din anul 2007, atuul tau de DREPT!
4245 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Punerea in primejdie a vietii. Respingerea cererii de schimbare a incadrarii juridice a faptei in loviri sau alte violente

Punerea in primejdie a vietii. Respingerea cererii de schimbare a incadrarii juridice a faptei in loviri sau alte violente

  Publicat: 18 Jul 2013       4403 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Asupra recursului de fata:
In baza lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloace materiale de proba, prevazute in sectiunea VII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Dobanda care se cuvine unei banci comerciale pentru plata inainte de scadenta a unei polite, cambii, etc.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Paguba materiala pe care o sufera o parte conractanta prin aceea ca valoarea obligatiilor este vadit disproportionata fata de valoarea prestatiilor celeilalte parti.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma pe care o plateste o persoana pentru un prejudiciu, unei lipse in gestiune etc.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V,t. II, art. 44, C. pen., partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Paguba materiala pe care o sufera o parte conractanta prin aceea ca valoarea obligatiilor este vadit disproportionata fata de valoarea prestatiilor celeilalte parti.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Parti componente ale infractiunii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,

Prin sentinta penala nr. 141 din 13 iulie 2011, Tribunalul Vaslui a hotarat:
Respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei pentru care inculpatul V.B. a fost trimis in judecata din infractiunea prev. de art. 20 raportat la art. 174 C. pen., in infractiunea prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispozitiilor art. 44 alin. (3) C. pen. sau art. 73 lit. b) C. pen.
Condamna pe inculpatul V.B., fiul lui C. si M., fara antecedente penale, in prezent detinut in Penitenciarul Iasi, la pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor prev. de art. 20 raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. si art. 99 C. pen.
In baza art. 110 cu referire la art. 1101 C. pen. suspenda executarea pedepsei sub supraveghere sau control aplicate inculpatului V.B. si conf. art. 110 C. pen. stabileste termen de incercare de 5 (cinci) ani.
Pe durata executarii pedepsei, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. dupa implinirea varstei de 18 ani si in baza art. 71 alin. (5) C. pen., suspenda si pedeapsa accesorie pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .
Pe durata termenului de incercare, pana la implinirea varstei de 18 ani, incredinteaza supravegherea minorului Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Vaslui, urmand ca minorul sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa nu frecventeze localuri publice, respectiv restaurante, baruri sau sali cu jocuri electronice;
- sa presteze o activitate neremunerata in cadrul Primariei municipiului Barlad pe o durata de 150 de ore, maximum 2 ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare sau in vacanta;
In baza art. 103 alin. (4) C. pen. atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale.
Dupa implinirea varstei de 18 ani inculpatul V.B. trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Vaslui desemnat ca organ de supraveghere;
b) sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile precum si intoarcerea;
c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;
O copie a prezentei hotarari, se va comunica la data ramanerii definitive, la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Vaslui, la Politia municipiului Barlad si Primariei municipiului Barlad.
Atrage atentia inculpatului V.B. asupra dispozitiilor art. 864 C. pen. privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .
In baza art. 88 alin. (1) C. pen. deduce din pedeapsa aplicata inculpatului V.B. durata retinerii si arestarii preventive de la 09 mai 2011 pana la punerea efectiva in libertate.
In baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. dispune punerea de indata in libertate a inculpatului V.B. de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr. 17/ U din 09 mai 2011 emis de Tribunalul Vaslui.
In baza art. 118 lit. b) C. pen. confisca de la inculpatul V.B. un cutit aflat la Camera de corpuri delicte a instantei si inregistrat la pozitia 78/2011 din Registrul de evidenta a corpurilor delicte al Tribunalului Vaslui.
In baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 obliga pe inculpatul V.B., in solidar cu partile responsabile civilmente V.C. si V.M., sa achite catre Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi suma de 6.187,52 lei, la care se adauga taxa oficiala de scont practicata de B.N.R., calculata de la ramanerea definitiva a hotararii si pana la achitarea integrala a debitului si Serviciului Judetean de Ambulanta Vaslui suma de 1.180,85 lei, cu titlu de despagubiri civile.
Ia act ca pretentiile civile formulate de catre partea vatamata B.V. in timpul urmaririi penale, in suma de 6.000 lei, au fost achitate de catre partile responsabile civilmente V.C. si V.M.
Admite actiunea civila formulata de partea vatamata B.V. in termenul prev. de art. 15 alin. (2) C. proc. pen. si obliga pe inculpatul V.B. in solidar cu partile responsabile civilmente V.C. si V.M. sa achite partii civile B.V. suma de 6.954,08 lei, din care suma 2.954,08 lei cu titlu de despagubiri civile materiale si 4.000 lei cu titlu de daune morale.
Obliga pe inculpat in solidar cu partile responsabile civilmente V.C. si V.M. la 750 lei cheltuieli judiciare catre stat si 1.000 lei catre partea civila B.V. cu acelasi titlu .
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
Inculpatul V.B. are varsta de 16 ani si este locuitor al municipiului Barlad, fiind coleg de camera cu partea vatamata B.V., in varsta de 17 ani, domiciliat in comuna Falciu, sat Bogdanesti, judetul Vaslui, ambii fiind elevi ai Seminarului Teologic `` Sf. Ioan Gura de Aur" Husi.
In seara zilei de 08 mai 2011 B.V. se intorcea din oras fiind strigat de la geam, de la etaj, de catre inculpatul V.B., aspect pe care partea vatamata l-a perceput ca un posibil afront, astfel ca, dupa ce a intrat in camera, a initiat un conflict verbal cu inculpatul.
Acest conflict verbal a degenerat. Intre inculpat si partea vatamata exista o masa care a fost impinsa, masa la care persoanele din camera de camin mancau, de obicei. Pe masa se afla un cutit cu lama fixa, care, la un moment dat, a fost luat de partea vatamata si aruncat catre inculpat, fara a-l rani pe acesta din urma.
Inculpatul V.B. a luat cutitul de jos si i-a aplicat partii vatamate o lovitura in zona spatelui. Lama cutitului a atins pleura provocand ulterior hemotorax, leziune ce i-a pus in primejdie viata.
Cutitul infipt de inculpat in spatele vatamatului a fost scos din rana de numitul C.V.A., care l-a aruncat pe jos, fiind gasit apoi cu ocazia cercetarii la fata locului.
Husi, de unde a fost dirijat de indata la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi, unde i s-au acordat ingrijiri medicale de specialitate in perioada 08 mai 2011 - 13 mai 2011, fiind evacuata o cantitate de circa 2 litri de sange din cavitatea pleurala, astfel ca viata i-a fost salvata.
In perioada 01 iunie 2011 - 11 iunie 2011 partea vatamata a fost din nou internata in spital si a fost suspusa unei noi interventii chirurgicale, datorita evolutiei nefavorabile a leziunilor cauzate de catre inculpat.
Din probele administrate in cauza prima instanta a retinut ca inculpatul s-a lasat antrenat in conflictul generat de o imputatie a partii vatamate si in desfasurarea caruia a luat cutitul pe care partea vatamata il aruncase spre el, fara, insa, a avea intentia de a-l lovi sau rani, ci, partea vatamata a folosit acel cutit ca pe un obiect contondent pe care l-a aruncat spre inculpat. In momentul in care a lovit pe partea vatamata, inculpatul nu se afla in fata unui atac in desfasurare care sa indeplineasca cerintele art. 44 alin. (1) C. pen., in sensul ca acel atac sa fi fost material, direct, imediat si injust si care sa fi pus in pericol grav persoana inculpatului. In acest context, nu se poate primi apararea inculpatului precum ca s-ar fi aflat in legitima aparare sau ca din cauza tulburarii sau temerii ar fi depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.
Tribunalul a considerat ca actiunea partii vatamate nu a constituit o provocare in sensul dispozitiilor art. 73 lit. b) C. pen., intrucat altercatia dintre inculpat si partea vatamata a fost provocata de o situatie care frecvent se poate intampla intre doua persoane de varsta celor doi, iar imputatiile partii vatamate si actiunea violenta a acesteia nu a putut fi in stare sa produca inculpatului o puternica tulburare sau emotie care sa il determine sa actioneze asupra partii vatamate prin lovirea acesteia cu cutitul intr-o zona a corpului in care se afla organe vitale.
Tribunalul a exclus posibilitatea schimbarii incadrarii juridice in infractiunea de loviri sau alte violente, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. in conditiile in care rezulta fara dubii ca leziunile cauzate de inculpat i-au pus in primejdie viata partii vatamate, astfel ca fapta inculpatului V.B., de a aplica o lovitura cu cutitul, pe fondul unui conflict spontan, partii vatamate B.V., punand in primejdie viata acestuia, a fost calificata ca infractiune de tentativa la omor.
Pentru aceasta infractiune i s-a aplicat o pedeapsa la individualizarea careia, in cadrul general prev. de art. 52 si 72 C. pen., au fost avute in vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, datele privind persoana inculpatului, atitudinea acestuia in timpul procesului, precum si dispozitiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., asa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010.
In baza art. 110 cu referire la art. 1101 C. pen. executarea pedepsei aplicate inculpatului V.B. a fost suspendata sub supraveghere si conf. art. 110 C. pen. s-a stabilit un termen de incercare de 5 (cinci) ani.
Pe durata prev. de art. 71 C. pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a si b) C. pen., dupa implinirea varstei de 18 ani, prima instanta considerand ca gravitatea faptei comise il face pe inculpat nedemn de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, precum si de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, pe durata executarii pedepsei, dupa implinirea varstei de 18 ani.
In baza art. 71 alin. (5) C. pen., executarea pedepsei accesorii a fost suspendata pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale.
Impotriva sentintei a declarat apel inculpatul V.B.
In motivarea apelului s-a aratat ca prima instanta in mod gresit nu a schimbat incadrarea juridica a infractiunii din art. 20 raportat la art. 174 C. pen., in art. 180 alin. (2) C. pen., deoarece inculpatul nu a avut nici un moment intentia de a ucide, conflictul dintre el si partea vatamata fiind unul obisnuit, ``o situatie care frecvent se poate intampla intre doua persoane de varsta celor doi``.
Inculpatul a mai aratat ca prima instanta a exclus aplicarea dispozitiilor art. 44 alin. (3) C. pen., referitoare la depasirea limitelor legitimei aparari, desi a retinut faptul ca acel conflict dintre inculpat si partea vatamata B.V. a fost generat de comportamentul violent al celui din urma. Inculpatul nu a raspuns violentelor manifestate de partea vatamata, ferindu-se de fiecare data din calea loviturilor acesteia, insa odata cu intensificarea acestui comportament violent, inculpatul a simtit nevoia de a inlatura pericolul indreptat asupra sa. Temerea si emotia puternica la care a fost supus inculpatul, nu trebuie puse la indoiala, atat timp cat reactia acestuia a survenit abia in momentul in care a vazut ca nu mai poate scapa din mainile vatamatului, fiind prins intr-un colt al camerei de camin.
S-a aratat, de asemenea, ca prima instanta nu a retinut circumstanta provocarii, prevazuta de dispozitiile art. 73 lit. b) C. pen., desi inculpatul nu a actionat decat in urma atitudinii extrem de violente a partii vatamate, care i-a creat o stare de puternica tulburare si temere ce a stat la baza actiunii sale ulterioare.
Inculpatul a criticat si pedeapsa aplicata, pe care o considera mult prea aspra raportat la imprejurarile care pot constitui circumstante atenuante in cauza, respectiv faptul ca se afla la primul conflict cu legea penala, a recunoscut si regretat sincer fapta comisa, a avut o conduita procesuala impecabila pe tot parcursul procesului penal, dand declaratii sincere, staruinta de care a dat dovada familia sa pentru a repara paguba produsa.
Cu privire la latura civila, inculpatul a aratat ca la dosar au fost depuse mai multe bonuri de benzina din diferite localitati, care nu confirma faptul ca au fost folosite strict pentru cauza supusa judecatii, iar cheltuielile spitalicesti suportate de parintii partii vatamate nu au fost dovedite.
Prin decizia penala nr. 171 din 3 noiembrie 2011, Curtea de Apel Iasi, sectia penala si pentru cauze cu minori, a admis apelul declarat de inculpatul V.B. impotriva sentintei penale nr. 141 din 13 iulie 2011 pronuntata de Tribunalul Vaslui, sentinta pe care a desfiintat-o in parte, in latura civila, in sensul ca a inlaturat dispozitiile privind obligarea inculpatului, in solidar cu partile responsabile civilmente, la plata catre partea civila B.V. a sumei de 2.954,08 lei cu titlu de despagubiri civile materiale.
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
A respins cererea partii civile B.V. de obligare a inculpatului, in solidar cu partile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare efectuate in apel.
Pentru a decide astfel, instanta de prim control judiciar a apreciat ca este neintemeiata obligarea inculpatului si a partilor responsabile civilmente la plata sumei de 2.954,08 lei cu titlu de daune materiale intrucat probele depuse la dosar pentru a dovedi pretinsul prejudiciu material suferit in perioada 1 iunie 2011 - 11 iunie 2011 nu sunt concludente pentru a fi obligat inculpatul in solidar cu partile responsabile civilmente la plata sumei respective cu acest titlu .
De asemenea, in raport de solutia de admitere a apelului inculpatului, instanta a respins cererea partii vatamate de obligare a inculpatului, in solidar cu partile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare efectuate in apel.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs, in termenul legal de 10 zile prevazut de art. 3853 C. proc. pen., inculpatul V.B., criticile formulate de acesta vizand netemeinicia pedepsei aplicate pe care o apreciaza ca fiind prea aspra, in raport de atitudinea de recunoastere a faptei pe care a adoptat-o pe parcursul procesului penal, cat si de regret a faptei savarsite.
Solicita, de asemenea, inculpatul sa se aiba in vedere ca a beneficiat de dispozitiile art. 3201 C. proc. pen.
In sustinerea recursului, inculpatul invoca cazul de casare prevazut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Criticile aduse nu sunt fondate.
Analizand legalitatea si temeinicia deciziei recurate prin prisma cazului de casare invocat, conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., in baza caruia instanta de recurs examineaza cauza numai prin prisma cazurilor de casare prevazute de art. 3859 C. proc. pen., cat si din perspectiva art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca recursul declarat de inculpat nu este fondat, urmand a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmeaza:
Retine Inalta Curte ca situatia de fapt a fost in mod temeinic stabilita de instanta de fond care a realizat o analiza ampla si obiectiva a intregului ansamblu probator administrat in cele doua faze ale procesului penal, incadrarea juridica data faptei este justa si corespunde situatiei de fapt, in mod corect apreciind instanta de fond ca se impune tragerea la raspundere penala a inculpatului.
Astfel, rezulta din probele administrate atat in faza de urmarire penala, cat si in mod direct si nemijlocit in faza de cercetare judecatoreasca ca in seara zilei de 8 mai 2011, pe fondul unui conflict verbal ce a degenerat, inculpatul minor V.B. i-a aplicat partii vatamate B.V. o lovitura de cutit in zona spatelui, atingand pleura si provocand, ulterior, hemotorax, leziune ce i-a pus in primejdie viata, fapta comisa de inculpat intrunind elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art. 20 raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. si art. 99 C. pen.
In mod corect au fost respinse cererile inculpatului de aplicare a dispozitiilor art. 44 alin. (1) C. pen. si art. 73 lit. b) C. pen., in cauza nefiind indeplinite cerintele acestor texte de lege, in sensul ca, in momentul in care a lovit partea vatamata, inculpatul nu se afla in fata unui atac material, direct, imediat si injust si care sa fi pus in pericol grav persoana inculpatului, iar actiunea partii vatamate nu a fost de natura sa produca inculpatului o puternica tulburare sau emotie care sa il determine sa actioneze asupra partii vatamate prin lovirea acesteia cu cutitul intr-o zona a corpului in care se afla organe vitale.
De asemenea, in mod just s-a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice in infractiunea prevazuta de art. 180 alin. (2) C. pen., intrucat rezulta fara dubii ca leziunile cauzate de inculpat i-au pus in primejdie viata partii vatamate.
Referitor la pedeapsa aplicata inculpatului, Inalta Curte apreciaza ca in cauza s-a procedat la o justa individualizare a pedepsei in raport de criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infractiunii savarsite, modalitatea concreta de comitere a faptei, urmarile acesteia, limitele de pedeapsa, cat si circumstantele personale (lipsa antecedentelor penale, pozitia procesuala de recunoastere a faptei), aspecte ce au condus la stabilirea unei pedepse care prin cuantum si modalitatea de executare este in masura sa asigure atingerea scopurilor pedepsei astfel cum sunt reglementate de dispozitiile art. 52 C. pen.
Potrivit dispozitiilor art. 52 C. pen., pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului in scopul prevenirii savarsirii de infractiuni .
Ca masura de constrangere, pedeapsa are, pe langa scopul sau represiv si o finalitate de exemplaritate, ea continand dezaprobarea legala si judiciara, atat in ceea ce priveste fapta penala savarsita, cat si in ceea ce priveste comportamentul faptuitorului.
Ca atare, pedeapsa si modalitatea de executare a acesteia trebuie neindividualizata in asa fel incat inculpatul sa se convinga de necesitatea respectarii legii penale si sa evite, pe viitor, savarsirea de fapte penale.
In speta, instanta de control judiciar a apreciat corect asupra gravitatii faptei, dar si a imprejurarilor in care a fost comisa, coroborate cu persoana inculpatului, conditii in care solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei este neintemeiata.
Fata de considerentele aratate, Inalta Curte urmeaza ca, in baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., sa respinga recursul declarat de inculpat.
Vazand si dispozitiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Obliga recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 200 lei, reprezentand onorariul aparatorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justitiei.
Definitiva.
Pronuntata, in sedinta publica, azi 25 mai 2012.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, Decizia nr. 1748 din 25.05.2012


Citeşte mai multe despre:    Loviri sau alte violente    Tentativa    Omor    Parte vatamata    Pedeapsa accesorie    Legitima aparare    Minor    Provocare    Punerea in pericol a vietii    Apel    Recurs    Inalta Curte de Casatie si Justitie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Tentativa constituie o cauza de reducere a pedepsei ce nu se ia in considerare la stabilirea pedepsei prevazute de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 55/RC din 10 februarie 2015

Recurs in casatie admis pe motiv ca s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, decizia nr. 124/RC din 8 aprilie 2015

Omor deosebit de grav. Furt calificat
Pronuntaţă de: Tribunalul Mures, Hotararea nr. 110 din 21.07.2011

Infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsita de un avocat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 2212 din 22.06.2012

Furt calificat. Patrunderea prin efractie
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea, Sectia penala si pentru cauze cu minori, Decizia penala nr. 167/R/ din 14 februarie 2012

Tentativa la furt calificat. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
Pronuntaţă de: Tribunalul pentru minori si familie Brasov, Decizia penala nr. 21/R din 12.03.2010

Tentativa la omor calificat. Neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de vatamare corporala grava
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Decizia nr. 38 din 09.01.2013

Loviri sau alte violente. Neintrunirea elementelor constitutive ale tentativei de omor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 1257 din 23.04.2012

Tentativa la omor calificat. Circumstante reale si personale
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna, Sentinta penala nr. 51 din 14.12.2012



Articole Juridice

Conditiile in care un solicitant de azil poate fi transferat
Sursa: EuroAvocatura.ro

Care sunt riscurile persoanelor care trec vama cu marfuri de contrabanda sau fara documente?
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Care sunt riscurile persoanelor care trec vama cu marfuri fara documente?
Sursa: EuroAvocatura.ro

RECHIZITORIUL conform Noului cod de procedura penala
Sursa: EuroAvocatura.ro

Ghid cuprinzand circumstante generale agravante si atenunate aplicabile unei game largi de fapte penale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Interdictia impusa de o instanta nationala competenta unei persoane care contraface o marca comunitara inregistrata de a continua sa utilizeze respectiva marca, are, ca regula generala, efecte in intreaga Uniune
Sursa: EuroAvocatura.ro

Tentativa in Noul Cod Penal (art. 31 - 33)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut