Punerea in primejdie a vietii. Respingerea cererii de schimbare a incadrarii juridice a faptei in loviri sau alte violente

Prin sentinta penala nr. 141 din 13 iulie 2011, Tribunalul Vaslui a hotarat:
Respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei pentru care inculpatul V.B. a fost trimis in judecata din infractiunea prev. de art. 20 raportat la art. 174 C. pen., in infractiunea prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispozitiilor art. 44 alin. (3) C. pen. sau art. 73 lit. b) C. pen.
Condamna pe inculpatul V.B., fiul lui C. si M., fara antecedente penale, in prezent detinut in Penitenciarul Iasi, la pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor prev. de art. 20 raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. si art. 99 C. pen.
In baza art. 110 cu referire la art. 1101 C. pen. suspenda executarea pedepsei sub supraveghere sau control aplicate inculpatului V.B. si conf. art. 110 C. pen. stabileste termen de incercare de 5 (cinci) ani.
Pe durata executarii pedepsei, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. dupa implinirea varstei de 18 ani si in baza art. 71 alin. (5) C. pen., suspenda si pedeapsa accesorie pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .
Pe durata termenului de incercare, pana la implinirea varstei de 18 ani, incredinteaza supravegherea minorului Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Vaslui, urmand ca minorul sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa nu frecventeze localuri publice, respectiv restaurante, baruri sau sali cu jocuri electronice;
- sa presteze o activitate neremunerata in cadrul Primariei municipiului Barlad pe o durata de 150 de ore, maximum 2 ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare sau in vacanta;
In baza art. 103 alin. (4) C. pen. atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale.
Dupa implinirea varstei de 18 ani inculpatul V.B. trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Vaslui desemnat ca organ de supraveghere;
b) sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile precum si intoarcerea;
c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;
O copie a prezentei hotarari, se va comunica la data ramanerii definitive, la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Vaslui, la Politia municipiului Barlad si Primariei municipiului Barlad.
Atrage atentia inculpatului V.B. asupra dispozitiilor art. 864 C. pen. privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .
In baza art. 88 alin. (1) C. pen. deduce din pedeapsa aplicata inculpatului V.B. durata retinerii si arestarii preventive de la 09 mai 2011 pana la punerea efectiva in libertate.
In baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. dispune punerea de indata in libertate a inculpatului V.B. de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr. 17/ U din 09 mai 2011 emis de Tribunalul Vaslui.
In baza art. 118 lit. b) C. pen. confisca de la inculpatul V.B. un cutit aflat la Camera de corpuri delicte a instantei si inregistrat la pozitia 78/2011 din Registrul de evidenta a corpurilor delicte al Tribunalului Vaslui.
In baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 obliga pe inculpatul V.B., in solidar cu partile responsabile civilmente V.C. si V.M., sa achite catre Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi suma de 6.187,52 lei, la care se adauga taxa oficiala de scont practicata de B.N.R., calculata de la ramanerea definitiva a hotararii si pana la achitarea integrala a debitului si Serviciului Judetean de Ambulanta Vaslui suma de 1.180,85 lei, cu titlu de despagubiri civile.
Ia act ca pretentiile civile formulate de catre partea vatamata B.V. in timpul urmaririi penale, in suma de 6.000 lei, au fost achitate de catre partile responsabile civilmente V.C. si V.M.
Admite actiunea civila formulata de partea vatamata B.V. in termenul prev. de art. 15 alin. (2) C. proc. pen. si obliga pe inculpatul V.B. in solidar cu partile responsabile civilmente V.C. si V.M. sa achite partii civile B.V. suma de 6.954,08 lei, din care suma 2.954,08 lei cu titlu de despagubiri civile materiale si 4.000 lei cu titlu de daune morale.
Obliga pe inculpat in solidar cu partile responsabile civilmente V.C. si V.M. la 750 lei cheltuieli judiciare catre stat si 1.000 lei catre partea civila B.V. cu acelasi titlu .
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
Inculpatul V.B. are varsta de 16 ani si este locuitor al municipiului Barlad, fiind coleg de camera cu partea vatamata B.V., in varsta de 17 ani, domiciliat in comuna Falciu, sat Bogdanesti, judetul Vaslui, ambii fiind elevi ai Seminarului Teologic `` Sf. Ioan Gura de Aur" Husi.
In seara zilei de 08 mai 2011 B.V. se intorcea din oras fiind strigat de la geam, de la etaj, de catre inculpatul V.B., aspect pe care partea vatamata l-a perceput ca un posibil afront, astfel ca, dupa ce a intrat in camera, a initiat un conflict verbal cu inculpatul.
Acest conflict verbal a degenerat. Intre inculpat si partea vatamata exista o masa care a fost impinsa, masa la care persoanele din camera de camin mancau, de obicei. Pe masa se afla un cutit cu lama fixa, care, la un moment dat, a fost luat de partea vatamata si aruncat catre inculpat, fara a-l rani pe acesta din urma.
Inculpatul V.B. a luat cutitul de jos si i-a aplicat partii vatamate o lovitura in zona spatelui. Lama cutitului a atins pleura provocand ulterior hemotorax, leziune ce i-a pus in primejdie viata.
Cutitul infipt de inculpat in spatele vatamatului a fost scos din rana de numitul C.V.A., care l-a aruncat pe jos, fiind gasit apoi cu ocazia cercetarii la fata locului.
Husi, de unde a fost dirijat de indata la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi, unde i s-au acordat ingrijiri medicale de specialitate in perioada 08 mai 2011 - 13 mai 2011, fiind evacuata o cantitate de circa 2 litri de sange din cavitatea pleurala, astfel ca viata i-a fost salvata.
In perioada 01 iunie 2011 - 11 iunie 2011 partea vatamata a fost din nou internata in spital si a fost suspusa unei noi interventii chirurgicale, datorita evolutiei nefavorabile a leziunilor cauzate de catre inculpat.
Din probele administrate in cauza prima instanta a retinut ca inculpatul s-a lasat antrenat in conflictul generat de o imputatie a partii vatamate si in desfasurarea caruia a luat cutitul pe care partea vatamata il aruncase spre el, fara, insa, a avea intentia de a-l lovi sau rani, ci, partea vatamata a folosit acel cutit ca pe un obiect contondent pe care l-a aruncat spre inculpat. In momentul in care a lovit pe partea vatamata, inculpatul nu se afla in fata unui atac in desfasurare care sa indeplineasca cerintele art. 44 alin. (1) C. pen., in sensul ca acel atac sa fi fost material, direct, imediat si injust si care sa fi pus in pericol grav persoana inculpatului. In acest context, nu se poate primi apararea inculpatului precum ca s-ar fi aflat in legitima aparare sau ca din cauza tulburarii sau temerii ar fi depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.
Tribunalul a considerat ca actiunea partii vatamate nu a constituit o provocare in sensul dispozitiilor art. 73 lit. b) C. pen., intrucat altercatia dintre inculpat si partea vatamata a fost provocata de o situatie care frecvent se poate intampla intre doua persoane de varsta celor doi, iar imputatiile partii vatamate si actiunea violenta a acesteia nu a putut fi in stare sa produca inculpatului o puternica tulburare sau emotie care sa il determine sa actioneze asupra partii vatamate prin lovirea acesteia cu cutitul intr-o zona a corpului in care se afla organe vitale.
Tribunalul a exclus posibilitatea schimbarii incadrarii juridice in infractiunea de loviri sau alte violente, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. in conditiile in care rezulta fara dubii ca leziunile cauzate de inculpat i-au pus in primejdie viata partii vatamate, astfel ca fapta inculpatului V.B., de a aplica o lovitura cu cutitul, pe fondul unui conflict spontan, partii vatamate B.V., punand in primejdie viata acestuia, a fost calificata ca infractiune de tentativa la omor.
Pentru aceasta infractiune i s-a aplicat o pedeapsa la individualizarea careia, in cadrul general prev. de art. 52 si 72 C. pen., au fost avute in vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, datele privind persoana inculpatului, atitudinea acestuia in timpul procesului, precum si dispozitiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., asa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010.
In baza art. 110 cu referire la art. 1101 C. pen. executarea pedepsei aplicate inculpatului V.B. a fost suspendata sub supraveghere si conf. art. 110 C. pen. s-a stabilit un termen de incercare de 5 (cinci) ani.
Pe durata prev. de art. 71 C. pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a si b) C. pen., dupa implinirea varstei de 18 ani, prima instanta considerand ca gravitatea faptei comise il face pe inculpat nedemn de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, precum si de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, pe durata executarii pedepsei, dupa implinirea varstei de 18 ani.
In baza art. 71 alin. (5) C. pen., executarea pedepsei accesorii a fost suspendata pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale.
Impotriva sentintei a declarat apel inculpatul V.B.
In motivarea apelului s-a aratat ca prima instanta in mod gresit nu a schimbat incadrarea juridica a infractiunii din art. 20 raportat la art. 174 C. pen., in art. 180 alin. (2) C. pen., deoarece inculpatul nu a avut nici un moment intentia de a ucide, conflictul dintre el si partea vatamata fiind unul obisnuit, ``o situatie care frecvent se poate intampla intre doua persoane de varsta celor doi``.
Inculpatul a mai aratat ca prima instanta a exclus aplicarea dispozitiilor art. 44 alin. (3) C. pen., referitoare la depasirea limitelor legitimei aparari, desi a retinut faptul ca acel conflict dintre inculpat si partea vatamata B.V. a fost generat de comportamentul violent al celui din urma. Inculpatul nu a raspuns violentelor manifestate de partea vatamata, ferindu-se de fiecare data din calea loviturilor acesteia, insa odata cu intensificarea acestui comportament violent, inculpatul a simtit nevoia de a inlatura pericolul indreptat asupra sa. Temerea si emotia puternica la care a fost supus inculpatul, nu trebuie puse la indoiala, atat timp cat reactia acestuia a survenit abia in momentul in care a vazut ca nu mai poate scapa din mainile vatamatului, fiind prins intr-un colt al camerei de camin.
S-a aratat, de asemenea, ca prima instanta nu a retinut circumstanta provocarii, prevazuta de dispozitiile art. 73 lit. b) C. pen., desi inculpatul nu a actionat decat in urma atitudinii extrem de violente a partii vatamate, care i-a creat o stare de puternica tulburare si temere ce a stat la baza actiunii sale ulterioare.
Inculpatul a criticat si pedeapsa aplicata, pe care o considera mult prea aspra raportat la imprejurarile care pot constitui circumstante atenuante in cauza, respectiv faptul ca se afla la primul conflict cu legea penala, a recunoscut si regretat sincer fapta comisa, a avut o conduita procesuala impecabila pe tot parcursul procesului penal, dand declaratii sincere, staruinta de care a dat dovada familia sa pentru a repara paguba produsa.
Cu privire la latura civila, inculpatul a aratat ca la dosar au fost depuse mai multe bonuri de benzina din diferite localitati, care nu confirma faptul ca au fost folosite strict pentru cauza supusa judecatii, iar cheltuielile spitalicesti suportate de parintii partii vatamate nu au fost dovedite.
Prin decizia penala nr. 171 din 3 noiembrie 2011, Curtea de Apel Iasi, sectia penala si pentru cauze cu minori, a admis apelul declarat de inculpatul V.B. impotriva sentintei penale nr. 141 din 13 iulie 2011 pronuntata de Tribunalul Vaslui, sentinta pe care a desfiintat-o in parte, in latura civila, in sensul ca a inlaturat dispozitiile privind obligarea inculpatului, in solidar cu partile responsabile civilmente, la plata catre partea civila B.V. a sumei de 2.954,08 lei cu titlu de despagubiri civile materiale.
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
A respins cererea partii civile B.V. de obligare a inculpatului, in solidar cu partile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare efectuate in apel.
Pentru a decide astfel, instanta de prim control judiciar a apreciat ca este neintemeiata obligarea inculpatului si a partilor responsabile civilmente la plata sumei de 2.954,08 lei cu titlu de daune materiale intrucat probele depuse la dosar pentru a dovedi pretinsul prejudiciu material suferit in perioada 1 iunie 2011 - 11 iunie 2011 nu sunt concludente pentru a fi obligat inculpatul in solidar cu partile responsabile civilmente la plata sumei respective cu acest titlu .
De asemenea, in raport de solutia de admitere a apelului inculpatului, instanta a respins cererea partii vatamate de obligare a inculpatului, in solidar cu partile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare efectuate in apel.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs, in termenul legal de 10 zile prevazut de art. 3853 C. proc. pen., inculpatul V.B., criticile formulate de acesta vizand netemeinicia pedepsei aplicate pe care o apreciaza ca fiind prea aspra, in raport de atitudinea de recunoastere a faptei pe care a adoptat-o pe parcursul procesului penal, cat si de regret a faptei savarsite.
Solicita, de asemenea, inculpatul sa se aiba in vedere ca a beneficiat de dispozitiile art. 3201 C. proc. pen.
In sustinerea recursului, inculpatul invoca cazul de casare prevazut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Criticile aduse nu sunt fondate.
Analizand legalitatea si temeinicia deciziei recurate prin prisma cazului de casare invocat, conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., in baza caruia instanta de recurs examineaza cauza numai prin prisma cazurilor de casare prevazute de art. 3859 C. proc. pen., cat si din perspectiva art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca recursul declarat de inculpat nu este fondat, urmand a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmeaza:
Retine Inalta Curte ca situatia de fapt a fost in mod temeinic stabilita de instanta de fond care a realizat o analiza ampla si obiectiva a intregului ansamblu probator administrat in cele doua faze ale procesului penal, incadrarea juridica data faptei este justa si corespunde situatiei de fapt, in mod corect apreciind instanta de fond ca se impune tragerea la raspundere penala a inculpatului.
Astfel, rezulta din probele administrate atat in faza de urmarire penala, cat si in mod direct si nemijlocit in faza de cercetare judecatoreasca ca in seara zilei de 8 mai 2011, pe fondul unui conflict verbal ce a degenerat, inculpatul minor V.B. i-a aplicat partii vatamate B.V. o lovitura de cutit in zona spatelui, atingand pleura si provocand, ulterior, hemotorax, leziune ce i-a pus in primejdie viata, fapta comisa de inculpat intrunind elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art. 20 raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. si art. 99 C. pen.
In mod corect au fost respinse cererile inculpatului de aplicare a dispozitiilor art. 44 alin. (1) C. pen. si art. 73 lit. b) C. pen., in cauza nefiind indeplinite cerintele acestor texte de lege, in sensul ca, in momentul in care a lovit partea vatamata, inculpatul nu se afla in fata unui atac material, direct, imediat si injust si care sa fi pus in pericol grav persoana inculpatului, iar actiunea partii vatamate nu a fost de natura sa produca inculpatului o puternica tulburare sau emotie care sa il determine sa actioneze asupra partii vatamate prin lovirea acesteia cu cutitul intr-o zona a corpului in care se afla organe vitale.
De asemenea, in mod just s-a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice in infractiunea prevazuta de art. 180 alin. (2) C. pen., intrucat rezulta fara dubii ca leziunile cauzate de inculpat i-au pus in primejdie viata partii vatamate.
Referitor la pedeapsa aplicata inculpatului, Inalta Curte apreciaza ca in cauza s-a procedat la o justa individualizare a pedepsei in raport de criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infractiunii savarsite, modalitatea concreta de comitere a faptei, urmarile acesteia, limitele de pedeapsa, cat si circumstantele personale (lipsa antecedentelor penale, pozitia procesuala de recunoastere a faptei), aspecte ce au condus la stabilirea unei pedepse care prin cuantum si modalitatea de executare este in masura sa asigure atingerea scopurilor pedepsei astfel cum sunt reglementate de dispozitiile art. 52 C. pen.
Potrivit dispozitiilor art. 52 C. pen., pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului in scopul prevenirii savarsirii de infractiuni .
Ca masura de constrangere, pedeapsa are, pe langa scopul sau represiv si o finalitate de exemplaritate, ea continand dezaprobarea legala si judiciara, atat in ceea ce priveste fapta penala savarsita, cat si in ceea ce priveste comportamentul faptuitorului.
Ca atare, pedeapsa si modalitatea de executare a acesteia trebuie neindividualizata in asa fel incat inculpatul sa se convinga de necesitatea respectarii legii penale si sa evite, pe viitor, savarsirea de fapte penale.
In speta, instanta de control judiciar a apreciat corect asupra gravitatii faptei, dar si a imprejurarilor in care a fost comisa, coroborate cu persoana inculpatului, conditii in care solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei este neintemeiata.
Fata de considerentele aratate, Inalta Curte urmeaza ca, in baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., sa respinga recursul declarat de inculpat.
Vazand si dispozitiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Obliga recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 200 lei, reprezentand onorariul aparatorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justitiei.
Definitiva.
Pronuntata, in sedinta publica, azi 25 mai 2012.