Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Conflict de competenta ivit intre sectia penala si sectia civila din cadrul aceleiasi curti de apel. Cerere de asistenta judiciara in materie penala

Conflict de competenta ivit intre sectia penala si sectia civila din cadrul aceleiasi curti de apel. Cerere de asistenta judiciara in materie penala

  Publicat: 28 Dec 2016       597 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Competenta de solutionare a cererii transmise autoritatilor judiciare din Romania de catre Procuratura Republicii Bulgaria, avand ca obiect remiterea, in vederea expertizarii in scopul verificarii autenticitatii, a unor piese numismatice si arheologice, confiscate de catre autoritatile romane de la o persoana, cetatean bulgar, impotriva careia se desfasoara de catre autoritatile bulgare competente urmarirea penala pentru savarsirea infractiunii de scoaterea fara autorizatie peste frontierele statului de obiecte care fac parte din patrimoniul cultural al tarii, apartine sectiei penale a Curtii de Apel Bucuresti, fiind incidente dispozitiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala.

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Sprijin recirpoc pe care si-l dau statele in activitatea de descoperire,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Este acea imprejurare ce intervine in desfasurarea procesului civil, de natura sa aduca modificari cu privire la cadrul litigiului sau cu privire la instanta sesizata, precum:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,
Persoana fizica sau juridica ce datoreaza o suma de bani debitorului urmarit
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Sprijin recirpoc pe care si-l dau statele in activitatea de descoperire,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Sarcinile care se urmaresc in cadrul urmaririi penale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ care cuprinde principii si reglementari de baza ale regimului vamal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Lucruri care pot prezenta interes in desfasurarea procesului penal
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Loc special amenajat in cadrul unei banci unde se pastreaza bani, metale pretioase, valori si titluri;
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Sprijin recirpoc pe care si-l dau statele in activitatea de descoperire,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In raport de circumstantele cauzei, cata vreme autoritatile bulgare nu au certitudinea faptului ca aceste bunuri - a caror remitere au solicitat-o in vederea expertizarii - fac parte din patrimoniul cultural national al statului Bulgar, nefiind clasate in aceasta categorie, scopul solicitarii adresate autoritatilor judiciare romane fiind tocmai acela al verificarii autenticitatii acestora, cererea nu poate fi calificata drept o actiune civila in restituirea unor bunuri culturale care au parasit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, intrucat nu sunt indeplinite conditiile ce decurg din dispozitiile art. 59 si urm. din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil.


Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala din data de 24.12.2015, Procuratura Republicii Bulgaria - Parchetul Orasenesc Sofia a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta, sa restituie autoritatilor judiciare competente din Bulgaria monedele si obiectele antice retinute la data de 10.02.2009 la P.T.F. Curtici, bunuri care au fost scoase peste frontiera statului de catre cetateanul bulgar A. si care provin din pamanturile Bulgariei, conform expertizei nr. 175 din 28.04.2009, efectuate de catre specialisti din Muzeul National Istoric.


In motivarea cererii, s-au aratat urmatoarele:


La Serviciul National de Cercetari Penale al Republicii Bulgaria a fost inceputa urmarirea penala nr. x/2010 impotriva numitului A. pentru infractiunea prevazuta de art. 278 alin. 3 Cod penal bulgar (abrogat), constand in aceea ca pe data de 10.02.2009 numitul A. a scos fara autorizatie peste frontierele statului obiecte ce reprezinta monumente din patrimoniul cultural al tarii.


S-a mai aratat ca urmarirea penala a fost inceputa de autoritatile bulgare in baza comunicarii primite la Parchet de catre D.C.C.O.G. de pe langa D.G.P.C. din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, transmise in baza comunicarii inaintate de Interpol Bucuresti privind unele valori cultural - istorice care au fost retinute de Politia de Frontiera a Romaniei la P.T.F. Curtici la data de 10.02.2009, faptuitorul fiind numitul A.; totodata, s-a stabilit faptul ca bunurile retinute au fost scoase din Bulgaria fara autorizatia necesara a autoritatilor competente.


Pe de alta parte, urmarirea penala nu poate sa fie finalizata din cauza imposibilitatii cercetarii obiectelor ridicate de autoritatile romane, expertiza efectuata in cauza pe baza fotografiilor comunicate (raport nr. 175/28.04.2009) nefiind relevanta, intrucat expertii au aratat ca exista posibilitatea sa fie vorba de obiecte falsificate; or, aceste aspecte ce nu pot fi elucidate fara examinarea fizica a bunurilor.


S-a aratat ca pana in prezent au mai fost formulate doua cereri de asistenta judiciara internationala, cereri care nu au fost incuviintate, insa in urma unor contacte telefonice cu autoritatile romane s-a stabilit ca aceste bunuri ar putea fi restituite in prezent.


Petentul a mai invederat ca prin inscrisurile pe care le-a transmis autoritatilor competente din Romania reiese ca obiectele arheologice si numismatice au fost confiscate in baza procesului verbal din 06.03.2009 de catre I.P.J. Arad si in prezent se pastreaza la Complexul Muzeal Arad.


In drept, s-au invocat dispozitiile Conventiei Europene de asistenta judiciara internationala in materie penala din 20.04.1959, Conventia de la Strasbourg a Consiliului Europei din noiembrie 1990 si Conventia Europeana cu privire la asistenta judiciara reciproca in materie penala intre statele membre ale Uniunii Europene din 29.05.2000, art. 34 T.F.U.E.


La dosar au fost depuse inscrisuri, in limba bulgara si traducere in limba romana, in copie certificata pentru conformitate cu originalul.


O cerere similara a fost inaintata si atasata dosarului prin adresa din 22.12.2015, emisa de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - D.I.I.C.O.T.- Structura Centrala, invocandu-se in drept dispozitiile art. 65 din Legea nr. 182/2000, republicata.


La solicitarea instantei au fost comunicate inscrisuri si relatii de catre P.I.C.C.J.- D.I.I.C.O.T.- Structura Centrala si de catre P.I.C.C.J.- Biroul Teritorial Arad.


La termenul din 04.01.2016, instanta a pus in discutie scoaterea cauzei de pe rol si inaintarea acesteia catre una dintre sectiile civile ale Curtii de Apel Bucuresti, imprejurare consemnata in incheierea de sedinta de la acea data .


Prin aceeasi incheiere pronuntata la 04.01.2016, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala a scos cauza de pe rolul sau si, pe cale administrativa, a inaintat-o catre sectiile civile din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, in aplicarea prevederilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 182/2000 republicata.


Pentru a dispune in acest sens, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala a retinut ca obiectul cauzei il reprezinta o actiune in restituirea bunului cultural care a parasit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene (Bulgaria), in temeiul art. 65 alin. (1) din Legea nr. 182/2000, republicata.


S-a apreciat ca desi autoritatile bulgare au invocat dispozitii generale, specifice dreptului procesual penal, in aceasta materie legislatia romana cuprinde dispozitii speciale ce atribuie competenta jurisdictionala exclusiv Curtii de Apel Bucuresti, intrucat competenta autoritatilor judiciare penale (P.I.C.C.J.) se rezuma la efectuarea de verificari, informari si luarea de masuri pentru conservarea bunului cultural.


Sub aspectul competentei materiale, instanta a retinut ca in doctrina - Dr. Mihaela Tabarca, Drept procesual civil, vol. 1, Ed. U.J. 2005, pag. 261- s-a stabilit ca actiunea in restituirea bunului cultural care a parasit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene este o cauza civila de competenta exclusiva a Curtii de Apel Bucuresti.


In consecinta, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Sectiei a II-a penale a Curtii de Apel Bucuresti, pe cale administrativa si inaintarea (transpunerea) acesteia catre sectiile civile din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, in aplicarea dispozitiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 182/2000, republicata.


Dosarul a fost inregistrat pe rolul Sectiei a IV-a civile a Curtii de Apel Bucuresti, care, la termenele de judecata din 11.03.2016 si, respectiv 13.05.2016, in baza art. 78 alin. (2) din Cod de procedura civila, a pus in discutia partilor introducerea in cauza a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice si prin Ministerul Culturii, precum si a D.I.I.C.O.T. - Structura Culturala.


Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a invocat necompetenta functionala a instantei civile, in raport de faptul ca bunurile a caror restituire se solicita au intrat in proprietatea statului in baza procesului-verbal de contraventie incheiat de autoritatile romane si in considerarea faptului ca cererea a fost formulata de autoritatile bulgare in cadrul urmaririi penale incepute in Republica Bulgaria.


Instanta, examinand incidentul procedural invocat, la randul sau, a retinut ca potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, actiunea in restituirea bunului cultural care a parasit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene este introdusa de statul interesat la Curtea de Apel Bucuresti impotriva posesorului sau detentorului bunului.


Din examinarea textului de lege mentionat, instanta a apreciat ca actiunea avand acest temei juridic trebuie sa vizeze bunuri din patrimoniul cultural care au parasit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, bunuri care se afla in posesia sau detentia unui tert .


In speta, din chiar continutul actului de sesizare a instantei rezulta ca prin expertiza din 28.04.2009, specialistii din cadrul Muzeului National Istoric al Republicii Bulgare au suspiciunea, in raport de fotografiile obiectelor arheologice si numismatice trimise de autoritatile romane, ca acestea ar face parte din patrimoniul cultural al acestei tari, iar nu o certitudine a acestei stari de fapt si de drept .


Aceasta certitudine, pretinde reclamantul, poate fi stabilita doar in cadrul urmaririi penale pornita impotriva invinuitului A., pentru savarsirea infractiunii de scoatere fara autorizatie peste hotarele statului a bunului cultural care face parte din Fondul Arhivistic National, prevazuta de art. 278 alin. (3) din Codul penal al Republicii Bulgaria, in cadrul dosarului nr. x/2009 al Parchetului Orasenesc Sofia.


Instanta a apreciat ca prevederile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 182/2000 nu sunt aplicabile in cazul in care cererea de restituire bunuri este efectuata in cadrul procedurii de asistenta judiciara internationala in materie penala, provenind dintr-un proces penal in curs de desfasurare.


La aceasta concluzie conduc prevederile art. 67 din Legea nr. 182/2000, pe de o parte, precum si dispozitiile Titlului VII - capitolul 1, art. 174 alin. (1) lit. a), art. 176 alin. (6) si art. 178 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea juridica internationala in materie penala.


Astfel, conform art. 67 alin. (1) din Legea nr. 182/2000, Curtea de Apel Bucuresti hotaraste restituirea bunului cultural daca s-a stabilit ca bunul care face obiectul actiunii in restituire este bun cultural in sensul art. 60 si ca parasirea teritoriului national al statului membru al Uniunii Europene are caracter ilegal, in conditiile art. 61 din aceeasi lege.


In speta, in Romania, prin rechizitoriul din 05.03.2009, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism l-a trimis in judecata pe inculpatul A., cetatean bulgar, pentru comiterea infractiunii prevazuta de art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, constand in aceea ca in noaptea de 10/11.02.2009, prin punctul de frontiera Curtici, a introdus in Romania un numar de 60 de arme (pistoale cu gaz marca W., neletale).


Fata de fapta de introducere pe teritoriul statului roman de bunuri culturale mobile (461 bucati piese numismatice - monede si 66 bucati arheologice din metal) care fac parte din patrimoniul cultural al unor state straine, prevazuta de art. 701 din Legea nr. 182/2000, prin acelasi rechizitoriu, s-a dat solutie de neincepere a urmaririi penale, intrucat acesteia ii lipseste latura obiectiva a infractiunii, ca urmare a concluziilor raportului de constatare tehnico-stiintifica din 26.02.2009, din care rezulta ca piesele analizate nu prezinta interes semnificativ pentru patrimoniul cultural mobil al altor state.


Totusi, in sarcina lui A., prin procesul-verbal de contraventie din 06.03.2009 al Inspectoratului General al Politiei de Frontiera - I.J.P.F. Arad, s-a retinut savarsirea contraventiei prevazuta de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 12/1990 si s-au confiscat cele 461 piese numismatice si 66 piese arheologice gasite asupra acestuia la 10.02.2009.


In raport de aceasta situatie de fapt, instanta civila nu mai poate fi tinuta, ca in cadrul procedurii reglementate prin art. 67 alin. (1) din Legea nr. 182/2000, sa dispuna restituirea acestora, intrucat au intrat in proprietatea statului roman prin confiscare, finalitatea cererii nemaiputand fi realizata.


Stabilirea caracterului de bunuri culturale mobile al acestor bunuri si al faptului parasirii ilegale a granitelor statului bulgar, face obiectul anchetei penale desfasurata de organele de ancheta penala ale Republicii Bulgaria, stat al carui cetatean este numitul A. Autoritatile bulgare pretind ca bunurile respective sunt proprietatea statului bulgar si le-au solicitat in cadrul procedurii de asistenta juridica internationala, astfel cum au indicat in continutul actului de sesizare .


Cererea de restituire a obiectelor pretinse a face parte din patrimoniul cultural al unui stat membru al Uniunii Europene, formulata in cadrul unui proces penal aflat in curs de desfasurare, de catre respectivul stat, se incadreaza intr-una din formele de cooperare judiciara internationala in materie penala, prevazute de Titlul VII, Capitolul I art. 171 si urmatoarele din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea juridica internationala in materie penala, constand in remiterea obiectelor ce fac obiectul urmaririi penale.


Potrivit art. 178 alin. (5) din aceeasi lege, autoritatile judiciare competente sa execute cererile formulate de autoritatile altor state sunt curtile de apel, in cursul judecatii, respectiv parchetele de pe langa Curtile de apel, in cursul urmaririi penale.


De asemenea, in baza art. 7 si 8 din Legea nr. 302/2004, cererile adresate autoritatilor romane in domeniile reglementate in prezenta lege se indeplinesc potrivit normelor romane de drept procesual penal, daca prin prezenta lege nu se prevede altfel.


Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila a apreciat ca exceptia de la aceasta regula este instituita prin art. 8 din Legea nr. 302/2004, conform cu care cooperarea juridica internationala nu este admisibila daca in Romania sau in orice alt stat s-a desfasurat un proces penal pentru aceeasi fapta si daca printr-o hotarare definitiva s-a dispus achitarea sau incetarea procesului penal.


Or, in speta, s-a constatat ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat o solutie de neincepere a urmaririi penale pentru infractiunea prevazuta de art. 701 din Legea nr. 182/2000, astfel incat nu s-a pronuntat o hotarare definitiva de catre instanta de judecata, pentru a deveni incidenta exceptia mentionata.


In baza prevederilor legale anterior citate, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila a apreciat ca nu este competenta sa solutioneze cererea, ci competenta revine sectiei penale a Curtii de Apel Bucuresti.


In consecinta, in baza art. 136 Cod de procedura civila, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol si inaintarea ei catre sectiile penale ale Curtii de Apel Bucuresti, pentru solutionarea cererii in raport de procedura instituita prin Legea nr. 302/2004.


Prin incheierea din camera de consiliu din 18.07.2016, s-a dispus indreptarea omisiunii din dispozitivul incheierii pronuntate de aceeasi instanta la data de 24.06.2016, in sensul ca s-a constatat conflict negativ de competenta intre cele doua sectii (civila si penala) ale Curtii de Apel Bucuresti si s-a trimis cauza Sectiei civile si de proprietate intelectuala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru solutionarea conflictului negativ de competenta .


Inalta Curte, analizand conflictul negativ de competenta cu care a fost legal sesizata in conditiile art. 136 alin. (2) coroborat cu art. 135 Cod procedura civila, retine ca, in speta, competenta de solutionare a cererii revine Sectiei a II-a penale a Curtii de Apel Bucuresti.


Cererea transmisa spre solutionare autoritatilor judiciare din Romania de catre Procuratura Republicii Bulgaria - Parchetul Orasenesc Sofia are ca obiect solicitarea de remitere, in vederea expertizarii, a unui numar de 461 piese numismatice si 66 piese arheologice, confiscate de catre autoritatile romane - I.G.P.F. Arad prin procesul verbal din 6.03.2009 de la numitul A. impotriva caruia se desfasoara de catre autoritatile bulgare competente urmarirea penala pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 278 alin. (3) Cod penal bulgar (abrogat) - scoaterea fara autorizatie peste frontierele statului de obiecte care fac parte din patrimoniul cultural al tarii.


Aceasta solicitare a fost adresata atat instantei de judecata (fiind inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala), precum si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, care, la randul sau, prin adresa din 22.12.2015 a inaintat-o Curtii de Apel Bucuresti, in temeiul art. 65 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national, republicata, dar si al art. 17 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, republicata.


In Romania, prin rechizitoriul din 05.03.2009, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism l-a trimis in judecata pe inculpatul A., cetatean bulgar, pentru comiterea infractiunii prevazuta de art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, constand in aceea ca in noaptea de 10/11.02.2009, prin punctul de trecere a frontierei Curtici, a introdus in Romania un numar de 60 de arme (pistoale cu gaz marca W., neletale).


Insa, fata de fapta de introducere pe teritoriul statului roman de bunuri culturale mobile (461 bucati piese numismatice - monede si 66 bucati arheologice din metal), care fac parte din patrimoniul cultural al unor state straine, prevazuta de art. 701 din Legea nr. 182/2000, prin acelasi rechizitoriu, s-a dat solutia de neincepere a urmaririi penale, intrucat acesteia ii lipseste latura obiectiva a infractiunii, fata de concluziile raportului de constatare tehnico-stiintifica nr. 138/26.02.2009, din care a rezultat ca piesele analizate nu prezinta interes semnificativ pentru patrimoniul cultural mobil al altor state.


Totusi, in sarcina lui A., prin procesul-verbal de contraventie din 06.03.2009 al Inspectoratului General al Politiei de Frontiera - I.J.P.F. Arad, s-a retinut savarsirea contraventiei prevazuta de art. 2 lit. e) din Legea nr. 12/1990 si, in temeiul art. 6 alin. (1) din aceeasi lege, s-au confiscat cele 461 piese numismatice si 66 piese arheologice gasite asupra acestuia la 10.02.2009.


Aceste piese numismatice si arheologice, astfel cum rezulta din adresa din dosarul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, in baza Ordonantei procurorului nr. x/II/5/2013 au fost ridicate de la Complexul Muzeal Arad si transmise, la data de 15.02.2013, catre D.I.I.C.O.T - Structura Centrala; ordonanta mentionata a fost emisa urmare a cererilor suplimentare de asistenta judiciara nr. x/2009 din datele de 13.01.2013, 18.12.2013 si, respectiv 23.03.2014 formulate de Procuratura Republicii Bulgaria - Parchetul Municipal Sofia si inregistrate la D.I.I.C.O.T - Structura Centrala.


Obiectul acestor cereri anterioare ale Procuraturii Republicii Bulgaria - Parchetul Orasenesc Sofia era similar celei din cauza de fata - remiterea acestor obiecte numismatice si arheologice - in vederea expertizarii in cadrul urmaririi penale ce se deruleaza pe teritoriul statului bulgar, in scopul verificarii autenticitatii acestora, urmarire penala ce nu poate fi finalizata din motivul imposibilitatii expertizarii nemijlocite a acestor obiecte .


Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, sesizata fiind cu cererea de asistenta judiciara internationala, a retinut ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national, republicata, aceasta fiind inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila.


Instanta sesizata pe cale administrativa, la randul sau, a apreciat ca cererea se supune regimului juridic prevazut de Legea nr. 302/2004 privind asistenta judiciara internationala, republicata.


In solutionarea conflictului negativ de competenta, Inalta Curte constata ca cererea transmisa de organele de ancheta penala din Bulgaria nu poate fi calificata drept o actiune civila in restituirea unor bunuri culturale care au parasit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, intrucat, pe langa imprejurarea ca nu au fost respectate formele de procedura prevazute de art. 194 Cod procedura civila pentru formularea unei cereri de chemare in judecata (neregularitati dintre care pot fi mentionate cele referitoare la obiectul cererii, titularul cererii de chemare in judecata - care, in speta, este individualizat prin dispozitiile legii speciale, lipsa unui parat caruia i se opune pretentia de restituire a bunurilor culturale mobile etc.), in cauza de fata nu sunt indeplinite nici conditiile specifice ce decurg din dispozitiile art. 59 si urm. din Legea nr. 182/2000, republicata; totodata, o astfel de calificare ar deturna finalitatea cererii adresate autoritatilor judiciare romane de catre Procuratura Republicii Bulgaria - Parchetul Orasenesc Sofia.


Astfel, art. 65 alin. (1) din actul normativ mentionat prevede ca: ``Actiunea in restituirea bunului cultural care a parasit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene este introdusa de statul interesat la Curtea de Apel Bucuresti impotriva posesorului sau detentorului bunului.``


Art. 67 alin. (1) din aceeasi lege stabileste astfel: ``(1) Curtea de Apel Bucuresti hotaraste restituirea bunului cultural daca s-a stabilit ca bunul care face obiectul actiunii in restituire este un bun cultural in sensul art. 60 si ca parasirea teritoriului national al statului membru al Uniunii Europene are caracter ilegal, in conditiile art. 61.``


Art. 60 din Legea nr. 182/2000 prevede urmatoarele: ``(1) In intelesul prezentului capitol, prin bun cultural se intelege, dupa caz, bunul care face parte din:


a) tezaur sau fond, fiind clasat in una dintre aceste categorii juridice inainte ori dupa parasirea ilegala a teritoriului Romaniei;


b) tezaurul unui stat membru al Uniunii Europene, in conformitate cu legislatia statului respectiv, fiind clasat in aceasta categorie inainte ori dupa parasirea ilegala a teritoriului unui stat membru al Uniunii Europene;


c) colectiile publice care figureaza in patrimoniul si in inventarele muzeelor, arhivelor si fondurilor bibliotecilor din Romania sau din unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;


d) patrimoniul si inventarele cultelor religioase si ale institutiilor ecleziastice din Romania sau din unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;


e) una dintre categoriile incluse in anexa la prezenta lege. (2)...``.


In consecinta, aceste dispozitii legale, plasate in cuprinsul Capitolului IX din Legea nr. 182/2000 cu denumirea - Restituirea bunurilor culturale mobile care au parasit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene - stabilesc regimul juridic al unei astfel de cereri, continand atat dispozitii de drept material cat si de drept procesual.


Dispozitiile procedurale privesc calitatea partilor: reclamant - statul membru al Uniunii care afirma proprietatea bunurilor culturale mobile, parat - posesorul sau detentorul bunului; obiectul actiunii - restituirea unui bun cultural in sensul art. 60 etc.


Pe de alta parte, norme de drept substantial - art. 60 alin. (1) lit. b) din lege - stabilesc continutul notiunii de bun cultural - bunul care face parte tezaurul unui stat membru al Uniunii Europene, in conformitate cu legislatia statului respectiv, fiind clasat in aceasta categorie inainte ori dupa parasirea ilegala a teritoriului unui stat membru al Uniunii Europene.


Or, in raport de circumstantele aflate la dispozitia instantei sesizate cu cererea din prezentul dosar, rezulta ca autoritatile bulgare insele nu au certitudinea faptului ca aceste bunuri - a caror remitere o solicita in vederea expertizarii nemijlocite in cadrul urmaririi penale - fac parte din patrimoniul cultural national al statului bulgar si sunt clasate in aceasta categorie, scopul solicitarii adresate autoritatilor judiciare romane fiind tocmai acela al verificarii autenticitatii acestora.


In aceste conditii, devine evident ca pentru solutionarea cererii de asistenta judiciara internationala sunt incidente dispozitiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala, republicata, al carei domeniu de reglementare este prevazut de art. 1: ``(1) Prezenta lege se aplica urmatoarelor forme de cooperare judiciara internationala in materie penala: a) extradarea; b) predarea in baza unui mandat european de arestare; c) transferul de proceduri in materie penala; d) recunoasterea si executarea hotararilor; e) transferarea persoanelor condamnate; f) asistenta judiciara in materie penala; g) alte forme de cooperare judiciara internationala in materie penala.


(2) Prezenta lege nu se aplica modalitatilor specifice de cooperare politieneasca internationala, daca, potrivit legii, acestea nu se afla sub control judiciar.``


Totodata, potrivit art. 7 din acest act normativ: ``Cererile adresate autoritatilor romane in domeniile reglementate de prezenta lege se indeplinesc potrivit normelor romane de drept procesual penal, daca prin prezenta lege nu se prevede altfel.``


Art. 17 alin. (1) si (2) din aceeasi lege stabilesc: ``(1) In cazul in care cererea are ca obiect sau implica remiterea de obiecte sau de alte bunuri, acestea pot fi predate atunci cand nu sunt indispensabile dovedirii unei fapte penale a carei urmarire si judecata tine de competenta autoritatilor judiciare romane.


(2) Remiterea obiectelor si a altor bunuri poate fi amanata sau efectuata sub conditia restituirii.``


In plus, art. 177 prevede: `` (1) Statul roman va putea sa amane remiterea obiectelor, a dosarelor sau a documentelor a caror comunicare este ceruta, daca acestea ii sunt necesare pentru o procedura penala in curs.


(2) Obiectele si originalele dosarelor si ale documentelor, comunicate in indeplinirea unei comisii rogatorii, vor fi restituite cat mai curand posibil statului roman de catre statul solicitant, in afara de cazul in care statul roman renunta la ele.``


In temeiul art. 135 alin. (4) Cod procedura civila, avand in vedere dispozitiile legale anterior citate, precum si considerentele precedente, Inalta Curte a stabilit competenta de solutionare a cererii in favoarea Sectiei a II-a penale a Curtii de Apel Bucuresti.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1620 din 23 septembrie 2016


Citeşte mai multe despre:    conflict de competenta    cerere de asistenta judiciara    asistenta judiciara internationala    cerere de restituire    Legea 182/2000



Comentează: Conflict de competenta ivit intre sectia penala si sectia civila din cadrul aceleiasi curti de apel. Cerere de asistenta judiciara in materie penala
Alte Speţe

Competenta teritoriala in cazul actiunii in anularea deciziei emise de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 494 din 18 februarie 2015

Daune produse prin neeliberarea la timp a carnetului de munca. Competenta solutionarii in prima instanta a actiunii. Conflict de competenta.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3083 din 18 aprilie 2005.

Daune produse prin neeliberarea la timp a carnetului de munca. Competenta solutionarii in prima instanta a actiunii. Conflict de competenta.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3083 din 18 aprilie 2005.

Daune produse prin neeliberarea la timp a carnetului de munca. Competenta solutionarii in prima instanta a actiunii. Conflict de competenta.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3083 din 18 aprilie 2005.

Conflict negativ de competenta. Contencios administrativ
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 298/2013

Emitere factura fiscala pentru rata reziduala. Contract de leasing
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.62 din data 18.06.2012

Actiune avand ca obiect incheierea unui contract de concesiune in temeiul art. 40 alin. (2) din Legea nr. 50/1991
Pronuntaţă de: I.C.C.J, Sectia contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 3681 din 17 septembrie 2010

Contopirea pedepselor. Hotarari de condamnare pronuntate de instante romane. Hotarari de condamnare pronuntate de instante straine
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, incheierea nr. 414 din 15 martie 2010

Daune produse prin neeliberarea la timp a carnetului de munca. Competenta solutionarii in prima instanta a actiunii. Conflict de competenta.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3083 din 18 aprilie 2005.



Articole Juridice

Conflictul de competenta. Art. 51 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro