Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Proprietate Intelectuala » Actiune in anularea inregistrarii marcii pentru rea-credinta. Criterii de analiza

Actiune in anularea inregistrarii marcii pentru rea-credinta. Criterii de analiza

  Publicat: 04 Jan 2017       268 citiri        Secţiunea: Proprietate Intelectuala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Existenta relei-credinte, conditie legala pentru anularea unei marci inregistrate, este subordonata unor conditii cumulative legale ce reies din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, relativ la interpretarea dispozitiilor legale in materie: cunoasterea "faptului relevant" (adica a existentei si folosirii unei marci anterioare) - elementul obiectiv; intentia frauduloasa - elementul subiectiv. Niciuna dintre aceste conditii nu se substituie celeilalte, iar daca s-a apreciat ca exista elementul obiectiv, instanta de judecata trebuie sa analizeze cu aceeasi rigoare si existenta elementului subiectiv (daca s-a constatat ca exista elementul obiectiv, elementul subiectiv nu se prezuma).

Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Expresie ce desemneaza cereera de brevet de inventie continand datele de identificare a solicitantului, insotita de descrierea inventiei, de revendicari,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Operatie prin care inceteaza efectele inregistrarii unei marci, de fabrica, de comert sau de serviciu,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul legii 8/1996, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul legii 8/1996, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Formular tip cu caracter administrativ sau juridic folosit de societatile comerciale sau de institutii (spre exemplu, formular de buletin de mesagerii).
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul legii 8/1996, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.
Mrca inregistrata in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009
Persoana fizica sau juridica ce datoreaza o suma de bani debitorului urmarit
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Document cu regim special care atesta transferul proprietatii unui bun catre o persoana juridica.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Formular tip cu caracter administrativ sau juridic folosit de societatile comerciale sau de institutii (spre exemplu, formular de buletin de mesagerii).
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Scopul mediat - motivul determinant al incheierii unui act juridic civil
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Conform art. 323 Cod Penal, fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In dreptul penal, continutul de baza al unei infractiuni este format dintr-un minimum de caracteristici ale elementelor infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Astfel, in conditiile in care reclamanta - desi sarcina probei ii revenea - nu a administrat dovezi suficiente cu privire la faptul ca paratul a inregistrat semnul in scopul de a o impiedica sa utilizeze marca, sau ca l-ar fi inregistrat fara a intentiona sa-l foloseasca (dimpotriva, din dovezile prezentate de parat rezultand ca acesta foloseste semnul pentru clasele de produse si servicii pentru care acesta a fost inregistrat), in mod corect instanta a retinut ca nu a fost dovedita existenta elementului subiectiv, fiind justificata respingerea cererii de anulare a marcii pentru rea-credinta.


Prin decizia civila nr. 449/A din 11.11.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. impotriva sentintei civile nr. 8 din 08.01.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila in contradictoriu cu intimatii-parati Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si S.C. B. S.R.L.


Pentru a dispune in acest sens, instanta de apel a avut in vedere urmatoarele motive :


Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 14.02.2013, reclamanta SC A. SRL a chemat in judecata pe paratii SC B. SRL si Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, solicitand sa se dispuna anularea certificatului OSIM de inregistrare a marcii individuale figurative - depozit national reglementar nr.2011/005956 din 19.08.2011 - titular S.C. B. SRL nr.117361, pentru toate produsele si serviciile din clasele 28 si 35 pentru care a fost acordat, publicarea hotararii de catre OSIM in BOPI - Sectiunea Marci si radierea marcii din Registrul national al marcilor.


Prin sentinta civila nr.8 din 08.01.2014, Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila a respins ca neintemeiata cererea reclamantei.


Tribunalul a constatat ca parata SC B. desfasoara acelasi fel de activitate ca si reclamanta si a probat cu inscrisurile depuse la dosar ca s-a infiintat in anul 2005, avand initial ca obiect principal de activitate "fabricarea calculatoarelor si a altor echipamente", pentru jocurile electronice, incepand concomitent procedurile de autorizare a exploatarii jocurilor de noroc, obtinand astfel primele licente de functionare pentru jocuri electronice in noiembrie 2005. Parata a facut dovada ca a incheiat contractul de cesiune a drepturilor de autor nr. x din 19.02.2007 cu SC C., avand ca obiect realizarea si cedarea drepturilor patrimoniale pentru desenul ``JOKER``, prezentat in anexa contractului, solicitat de cesionar cu nota de comanda din 30.08.2006. Parata a depus apoi cerere de inregistrare marca la OSIM in 2011, desfasurand din 2007 doar productia de jocuri de noroc, construind sute de masini electronice de castiguri, din care o parte a fost valorificata iar alta parte a fost preluata in exploatare proprie, crescand anual cifra de afaceri.


S-a mentionat in hotararea pronuntata ca parata utilizeaza marca figurativa reprezentand un joker in conditiile legii, fiind de buna-credinta la momentul inregistrarii semnului respectiv ca marca figurativa la OSIM, 19.08.2011, pentru clasele 28, 35, 41 si 43, reclamanta nefacand dovada ca inregistrarea efectuata de parata s-a facut cu intentia de a vatama interesele vreunui tert, avand in vedere ca buna-credinta se prezuma, iar cel ce invoca reaua-credinta trebuie sa o dovedeasca. De asemenea, dupa publicarea marcii in BOPI nr. 5/2012 nu s-a inregistrat la OSIM nicio contestatie impotriva deciziei OSIM de inregistrare a marcii M2011 05956.


Tribunalul a retinut sustinerile paratei privind cele statuate de CJUE, in sensul ca imprejurarea ca solicitantul are sau trebuie sa aiba cunostinta de faptul ca un tert utilizeaza de multa vreme, cel putin intr-un stat membru, un semn identic sau similar pentru un produs identic sau similar, ce poate conduce la confuzie cu semnul a carui inregistrare se cere, nu este suficienta in sine pentru a stabili existenta relei-credinte a solicitantului, retinand astfel ca, in speta, nu s-a probat existenta relei credinte la inregistrarea marcii de catre parata, nefiind dovedita intentia de a impiedica un tert sa comercializeze propriile produse si marca nemaifiind apta de a-si indeplini functiile esentiale.


Parata isi desfasoara activitatea in domeniul jocurilor de noroc, avand inregistrate la OSIM peste 20 de marci, neatacate de terti. Activitatea comerciala desfasurata de parata in domeniul jocurilor de noroc de mai bine de 7 ani este una serioasa si s-a intemeiat pe intentia sincera de a se crea o imagine proprie, iar reclamanta nu a dovedit ca detine vreun drept asupra imaginii joker-ului in discutie, prin probele administrate in cauza. In plus, elementul figurativ ``JOKER`` al reclamantei nu se bucura de notorietate pe teritoriul Romaniei, pentru activitatile pentru care a fost inregistrata si pentru segmentul de public careia aceasta ii este adresata, neexistand nicio dovada in acest sens.


In consecinta, tribunalul a inlaturat sustinerile reclamantei cu privire la anularea marcii figurative a paratei si, retinand ca nu sunt aplicabile dispozitiile art.47 lit. c) din Legea nr.84/1998 rep., privind marcile si indicatiile geografice, a respins ca neintemeiata actiunea reclamantei.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta.


Prin decizia nr.449 din 11.11.2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila, calea de atac a fost respinsa, ca nefondata, pentru considerentele ce urmeaza:


S-a retinut ca din expunerea nestructurata cuprinsa in cererea de apel se desprind doua chestiuni principale pe care se fundamenteaza critica apelantei reclamante: omisiunea primei instante de a analiza modificarea cererii de chemare in judecata depusa la dosar de reclamanta la data de 27.11.2013 si respectiv gresita solutionare a cererii de anulare a marcii paratei pentru rea-credinta, context in care s-a invocat si existenta notorietatii marcii reclamantei.


Cu privire la prima chestiune, Curtea a observat urmatoarele:


Prin cererea introductiva, reclamanta a solicitat anularea marcii inregistrate in beneficiul paratei B. SRL, nr.117361, depozit 19.08.2011, figurativa, pentru clasele 28, 35, 41 si 43 din clasificarea de la Nisa, avand reprezentat un joker stilizat, culori revendicate crem, rosu, galben, maro, negru, pentru motivul inregistrarii cu rea-credinta, prevazut de art.47 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 84/1998.


In justificarea in fapt a acestei solicitari, reclamanta a sustinut folosirea semnului identic cu cel reprezentat in cadrul marcii a carei anulare se cere pentru aceleasi produse si servicii de la un moment anterior depozitului paratei, respectiv din anul 2004, considerand ca semnul in discutie este notoriu.


Nicio mentiune nu s-a facut in cuprinsul cererii de chemare in judecata despre existenta unei marci inregistrate in beneficiul reclamantei, iar singurul temei de anulare a marcii invocat a fost cel amintit mai sus, art.47 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 84/1998.


In cauza, la termenul din 05.06.2013 s-au discutat si incuviintat probatoriile, pricina fiind amanata pentru administrarea acestora la data de 2.10.2013, cand s-a dispus din nou amanarea pentru comunicarea catre reclamanta a interogatoriului formulat de parata, in vederea formularii raspunsului.


La data de 27.11.2013, in ziua termenului de judecata ce a succedat, la dosar a fost depusa o cerere, prin care reclamanta arata: ``in suplimentarea probei cu acte, solicitam urmatoarele inscrisuri, necesitatea prezentarii lor a rezultat din dezbateri si dorim sa dovedim reaua-credinta prin orice mijloc de proba``.


In motivarea acestei cereri s-a aratat de catre reclamanta ca detine marca inregistrata anterioara cu numar de depozit M 2008 07969/11.09.2008 ``JOLLY GAMES`` si ca a avut o cerere de marca ``SMART GAMES``, combinata, numar de depozit 07966/11.09.2008, care a fost refuzata la inregistrare .


A argumentat reclamanta ca parata a avut cunostinta despre aceste doua marci, deoarece atat cererile de inregistrare, cat si marcile inregistrate sunt publicate in BOPI, considerand utile solutionarii cauzei documentele aflate in dosarele OSIM legate de aceste marci pentru a dovedi reaua-credinta a paratei.


Totodata, in argumentarea acestei cereri s-a facut o prezentare comparativa a elementelor figurative cuprinse in marca paratei, in marca reclamantei si in marca solicitata de reclamanta si refuzata la inregistrare .


La termenul din 27.11.2013, reclamanta a cerut amanarea cauzei pentru imposibilitatea de prezentare a aparatorului sau, cerere incuviintata de instanta, iar la termenul de judecata urmator, din 8.01.2014, aceasta a depus la dosar o cerere identica cu cea mai sus descrisa, trimisa instantei la data de 27.11.2013, care cuprindea insa reprezentarea color a marcilor despre care s-a aratat mai sus.


Nici in cererea din data de 27.11.2013 si nici in cea depusa la 08.01.2014 nu s-a solicitat anularea marcii pentru alt motiv decat cel indicat initial [art.47 alin.(10 lit. c) din legea marcilor], respectiv pentru motivul prevazut de art.47 alin.(10 lit. b) cu trimitere la motivele de refuz relative cuprinse in art.6.


Prin urmare, instanta de apel a constatat ca in mod gresit a sustinut reclamanta-apelanta ca instanta nu s-a pronuntat cu privire la aceasta prezumtiva modificare a cererii de chemare in judecata in sensul extinderii investirii instantei la examinarea si a altui motiv de anulare, respectiv la existenta unui drept anterior al reclamantei.


Dimpotriva, cele doua cereri (cu continut identic) mai sus amintite cuprind referiri la existenta acestor marci (una inregistrata si una refuzata la inregistrare), aspect de fapt carora reclamanta i-a acordat o alta valenta, considerand (potrivit argumentelor acolo expuse) ca el dovedeste reaua-credinta a paratei prin proba faptului cunoasterii de catre aceasta din urma a existentei si folosirii semnului in litigiu.


Or, potrivit art.82 C.proc.civ., ``orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris (a€¦.)``, iar cerinta formularii in scris a unei cereri de modificare a actiunii rezulta indirect si din prevederile art.132 alin.(1) teza a doua C.proc.civ., care impun ``comunicarea cererii modificate paratului``.


In acelasi context, Curtea a retinut ca in sedinta publica din 8.01.2014, cand au avut loc dezbaterile asupra fondului cauzei, reclamanta a aratat verbal in fata instantei ca ``solicita anularea si pentru neindeplinirea conditiilor legale la inregistrare, pentru ca la termenul anterior a depus la dosar dovezi din care rezulta ca reclamanta a depus anterior marca la inregistrare, in 2008``.


Desi reclamanta a beneficiat de asistenta juridica specializata, nu au fost indicate prevederile art.47 alin.(1) lit. b) sau ale art.6 din Legea nr. 84/1998, dar Curtea a mentionat ca o atare calificare a cererii putea fi realizata si de instanta, in cazul in care aceasta se considera investita cu modificarea sustinuta de reclamanta.


Replica paratei la aceasta sustinere a reclamantei a fost, astfel cum este consemnata in incheierea de sedinta: ``Parata SC B. SRL, prin avocat, considera ca aceste aspecte nu au legatura cu cauza.``


Chiar si daca instanta de apel ar primi teza potrivit careia o modificare a actiunii (constand in extinderea temeiului de drept al cererii la alte motive de anulare a marcii atacate) poate fi formulata verbal, Curtea a retinut ca o atare modificare putea fi realizata numai pana la prima zi de infatisare, conform art.132 alin.(1) C.proc.civ., iar ulterior numai cu acordul paratei, norma cuprinsa in textul amintit avand caracter dispozitiv.


S-a constatat ca in cauza momentul primei zile de infatisare se epuizase cu mult timp inainte (dupa cum rezulta din expunerea ce a precedat), iar atitudinea paratei fata de prezumtiva modificare a cererii inaintea inchiderii dezbaterilor in fata primei instante nu a exprimat acordul acesteia la modificarea actiunii, ci dimpotriva, dezacordul, deoarece prin afirmatia sa parata a aratat ca nu considera ca existenta semnului anterior inregistrat face obiectul cauzei pendinte.


In consecinta, Curtea a considerat ca, pe de-o parte reclamanta a formulat doar verbal o cerere modificare a actiunii sale, ulterior primei zile de infatisare, iar in lipsa acordului paratei pentru o atare modificare, prima instanta nu a fost legal investita cu o solicitare de anulare a marcii paratei pentru motivul existentei unui drept anterior, ci doar pentru motivul relei-credinte.


De aceea, Curtea a apreciat ca nu pot fi primite argumentele apelantei reclamante cu privire la cererea sa de anulare ce ar fi fost intemeiata pe existenta dreptului anterior.


In ceea ce priveste cererea de anulare pentru rea-credinta a marcii paratei, Curtea a considerat ca aceasta a fost in mod corect solutionata de prima instanta, pentru considerentele ce succed si care completeaza in mod corespunzator argumentele expuse de tribunal, considerate insuficiente de instanta de apel.


Astfel, reclamanta a pretins folosirea semnului grafic protejat in cadrul marcii a carei anulare se cere, nr.117361, anterior datei de depozit a acestei marci, 19.08.2011.


Contrar celor retinute de tribunal, acest aspect a rezultat din probele administrate.


Astfel, sunt adevarate sustinerile instantei in sensul ca plansele foto si cataloagele depuse la dosarul primei instante sunt nedatate (imprimarea pe fotografii a unei date neprezentand garantii de certitudine, deoarece un aparat foto poate fi programat in acest sens, iar localizarea imaginilor nu este posibila), la fel cum sunt nedatate si capturile de ecran de pe site-ul reclamantei si de pe alte site-uri web, iar extrasele din revistele de specialitate sunt contemporane sau ulterioare datei de depozit (2011-2013).


Nici un inscris nu a fost depus in sensul afirmatiilor din cererea de apel in sensul ca reclamanta a comercializat cabinete metalice pe tot cuprinsul tarii ori ca a participat cu aceste produse la targuri si expozitii in anul 2007 sau ca face parte din Asociatia X.


In schimb, in dosarul de fond a fost depusa anexa 2 la certificatul de aprobare de tip nr.0462/09 pentru cabinet de metal cu un monitor, semnata si stampilata de reprezentantul Biroului Roman de Metrologie Legala, document care cuprinde reprezentarea grafica a aparatelor de joc despre care face vorbire reclamanta, pe care este imprimat si semnul grafic joker, identic cu cel inregistrat in beneficiul paratei.


Or, cum rezulta din numarul certificatului amintit, acesta dateaza din anul 2009, deci anterior datei de depozit a marcii paratei.


In plus si mai important decat acest aspect, din existenta certificatului de inregistrare a marcii nr.097345, rezulta ca reclamanta a depus spre inregistrare la data de 11.09.2008 semnul in discutie (inclus in marca combinata ``JOLLY GAMES`` cu element figurativ), ceea ce da nastere unei prezumtii simple ca a folosit acest semn in activitatea sa cel putin de la acel moment.


In faza apelului apelanta-reclamanta a depus la dosar capturi de ecran certificate notarial din care rezulta ca in arhivele paginii web se gaseau la datele de 10.02.2005 si respectiv 26.11.2004 produsele reclamantei purtand semnul jokerului litigios.


S-a retinut ca nu pot fi insa primite ca probe declaratiile autentificate ale unor persoane care au declarat in fata notarului public ca au cunoscut activitatea societatii reclamante inca din anul 2004 si ca aceasta folosea semnul joker, fata de principiul nemijlocirii specific probatiunii in procesul civil si observand ca apelanta a renuntat la administrarea probei testimoniale care fusese incuviintata de instanta de apel.


Fata de cele aratate, Curtea a constatat insa ca existenta folosirii semnului de catre reclamanta la un moment anterior depozitului marcii paratei a fost dovedita.


S-a considerat ca acest semn este, cum rezulta din fotografiile color depuse la dosar de reclamanta si de parata, identic cu cel inregistrat si respectiv folosit de aceasta din urma, reclamanta folosind semnul partial pentru aceleasi produse si servicii ca cele pentru care parata a obtinut inregistrarea (clasele 28, 35, 41 si 43), si anume pentru jocuri de noroc si aparate de joc electronice.


In ceea ce priveste cunoasterea de catre parata a folosirii semnului de catre reclamanta, Curtea a retinut ca, astfel cum a aratat reclamanta in cererea depusa la dosar la 27.11.2013, din inregistrarea anterioara a marcii sale rezulta o prezumtie simpla de cunoastere de catre public a existentei semnului (fata de operatiunea publicarii in BOPI a cererii de inregistrare a marcii si apoi chiar a inregistrarii), cu atat mai mult de catre parata, un operator economic pe aceeasi piata a aparatelor pentru jocuri de noroc.


In schimb, evaluand in raport cu probele administrate cea de-a doua conditie necesara pentru constatarea existentei relei-credinte la inregistrarea unei marci, astfel cum rezulta ea din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Hotararea Curtii din 11 iunie 2009 in cauza Ca€‘529/07 Chocoladefabriken Lindt & SprA¼ngli AG impotriva Franz Hauswirth GmbH), si anume intentia solicitantului de aa€‘l impiedica pe tertul ce foloseste semnul sa utilizeze un astfel de semn in continuare, Curtea a constatat ca o atare situatie nu a rezultat in cauza. A retinut Curtea in hotararea citata, par.42-44, ca ``pentru a aprecia existenta releia€‘credinte, trebuie sa se ia in considerare si intentia solicitantului la momentul depunerii cererii de inregistrare . Este important in aceasta privinta sa se mentioneze ca (a€¦) intentia solicitantului la momentul pertinent este un element subiectiv care trebuie stabilit prin trimitere la circumstantele obiective ale spetei. Astfel, intentia de a impiedica un tert sa comercializeze un produs poate, in anumite imprejurari, sa constituie un element al releia€‘credinte a solicitantului. Acesta lucru este valabil in special atunci cand, ulterior, se adevereste ca solicitantul a inregistrat un semn ca marca comunitara fara intentia de aa€‘l utiliza, cu unicul scop de a impiedica intrarea pe piata a unui tert .``


S-a considerat ca in cauza nu s-a dovedit ca intimata-parata a inregistrat marca in scopul de a impiedica reclamanta sa utilizeze marca si nici ca a inregistrat semnul fara a intentiona sa-l foloseasca, din dovezile administrare de parata, rezultand cu prisosinta ca si parata foloseste semnul pentru clasele de produse si servicii pentru care acesta a fost inregistrat.


Nicio alta imprejurare de fapt din cauza nu sprijina o atare afirmatie, a intentiei frauduloase a paratei, astfel incat Curtea a apreciat ca ea nu a fost dovedita.


In stransa legatura cu prezumtiva intentie frauduloasa a solicitantului, Curtea a retinut ca instanta europeana a statuat ca ``faptul ca un tert utilizeaza de multa vreme un semn pentru un produs identic sau similar ce poate conduce la confuzie cu marca solicitata, iar acest semn beneficiaza de un anumit nivel de protectie juridica este un factor pertinent pentru a aprecia existenta releia€‘credinte a solicitantului.``


Cu privire la pretinsa notorietate a semnului invocata de reclamanta, Curtea a constatat, in acord cu statuarea primei instante, ca exigentele probatorii cuprinse in art.3 lit.d) si respectiv in Regula 19 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1134/2010 nu au fost intrunite in speta.


Astfel, din probele administrate de reclamanta nu a rezultat intinderea folosirii semnului sau gradul de cunoastere de catre public a semnului, nefiind probate nici demersurile de promovare a acestuia, volumul de vanzari a produselor ce au purtat semnul sau alte elemente care puteau proba notorietatea.


Prin urmare, s-a apreciat ca aceasta sustinere este nefondata si, mai mult decat atat, reclamanta nu a administrat probe pertinente pentru ca instanta sa poata retine cel putin un grad ridicat de cunoastere a acestuia de catre public, astfel incat nici criteriul acesta nu poate fi folosit in cauza pendinte pentru argumentarea unei intentii frauduloase a solicitantului, intimata-parata.


In schimb, cum a retinut si Curtea de Justitie a Uniunii Europene in par.48 al hotararii, ``(a€¦) nu este exclus totusi ca in astfel de imprejurari si, in special, atunci cand mai multi producatori utilizeaza pe piata semne identice sau similare pentru produse identice sau similare ce pot conduce la confuzie cu semnul a carui inregistrare se cere, solicitantul sa urmareasca un obiectiv legitim prin inregistrarea acestui semn``.


De aceea, Curtea a constatat ca, desi a afirmat reaua-credinta a paratei, iar sarcina probei ii revenea, apelanta-reclamanta nu a administrat dovezi suficiente in acest sens, astfel incat cererea sa de anulare a marcii pentru rea-credinta a fost in mod corect respinsa de prima instanta.


Cu privire la chestiunea modului de dobandire de catre parata a semnului, prin contractul de cesiune depus la dosar, Curtea a considerat ca, in contextul aspectelor care se impun a fi analizate in cadrul actiunii de fata, existenta si valabilitatea acestei conventii sunt intr-o anumita masura relevante, in cadrul demersului de aplicare a rationamentelor cuprinde in Hotararea CJUE din cauza C-529/07, deoarece pot contura legitimitatea inregistrarii semnului de catre parata, in sensul contrar celor afirmate de reclamanta (respectiv ca semnul a fost inregistrat in scopul prejudicierii sale).


Este adevarat ca acest contract, datat 19.02.2007, nu poarta data certa si nu poate fi opus reclamantei, iar actul aditional, insotit de factura fiscala datata 5.08.2011, plaseaza actul in timp cel mai tarziu la un moment anterior depunerii cererii de inregistrare a marcii de catre parata, 19.08.2011.


Cu toate acestea, fata de ansamblul probatoriu mai sus descris, inlaturarea inscrisului din randul dovezilor pertinente nu schimba concluzia aratata.


In cadrul argumentarii cuprinsa in cererea de apel, reclamanta a reprosat primei instante refuzul de a solicita de la OSIM dosarul administrativ al marcii a carei anulare se cere si respectiv dosarele marcilor sale, considerand ca acestea contineau documente relevante.


Or, Curtea a retinut ca, in coordonatele cererii de anulare a marcii pentru rea-credinta nu s-a invederat ce documente concrete puteau sa existe in dosarul administrativ detinut de OSIM pentru marca atacata si care ar fi fost relevante pentru actiunea pendinte. In plus, la dosar a fost depusa copia acestui dosar de catre reprezentantul Oficiului, la termenul din 05.06.2013, astfel incat sustinerea reclamantei este lipsita de suport faptic.


In privinta dosarelor marcilor reclamantei, presupunand ca acestea ar fi continut inscrisuri care sa dovedeasca reaua-credinta a paratei (ce nu au fost indicate), nimic nu o impiedica pe apelanta sa procure copii ale acestor documente de la autoritatea detinatoare si sa le prezinte instantei (inclusiv in apel), fiind vorba de propriile marci, astfel incat nici aceasta critica nu poate fi retinuta.


Impotriva deciziei pronuntate in apel a formulat cerere de recurs reclamanta, criticand-o pentru urmatoarele motive, in sustinerea carora a invocat dispozitiile art. 304 pct. 7-9 C.proc.civ. :


In mod gresit a considerat instanta de apel ca reclamanta nu a investit instanta si cu examinarea altui motiv de anulare, decat reaua-credinta, anume existenta unui drept anterior al reclamantei.


Cele aratate de instanta de apel, in sensul ca modificarea cererii de chemare in judecata s-ar fi putut face pana la prima zi de infatisare, iar ulterior doar cu acordul paratei, nu sunt aplicabile in speta, intrucat aceasta imprejurare nu a fost pusa in discutia partilor si se regaseste doar in motivarea hotararii. Se mentioneaza ca ``prezumtia ca parata nu si-ar fi exprimat acordul, ci mai degraba dezacordul, care ar consta in replica prin care dovezile noastre nu ar avea legatura cu cauza, nu tin loc de punere in discutie a modificarii actiunii``.


Dovezile cu data certa si declaratiile notariale depuse la dosar probeaza reaua-credinta a paratei, astfel ca nu se justifica faptul ca instanta de apel a apreciat ca nu este dovedita intentia solicitantului de la momentul depunerii cererii de inregistrare de a-l impiedica pe tertul ce foloseste semnul sa utilizeze un astfel de semn in continuare. A fost probata reaua-credinta a paratei, deoarece nu poate fi trecuta cu vederea publicarea in BOPI a marcii inregistrate a reclamantei in anul 2008. Parata nu poate invoca necunoasterea acesteia, mai ales ca este o atenta observatoare a inregistrarilor efectuate de catre concurenti la OSIM, actionand in permanenta in sensul inlaturarii reclamantei de pe piata, facand in continuare concurenta neloiala, prin opozitii si contestatii impotriva oricarei cereri de inregistrare a unei marci facute de reclamanta.


Nu au fost luate in considerare de instanta de apel capturile de pe ecran al site-ului reclamantei, a caror data certa este dovedita prin inscris notarial, certificatul de tip pentru cabinet din metal, emis de Biroul Roman de Metrologie Legala, document din anul 2009 care cuprinde reprezentarea grafica a aparatelor de joc pe care este imprimat semnul grafic joker, document care este anterior inregistrarii marcii paratei, cu toate ca instanta a observat anterioritatea marcii reclamantei, inregistrate in anul 2008, si nici declaratiile notariale date de concurenti loiali si corecti din piata jocurilor de noroc, din care rezulta raspandirea semnului in teritoriu si cunoasterea sa de catre publicul consumator de jocuri de noroc.


Instanta de apel nu a avut in vedere declaratiile notariale depuse de reclamanta pentru a dovedi reaua-credinta a paratei, ce se poate dovedi cu orice mijloc de proba . Fiind incuviintati doar doi martori, acestia nu puteau oferi informatii din mai multe zone ale tarii, asa cum se impunea, astfel ca au fost depuse declaratii notariale.


S-a retinut in apel, ca prezumtie, faptul cunoasterii de catre parata a existentei marcii reclamantei, aspect ce nu a fost valorizat corespunzator atunci cand s-a apreciat asupra relei-credinte a paratei.


Este total gratuita si fara acoperire constatarea instantei ca reclamanta nu s-ar fi opus utilizarii semnului de catre parata. Reclamanta nu a avut cunostinta de folosirea semnului de catre parata, a aflat doar in momentul in care a fost notificata de aceasta sa nu-l mai foloseasca, iar atunci a contactat un avocat si a demarat prezenta actiune .


In dovedirea faptului ca parata a actionat cu intentia de a o impiedica pe reclamanta sa utilizeze semnul este si notificarea reclamantei de catre parata.


Contrar celor retinute de instanta de apel, nu era in sarcina reclamantei sa prezinte dovezi de folosire a marcii pentru produse sau servicii identice. Folosirea ulterioara a semnului nu intereseaza, atata timp cat obiectul actiunii este anularea unei marci inregistrate in anul 2011.


Notorietatea semnului a fost probata cu declaratiile notariale. Totodata, asa cum se retine si in decizia CJUE la care se face referire in considerentele deciziei pronuntate in apel, utilizarea unor semne identice conduce la confuzie in mintea consumatorilor.


Referitor la contractul de cesiune, in mod corect instanta de apel a retinut ca acest contract nu are data certa si nu poate fi opus reclamantei. Ceea ce se critica este faptul ca instanta de apel nu a considerat acest contract o proba pertinenta in dovedirea relei-credinte a paratei, care a apelat la constituirea unei probe pro causa .


Instanta de apel nu a avut in vedere ca reclamanta a facut dovada faptului ca semnul ``Joker`` a fost plasat dupa anul 2004 pe site-urile acesteia de promovare, deci a fost accesibil si a fost accesat de catre cei interesati de pe intreg teritoriul Romaniei, caci el s-a aflat in permanenta pe toate site-urile pe care le-a avut sau le are. Recurenta arata ca a facut dovada faptului ca a folosit semnul "Joker" (in forma inregistrata cu rea-credinta de catre parata) si l-a publicat cu datele acesteia de identificare, in revista de specialitate a celor care fac parte din aceasta activitate si pe site-ul aferent, iar parata, fiind in domeniu, a cunoscut aceasta situatie.


Considera ca a probat faptul ca intre 2008-2010 cabinetele sale metalice, pe care era plasat semnul distinctiv "Joker", au fost comercializate pe tot cuprinsul tarii, iar pana atunci, aplicarea semnului s-a facut din 2004 pe cabinet de tip lemn.


A mai dovedit faptul ca a fost prezenta cu produse pe care era aplicat semnul ``Jocker`` la mai multe expozitii, de exemplu in septembrie 2007, deci inainte de a fi inregistrata marca a carei anulare o solicita, parata, fiind in acelasi domeniu de activitate, cunostea aceasta stare de fapt .


Totodata, se arata ca recurenta-reclamanta a facut dovada faptului ca face parte din Asociatia X., pe al carui site este publicata dintotdeauna cu semnul ``Jocker`` si cu datele acesteia de identificare, iar parata, fiind in domeniu, a avut fara dubiu acces la aceste informatii.


Instanta de apel nu a tinut cont ca exista identitate intre semnul inregistrat ca marca de catre parata si semnul utilizat de reclamanta, precum exista identitate si intre produsele si serviciile pentru care este folosita marca a carei anulare este solicitata, si produsele si serviciile pentru care este folosit semnul de catre reclamanta, situatie in care apare riscul de confuzie, incluzand si riscul de asociere .


Semnul depus de recurenta-reclamanta la inregistrare, conform certificatului OSIM din 11.09.2008, nu este un semn simplu care din intamplare a fost creat de doua persoane diferite, ci este o imagine elaborata, cu detalii multiple, un ansamblu de semne grafice complicate pozitionate intr-un anume fel si avand mai multe forme in culori si umbre care au fost dispuse cu originalitate, ceea ce dovedeste faptul ca parata a copiat acest semn pentru care reclamanta detinea protectie legala anterioara.


Tot din rea-credinta, parata a continuat sa inregistreze marci prin care sa induca publicul in eroare, de vreme ce contin, in marea lor majoritate, cuvintele ``SMART``, ``GAMES``, ``JOLLY`` , care fac parte din denumirile comerciale ale societatilor, fiind o intentie directa de a crea confuzie in randul consumatorilor.


In ceea ce priveste motivul de anulare invocat de recurenta-reclamanta, reaua-credinta, evident OSIM nu poate fi raspunzator, din cauza ca nu ii intra in atributiuni, insa, pentru incalcarea reglementarilor legale, adica acordarea protectiei solicitate de catre parata, desi anterior recurenta-reclamanta avea marca inregistrata pentru un semn distinctiv identic si pentru aceleasi produse si servicii, trebuie sanctionata cu anularea inregistrarii ulterioare a marcii paratei, asa cum a solicitat prin actiunea precizata si dovedita cu probele depuse de aceasta si chiar cu probele depuse de OSIM aflate in dosar care au stat la baza emiterii marcii a carei anulare a solicitat-o.


Analizand decizia in raport de criticile formulate, Inalta Curte constata nefondate exceptia nulitatii recursului si recursul, in considerarea argumentelor ce succed :


Impotriva deciziei nr. 449/A/2014 a declarat recurs reclamanta, invocand motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 7, 8 si 9 si art. 312 C.proc.civ.


In memoriul de recurs nu se indica intr-o maniera structurata care sunt criticile de nelegalitate prin raportare la cele trei motive de recurs invocate in finalul memoriului sau.


Intimata S.C. B. S.R.L., prin intampinarea formulata, a invocat exceptia nulitatii recursului fata de imprejurarea ca se invoca doar aspecte de netemeinicie, ce nu pot fi analizate in recurs.


Exceptia nulitatii recursului va fi respinsa, intrucat, astfel cum va rezulta din analiza criticilor dezvoltate de recurenta, acestea sunt susceptibile de incadrare, conform art. 306 alin. (3) C.proc.civ., in dispozitiile art.304 pct.5 si pct. 9 C.proc.civ.


Se impune precizarea ca desi criticile ce vor fi analizate din perspectiva pct.9 al art.304 C.proc.civ. aparent privesc chestiuni ce tin de aprecierea materialului probator administrat in cauza, Inalta Curte, conform unei jurisprudente constante, analizeaza criticile de aceasta natura in legatura cu aplicarea criteriilor Curtii de la Luxemburg in interpretarea notiunii de rea-credinta la inregistrarea marcii.


Aplicarea jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pe langa obligativitatea acesteia decurgand din Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, inseamna identificarea si aplicarea continutului conceptual conturat in jurisprudenta instantei Uniunii cu referire la notiunea autonoma de rea-credinta.


Criteriile jurisprudentiale create de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in interpretarea regulamentului marcilor comunitare, veritabile reguli de drept, sunt operante, pentru identitatea de ratiune, si in privinta marcilor nationale, in vederea aplicarii unitare a reglementarilor europene pe intreg teritoriul Uniunii si, implicit, pentru atingerea finalitatii actelor europene de armonizare a normelor referitoare la marci.


In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 304 pct. 7 C.proc.civ., se observa ca recurenta nu releva, in concret, considerente contradictorii in motivarea deciziei, ci opune aprecierile instantei de apel propriilor sustineri formulate in cursul procesului, redate in cuprinsul deciziei de apel si analizate ca atare. Or, o asemenea comparatie exclude incidenta cazului de recurs expres invocat, care presupune existenta unei contrarietati chiar intre considerentele esentiale pe care se sprijina solutia adoptata.


Referitor la art.304 pct.8 C.proc.civ., potrivit acestui text de lege modificarea unei hotarari se poate cere pentru motive de nelegalitate cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia.


Acest motiv de recurs vizeaza situatia in care, desi rezulta fara dubiu natura juridica a actului juridic dedus judecatii ori intelesul acestuia, instanta de apel a retinut un cu totul alt act juridic sau alt continut .


Motivul de modificare si-ar gasi aplicarea daca instanta ar judeca un contract de vanzare-cumparare ca un contract de locatiune, ori daca ar stabili, fara nici un suport probator, anumite obligatii in sarcina unei parti, desi la incheierea contractului nu au fost avute in vedere aceste obligatii, iar din probele administrate rezulta neindoielnic aceasta imprejurare.


Recurenta nu a invocat in motivarea in fapt motive care sa se circumscrie punctului 8 al art.304 asa cum a fost prezentat anterior, ci a criticat in realitate modul de interpretare de catre instanta de apel a probelor administrate in cauza.


Prioritar analizei criticilor pentru nelegalitate invocate, Inalta Curte retine, ca situatie de fapt necontestata de parata, cele ce urmeaza:


Instanta superioara de fond, in complinirea considerentelor hotararii pronuntate de prima instanta, a constatat: 1. ca dovedita folosirea semnului de catre reclamanta la un moment anterior depozitului marcii paratei; ca semnul este identic cu cel inregistrat si folosit de parata; ca reclamanta a folosit semnul partial pentru aceleasi produse si servicii ca cele pentru care parata a obtinut inregistrarea (clasele 28,35,41 si 43), si anume pentru jocuri de noroc si aparate de joc electronice; existenta unei prezumtii simple de cunoastere de catre public a semnului precum si de catre parata, operator economic pe aceeasi piata a aparatelor pentru jocuri de noroc.


Drept urmare, toate criticile vizand aceste aspecte, despre care recurenta pretinde ca nu au fost retinute de instanta de apel, nu vor fi analizate in etapa recursului cata vreme ele au intrat in puterea lucrului judecat.


Critica referitoare la incalcarea dreptului la aparare si a principiului contradictorialitatii, urmare a omisiunii instantei de apel de a pune in discutia partilor a dispozitiilor art.82 C.proc.civ. si art.132 alin.(1) teza a doua C.proc.civ. avute in vedere la darea hotararii cat priveste capetele de cerere formulate de reclamanta, art.304 pct.5 C.proc.civ. nu poate fi primita.


Astfel, atunci cand s-a pronuntat asupra criticii din cererea de apel referitoare la nepronuntarea primei instante asupra unui petit - anularea marcii pentru incalcarea dreptului anterior al reclamantei asupra semnului in litigiu - instanta a avut in vedere dispozitiile de procedura cu privire la modificarea, completarea cererii de chemare in judecata, referitoare la forma scrisa pretinsa de lege precum si la prima zi de infatisare pentru ca instanta sa fie legal investita cu alte pretentii decat cele cuprinse in actiunea introductiva de instanta.


Retinand ca reclamanta, consiliata de aparator, nu a respectat dispozitiile procedurale aratate, instanta de apel a concluzionat ca prima instanta nu avea a se pronunta asupra acestei cereri.


De precizat ca recurenta nu combate cu adevarat argumentele instantei invocate sub acest aspect, argumente pertinente si laborioase intemeiate pe actele procedurale aflate la dosarul cauzei, afirmand doar ca nu sunt aplicabile cauzei.


Cercetarea legalitatii deciziei recurate in contextul modului de aplicare a dispozitiilor legale incidente, din perspectiva cazului de recurs descris de art. 304 pct. 9 C.proc.civ, si a criticilor recurentei, presupune verificarea momentului si a criteriilor de apreciere a relei-credinte, pornind de la situatia de fapt deja stabilita de catre instanta de apel.


Potrivit dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 84/1998, anularea inregistrarii marcii poate fi ceruta atunci cand inregistrarea marcii a fost solicitata cu rea-credinta.


Existenta relei-credinte, conditie legala pentru anularea unei marci inregistrate, este subordonata unor conditii cumulative legale ce reies din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, relativ la interpretarea dispozitiilor legale in materie: cunoasterea "faptului relevant" (adica a existentei si folosirii unei marci anterioare) - elementul obiectiv; intentia frauduloasa - elementul subiectiv.


Niciuna dintre aceste conditii nu se substituie celeilalte, iar daca s-a apreciat ca exista elementul obiectiv, instanta de judecata trebuie sa analizeze cu aceeasi rigoare si existenta elementului subiectiv (daca s-a constatat ca exista elementul obiectiv, elementul subiectiv nu se prezuma).


Acestea rezulta din raspunsul la intrebarile preliminare adresate Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C - 529/2007 (Chocoladefabriken Lindt & Sprungli AG c. Franz Hauswirth GmbH) prin care instanta unionala a trasat conditiile cumulative pentru aprecierea existentei relei - credinte, conditii ce vor fi avute in vedere alaturi de factorii pertinenti specifici spetei: imprejurarea ca solicitantul are sau trebuie sa aiba cunostinta de faptul ca un tert utilizeaza cel putin intr-un stat membru un semn identic sau similar pentru un produs identic sau similar ce poate conduce la confuzie cu semnul a carui inregistrare se cere; intentia solicitantului de a-l impiedica pe acest tert sa utilizeze un astfel de semn in continuare; nivelul de protectie juridica de care beneficiaza semnul tertului si semnul a carui inregistrare se solicita.


Daca instanta de apel a apreciat ca exista elementul obiectiv, conditie pentru aprecierea relei-credinte, in ceea ce priveste elementul subiectiv, anume intentia solicitantului de a-l impiedica pe tertul ce foloseste semnul sa utilizeze un astfel de semn in continuare, concluzia a fost diferita, constatandu-se ca o atare situatie nu a rezultat in cauza, aspect criticat de recurenta prin motivele de recurs.


Asa cum s-a retinut prin decizia recurata, in speta nu s-au facut dovezi cu privire la faptul ca intimata-parata a inregistrat marca in scopul de a impiedica reclamanta sa utilizeze marca si nici ca a inregistrat semnul fara a intentiona sa-l foloseasca, din dovezile prezentate de parata rezultand ca si aceasta foloseste semnul pentru clasele de produse si servicii pentru care acesta a fost inregistrat.


Marca notorie, astfel cum este definita de art.3 lit. d) din legea privind marcile si indicatiile geografice, este marca larg cunoscuta in Romania in cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile carora aceasta se aplica, fara a fi necesara inregistrarea sau utilizarea marcii in Romania pentru a fi opusa.


Contrar opiniei recurentei sarcina probei revenea reclamantei fata de dispozitiile art. 1169 C.civ., conform carora cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca.


Instanta de apel, a apreciat corect ca faptul folosirii de catre reclamanta a semnului, anterior inregistrarii marcii nu semnifica dovedirea notorietatii semnului/marcii in sensul pretins de lege si Regula 19 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1134/2010 si anume dovedirea intinderii folosirii semnului si a gradului de cunoastere de catre public, demersurile de promovare, volumul de vanzare a produselor ce au purtat semnul, studii de piata, chestionare si alte asemenea ce puteau dovedi notorietatea.


Faptul notorietatii poate fi dovedit cu orice mijloc de proba .


Administrarea probelor este guvernata de principiul nemijlocirii, iar reclamanta a inteles sa renunte la administrarea probei testimoniale incuviintata in apel.


In aceste conditii, in mod corect instanta de apel a aratat ca nu pot fi primite ca probe declaratiile autentificate ale unor persoane care au declarat in fata notarului public ca au cunoscut activitatea societatii reclamante inca din anul 2004 si ca aceasta folosea semnul ``joker``.


Prin urmare, in mod intemeiat instanta de apel a constatat ca, desi a afirmat reaua-credinta a paratei, iar sarcina probei ii revenea, reclamanta nu a administrat dovezi suficiente in acest sens, astfel incat este justificata respingerea cererii sale de anulare a marcii pentru rea-credinta.


Pretentia reclamantei de a fi inlaturata situatia de fapt retinuta de instanta superioara de fond privind folosirea ulterioara a semnului de catre parata este nefondata cata vreme instanta de contencios european, in stabilirea criteriilor minimale ce trebuie avute in vedere de instanta la statuarea relei credinte la inregistrarea marcii, a facut referire si la evaluarea conduitei titularului ulterior inregistrarii marcii.


In consecinta, in temeiul art. 312 alin. (1) C.proc.civ., Inalta Curte a respins recursul ca nefondat.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 652 din 22 martie 2016


Citeşte mai multe despre:    rea-credinta la inregistrarea marcii    intentie frauduloasa    Legea 84/1998



Comentează: Actiune in anularea inregistrarii marcii pentru rea-credinta. Criterii de analiza
Alte Speţe