M., s-a casat in parte sentinta penala nr. 119/07.05.2008 a Tribunalului Braila inlaturandu-se dispozitiile privind anularea actelor de urmarire penala si restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale si a rechizitoriului, dispunandu-se trimiterea cauzei la Tribunalul Braila in vederea continuarii judecatii.


Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:


Solutia de restituire a cauzei la procuror in vederea refacerii urmaririi penale cu respectarea dreptului la aparare al inculpatilor si a refacerii rechizitoriului nu se impunea a fi pronuntata in cauza.


1. Sub un prim aspect Curtea constata ca instanta de fond a apreciat ca rechizitoriul cu care a fost sesizata nu cuprinde pentru fiecare act material de santaj cine sunt autorii si cine partile vatamate, ca este intocmit cu nerespectarea dispozitiilor art. 263 alin. 1 si 2 Cod pr. penala si ca nu indica pentru fiecare inculpat cate acte materiale de santaj a comis si care sunt partile vatamate astfel ca ar fi in imposibilitatea de a stabili pe parcursul cercetarii judecatoresti situatia de fapt .


Consideram ca aceasta sustinere a instantei de fond nu este conforma cu realitatea si ca in cauza s-a facut o interpretare excesiv de formalista a prevederilor referitoare la continutul rechizitoriului.


Astfel, potrivit dispozitiilor legale in materie (art. 263 al. 1 si 2 Cod procedura penala), rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute in art. 203, datele referitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina sa, incadrarea juridica, probele pe care se intemeiaza invinuirea, masura preventiva luata si durata acesteia, precum si dispozitia de trimitere in judecata . De asemenea in rechizitoriu trebuie sa se arate, numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a fi citate.


In speta Curtea constata ca aceste dispozitii au fost respectate de catre procurorii care au intocmit rechizitoriul acesta cuprinzand, dupa un preambul introductiv referitor la constituirea si organizarea de catre inculpati a unui grup infractional, o expunere amanuntita a activitatii desfasurate. In cadrul acestei expuneri fiecare dintre cele 53 de acte materiale este descris in detaliu, cu aratarea partii vatamate la care se refera si a activitatii infractionale concrete desfasurate de fiecare inculpat urmate de indicarea mijloacele de proba care au stat la baza retinerii situatiei de fapt .


Dupa expunerea detaliata a activitatii infractionale desfasurata de inculpati procurorii precizeaza care este, in opinia lor, incadrarea juridica a faptelor, apreciind ca in sarcina fiecaruia dintre inculpati trebuie retinute infractiunile de ``asociere la un grup infractional organizat`` prevazuta de art. 7 al. 1 si 3 din Legea nr. 39/2003 si respectiv ``santaj calificat in forma continuata`` prevazuta de art. 194 al. 1,2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.


Este adevarat ca in momentul stabilirii incadrarii juridice a faptelor procurorii nu mentioneaza cate dintre actele materiale anterior descrise trebuie retinute in sarcina fiecaruia dintre inculpati, aspect care insa nu poate avea decat semnificatia faptului ca, in opinia celor ce au intocmit rechizitoriul, toti inculpatii sunt raspunzatori de fiecare dintre actele materiale ale infractiunii de ``santaj``.


Bineinteles ca acest aspect ramane a fi verificat si eventual cenzurat de catre instantele de judecata, care, pe baza descrierii detaliate a situatiei de fapt din rechizitoriu precum si a cercetarii judecatoresti, urmeaza sa stabileasca in concret care sunt actele materiale ce pot fi imputate sau nu fiecaruia dintre inculpati.


Oricum este de remarcat ca acest aspect putea fi remediat si prin acordarea unui termen, situatie in care restituirea pentru refacerea actului de sesizare nu era necesara, conform art. 300 al. 2 Cod procedura penala, si ca in situatia in care procurorii ar fi inteles sa isi mentina aprecierea privind participarea tuturor inculpatilor la toate actele infractionale ale infractiunii de ``santaj`` instanta avea posibilitatea de a corecta eventual aceasta sustinere prin hotararea de solutionare a cauzei pe fond .


Pentru cele mai expuse Curtea constata ca actul de sesizare al instantei nu poate fi apreciat ca fiind intocmit cu nerespectarea prevederilor legale in materie si ca aspectul de neregularitate invocat de instanta de fond nu este dintre acelea care atrag in mod obligatoriu restituirea cauzei la procuror in vederea refacerii rechizitoriului.


2. Un al doilea aspect pentru care instanta de fond a apreciat ca in cauza se impune restituirea cauzei il constituie incalcarea dreptului inculpatilor la asistenta juridica, potrivit dispozitiilor art. 332 alin. (2) ultima teza Cod procedura penala.


In concret instanta de fond a retinut ca in cauza a fost inceputa urmarirea penala la data de 09.12.2005 si ca acest lucru a fost adus la cunostinta inculpatilor O. I., M. L. A., M. A., A. A., V. D. A. si C. A. E. abia la data de 30.10.2006, situatie in care toate actele de urmarire penala efectuate in aceasta perioada ar fi lovite de nulitate. S-a apreciat de catre instanta de fond ca in acest fel au fost incalcate prevederile art. 6 paragraful 3 lit. ``a`` din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ca potrivit dreptului intern aceasta neregularitate constituie o nulitate relativa, ce a produs inculpatilor o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actelor de urmarire penala efectuate in perioada respectiva.


Deosebit de cele retinute de instanta de fond Curtea apreciaza ca in cauza nu exista o incalcare a prevederilor art. 6 paragraful 3 lit. ``a`` din Conventie si ca neaducerea la cunostinta a invinuirii imediat dupa inceperea urmaririi penale nu poate atrage nulitatea actelor efectuate in perioada 09.12.2005 - 30.06.2006.


a. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 paragraful 3 lit. ``a`` din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.


Curtea retine ca potrivit textului mai sus aratat orice acuzat are dreptul sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa.


Analizand aceasta garantie instituita de Conventie instanta de fond a apreciat ca notiunea de ``acuzat`` corespunde termenului de ``invinuit`` din dreptul intern astfel ca dreptul de a fi informat se naste inca de la inceputul urmaririi penale fata de o persoana .


Referitor la acest aspect Curtea constata ca in doctrina si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului aceasta garantie a fost interpretata ca avand drept scop asigurarea posibilitatii persoanei impotriva careia se formuleaza o acuzatie in materie penala de a-si pregati o aparare efectiva si eficienta.


De asemenea s-a aratat ca obiectul informarii stipulate de art. 6 paragraful 3 lit. ``a`` il constituie acuzatiile oficiale formulate prin actul de trimitere in judecata, intrucat informarea trebuie sa fie detaliata, ceea ce nu este posibil la inceputul investigatiei, aceasta avand ca scop tocmai strangerea de probe pentru a decide daca o persoana va fi trimisa in judecata . Asa fiind art. 6 paragraful 3 lit. ``a`` nu poate fi interpretat in sensul ca ofera un drept la informare inca din fazele initiale ale investigatiei, deoarece in acest fel ar fi lipsit de continut dreptul prevazut de art. 5 paragraf 2 (referitor la dreptul persoanei arestate de a fi informata asupra motivelor arestarii si asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa) - in acest sens a se vedea S. Trechsel, Human Rights in criminal proceedings, p. 199-200 citat in M. Udroiu si O Petrescu, Protectia europeana a drepturilor omului si procesul penal roman, 2008, p. 696 precum si CEDO, hotararea din 19.12.1989, in cauza Kamasinski contra Austriei, parag. 79-80, CEDO decizia din 08.12.1998, in cauza Padin Gestoso contra Spaniei, parag. 1 (in drept).


Din cele mai sus aratate rezulta ca potrivit doctrinei si jurisprudentei CEDO notiunea de ``acuzat`` vizeaza persoana fata de care s-au formulat acuzatii oficiale de trimitere in judecata, persoana care pentru a se apara are dreptul de a fi incunostintata despre natura si cauza acuzatiilor aduse prin actul de inculpare, motiv pentru care se poate trage concluzia ca aceasta notiune este echivalenta cu aceea de ``inculpat`` din dreptul intern si nu cu aceea de ``invinuit``.


Rezulta astfel ca potrivit Conventiei problema informarii persoanei acuzate se pune cel mai curand cu ocazia trimiterii acesteia in judecata astfel incat orice instiintarea anterioara acestui moment nu poate fi apreciata decat ca o respectare a garantiei instituite de 6 paragraful 3 lit. ``a`` din Conventie .


Ori in speta se constata ca fiecare dintre inculpati a fost incunostintat, prin proces-verbal intocmit imediat dupa punerea in miscare a actiunii penale, despre faptele cu privire la care erau cercetati si despre incadrarea juridica a acestora, situatie in care Curtea apreciaza ca in concret in cauza nu a existat o incalcare a prevederilor conventionale mai sus aratate.


b. Cu privire la pretinsa incalcare a legislatiei nationale prin neaducerea la cunostinta inculpatilor a inceperii urmaririi penale.


Curtea retine ca potrivit art. 6 al. 3 Cod procedura penala ``Organele judiciare au obligatia sa-l incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii.``


Coroborand insa acest text de lege, instituit cu valoare de principiu in partea generala a Codului de procedura penala, cu dispozitiile din partea speciala referitoare la urmarirea penala Curtea constata ca doar in cazul in care procurorul pune in miscare actiunea penala organul de cercetare penala il cheama pe inculpat, ii comunica fapta pentru care este invinuit si ii da explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are (art. 237 al. 2 Cod procedura penala).


Cat priveste inceperea urmaririi penale Curtea retine ca potrivit art. 228 al. 1 Cod procedura penala organul de urmarire penala sesizat in vreunul din modurile prevazute in art. 221 dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b1.


In continuare (art. 228 al. 31) se arata ca rezolutia de inceperea urmaririi penale, emisa de organul de cercetare penala, se supune confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala, in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale, organele de cercetare penala fiind obligate sa prezinte totodata si dosarul cauzei.


Daca insa (art. 228 al. 4) din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea plangerii sau denuntului rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b1 , organul de urmarire penala inainteaza procurorului actele incheiate cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala .


In aceasta din urma situatie (art. 228 al. 6), daca procurorul este de acord cu propunerea, o confirma prin rezolutie motivata comunicand o copie de pe rezolutie persoanei care a facut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei fata de care s-au efectuat acte premergatoare.


Din cele mai sus expuse rezulta cu claritate ca potrivit reglementarilor in vigoare nu exista vreun text de lege in partea speciala a Codului de procedura penala care sa stipuleze expres obligativitatea comunicarii actului de incepere a urmaririi penale sau a instiintarii invinuitului despre inceperea urmaririi penale.


Asa fiind se poate concluziona ca instiintarea invinuitului la care se refera art. 6 al. 3 Cod procedura penala (ce vizeaza fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si nu faptul ca in cauza s-a inceput urmarirea penala) trebuie facuta cel tarziu inainte de audierea invinuitului si in cel mai scurt timp in cazul in care se pune in miscare actiunea penala, astfel cum prevede art. 237 al. 2 Cod procedura penala.


Un argument suplimentar in sprijinul acestei interpretari a dispozitiilor legale mai sus aratate il constituie reglementarea in materie propusa de noul Cod de procedura penala, aflat in faza dezbaterilor parlamentare.


Astfel in art. 9 al. 3 din proiect, intitulat `` Dreptul la aparare``, se arata ca suspectul (care inlocuieste in noua reglementare conceptul de invinuit) are dreptul de a fi informat, inainte de a fi ascultat, despre fapta pentru care este cercetat si incadrarea juridica a acesteia iar inculpatul are dreptul de a fi informat in cel mai scurt timp, despre fapta pentru care s-a pus in miscare actiunea penala impotriva lui si incadrarea juridica a acesteia.


Concluzionand, Curtea retine ca la momentul inceperii urmaririi penale fata de inculpatii O. I., M. L. A., M. A., A. A., V. D. A. si C. A. E. procurorii nu aveau obligatia de a-i incunostinta pe acestia despre acest aspect astfel ca aceasta imprejurare nu poate atrage nulitatea actelor de urmarire penala efectuate pana la data punerii in miscare a actiunii penale si audierii inculpatilor si, implicit, nici desesizarea instantei de fond si restituirea cauzei la procuror in baza art. 332 al. 2 Cod procedura penala.


c. Cu privire la vatamarea care s-ar fi produs inculpatilor prin neaducerea la cunostinta a inceperii urmaririi penale.


Am aratat in cele mai sus expuse de ce Curtea apreciaza ca in speta nu s-a produs o incalcare a garantiei instituite de art. 6 paragraful 3 lit. ``a`` din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ca nu a existat o incalcare a dreptului intern in materia asigurarii dreptului la aparare al invinuitilor sau inculpatilor.


Cu toate acestea, avand in vedere considerentele instantei de fond, Curtea considera necesar a puncta si faptul ca in concret, prin inceperea urmaririi penale fata de inculpati fara ca acestia sa fie incunostintati, nu s-a produs acestora o vatamare care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului efectuat in astfel de conditii .


In speta, asa cum s-a aratat de mai multe ori, a fost inceputa urmarirea penala prin proces-verbal la data de 09.12.2005 fata de inculpatii O. I., M. L. A., M. A., A. A., V. D. A. si C. A. E. ( vol. X fila 2, dosar urmarire penala) iar punerea in miscare a actiunii penale, audierea inculpatilor si implicit aducerea la cunostinta a faptelor pentru care erau cercetati au avut loc la data de 30.10.2006.


In acest interval de timp au fost efectuate diverse verificari operative privind activitatea persoanelor urmarite penal, au fost audiate sase parti vatamate (parti care au fost reaudiate dupa data de 30.10.2006) si s-a realizat interceptarea convorbirilor telefonice purtate de invinuitii M.L.A., M.A., O.I. si V.D.A..


Incepand cu data de 30.10.2006 si pana la trimiterea in judecata au fost audiati inculpatii, s-au realizat perchezitii la domiciliile acestora si la sediile partilor responsabile civilmente, au fost identificate si audiate restul partilor vatamate, au fost audiati toti martorii, s-au realizat confruntari, s-au luat masuri preventive si masuri asiguratorii, s-au realizat perchezitii informatice si altele astfel ca se poate spune cu certitudine ca marea majoritate a activitatilor de urmarire penala au fost efectuate dupa ce inculpatii au luat cunostinta despre faptul ca sunt cercetati penal, cand si-au putut angaja aparatori care sa le acorde asistenta juridica calificata.


Este de altfel de remarcat faptul ca activitatile de urmarire penala efectuate inainte de 30.10.2006 (verificarile operative si interceptarea convorbirilor telefonice purtate de invinuiti) erau prin natura lor incompatibile cu instiintarea invinuitilor despre faptul ca in cauza s-a inceput fata de ei urmarirea penala ori cu asistarea de catre avocati acestora.


In consecinta Curtea apreciaza ca si din perspectiva efectelor pe care le-a produs aducerea la cunostinta a invinuirii cu ocazia ascultarii si nu de la data inceperii urmaririi penale nu se poate retine ca s-a produs o vatamare a dreptului la aparare a inculpatilor care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actelor de urmarire penala efectuate si care sa atraga restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale.


Pentru aceste considerente Curtea va admite recursurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Braila si de partile civile C.S.G., C.M.L., M.SV., F.D., P.E.M., M.S.C., C.M.F. si G.S.M., iar in rejudecare va respinge ca nefondate exceptia nulitatii tuturor actelor de urmarire penala efectuate pana la data aducerii la cunostinta a invinuirii, exceptia neregularitatii actului de sesizare precum si cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale si a rechizitoriului si va dispune trimiterea dosarului la Tribunalul Braila pentru continuarea judecatii.



Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.708 din data 06.11.2009


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Exceptia neregularitatii actului de sesizare    CEDO    Grup infractional organizat    Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie    Dreptul la aparare    Perchezitie informatica    Santaj    Tribunalul Braila
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 41/2019: In calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 133/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Actiunea pauliana in noul Cod Civil
Sursa: Lect. Univ. Dr. Florin CIUTACU / Av. Dr. Artin SARCHIZIAN