Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Revizuire intemeiata pe invocarea unor inscrisuri emise ulterior pronuntarii hotararii a carei revizuire se cere. Neindeplinirea conditiilor de admisibilitate

Revizuire intemeiata pe invocarea unor inscrisuri emise ulterior pronuntarii hotararii a carei revizuire se cere. Neindeplinirea conditiilor de admisibilitate

  Publicat: 05 Jan 2017       664 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Intrucat inscrisurile invocate ca „acte noi” in sustinerea cererii de revizuire intemeiata pe dispozitiile art.322 pct.5 C.proc.civ., au fost emise ulterior pronuntarii deciziei a carei revizuire se solicita si, prin urmare, nu aveau fiinta la data cand s-a dat acea hotarare, nu indeplinesc conditiile prevazute de art.322 pct.5 C.proc.civ., neputand servi ca temei al cererii de revizuire formulate in baza acestei dispozitii legale.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Constructiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sa adaposteasca activitati specifice, complementare functiunii de locuire, care, prin amplasarea in vecinatatea locuintei, alcatuiesc impreuna cu aceasta o unitate functionala distincta.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

La data de 24 iunie 2015, A. si B. au formulat cerere de revizuire impotriva deciziei nr. 395 din 18.06.2014, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila, solicitand admiterea cererii de revizuire, schimbarea deciziei nr. 395 din 18.06.2014, admiterea apelului, schimbarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, iar in subsidiar, admiterea apelului, modificarea sentintei si obligarea intimatului la emiterea unei dispozitii de completare a dispozitiei nr. 6113/2007, in sensul acordarii in compensare a imobilelor situate in str. S. nr. x si str. P. nr. x9, a restituirii suprafetei de 1.517 m.p., teren liber, cat si plata de despagubiri in cuantum de 782.403,16 RON, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata din toate ciclurile procesuale si din recurs.


Au aratat, in ceea ce priveste motivele cererii, ca acestea sunt intemeiate pe prevederile art. 322 pct. 5 C.proc.civ., fiind vorba de inscrisuri noi ce nu au fost depuse la dosar, o parte provenind din dosarul nr. xx07/1/2005 al Curtii de Apel Suceava, dosar ce s-a tot incercat a fi conexat cu dosarul nr. xx1/39/2010, iar o parte au fost obtinute dupa solutionarea recursului de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, inscrisuri care daca ar fi fost avute in vedere de catre Curtea de Apel solutia ar fi fost alta.


Inscrisurile in baza carora apreciaza ca solutia ar fi fost alta, sunt: adresa din 7.04.2015 a A.N.A.F.; adresa din 15.04.2015 a Arhivelor Nationale; adresa din 5.05.2015 a Consiliului Judetean; adresele din 25.03.2015 si din 18.06.2015 ale S.C. X. SA, adrese prin care i s-a comunicat ca nu detin situatia despagubirilor primite in baza Legii nr. 58/1974.


A formulat adresele avand in vedere prevederile art. 30 din Legea nr. 58/1974, conform carora: ``Dobandirea terenurilor cuprinse in perimetrul construibil al localitatilor urbane si rurale se poate face numai prin mostenire legala, fiind interzisa instrainarea sau dobandirea prin acte juridice a acestor terenuri.


In caz de instrainare a constructiilor, terenul aferent acestor constructii trece in proprietatea statului cu plata unei despagubiri stabilita potrivit prevederilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 4/1973``.


A facut aceste adrese tocmai in considerarea celor retinute de catre instanta de recurs, respectiv ca pentru acest teren dreptul la acordarea masurilor reparatorii apartine vanzatorului pe considerentul ca acesta ar fi fost proprietarul terenului la momentul trecerii in proprietatea statului, fiind transata irevocabil indreptatirea lor la masuri reparatorii doar pentru constructiile ce se gaseau pe teren .


Daca situatia ar fi fost asa cum a retinut instanta, ar fi trebuit ca vanzatorii sa primeasca despagubiri pentru teren, lucru ce nu s-a intamplat, fiind mai mult decat evident ca terenul a trecut in proprietatea statului direct de la ei, potrivit adresei din 30.04.1993, prin care se confirma ca terenul a trecut in proprietatea statului de la A.; raportului de expertiza tehnica intocmit de ing. C. din care rezulta starea imobilelor din str. P. nr. x9 si I.C.B. nr. x4; sentintei nr. 493 din 8.07.2004 a Tribunalului Botosani, deciziei nr. 2763 din 19.11.2004 a C.A. Suceava, si deciziei nr. 8941 din 7.11.2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Astfel, raportat la aceste inscrisuri, rezulta ca au dovedit ca au dreptul si la terenul in suprafata de 2884 m.p., acesta trecand in proprietatea statului de la ei, dovedind pe deplin ca pretul achitat vanzatorului in temeiul contractului de vanzare cumparare nr. xxx2/1986 includea si contravaloarea intregului teren de pe amplasamentul in discutie.


In fapt, asa cum rezulta din inscrisurile aflate la dosar, au dobandit de la E., prin contractual de vanzare-cumparare autentificat sub nr. xxx2 din 31.05.1986, imobilul situat in str. S., in prezent str. C.N. nr. x, compus din casa de locuit cu anexe gospodaresti si din suprafata de 2.884 m.p., teren - curte si gradina, invecinat cu str. S., garaj L. si K., cu pretul total de 95.000 lei, pret care includea atat contravaloarea constructiilor, cat si contravaloarea suprafetei de 2884 m.p., teren .


Dat fiind faptul ca la data respectiva erau in vigoare dispozitiile Legii nr. 58/1974, care nu permiteau instrainarea terenurilor prin acte autentice, in contractul de vanzare-cumparare nr. xxx2/1986 s-a mentionat ca autorul paratilor a instrainat doar imobilele constructii cu pretul de 95.000 lei si ca intreaga suprafata de 2.884 m.p., teren, aferenta acestora, a trecut in proprietatea statului conform actului normativ mentionat, insa vecinatatile inscrise in contractul autentic individualizeaza in fapt limitele terenului in discutie, astfel cum erau ele materializate la data respectiva, prin garduri imprejmuitoare.


Potrivit art. l.4.C. din Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, prezinta relevanta deosebita prevederile art. 30 si art.31 din respectiva lege, prin care s-a stabilit ``ca terenurile din intravilan (perimetrul construibil) pot fi dobandite numai prin mostenire legala, iar in caz de instrainare a constructiilor, terenul aferent acestora trecea in proprietatea statului cu plata unei despagubiri .``


Avand in vedere ca legiuitorul de dupa anul 1989 a solutionat aceasta problema in favoarea dobanditorilor constructiilor, recunoscand acestora dreptul/vocatia de a obtine titluri de proprietate pentru terenul aferent constructiei cumparate, urmeaza a se considera ca aceste situatii nu cad sub incidenta legii.


Cat priveste ipoteza in care, ulterior instrainarii, constructia proprietatea dobanditorului a fost preluata si mai apoi demolata, acesta din urma neavand dreptul/vocatia de a obtine titlul de proprietate pentru terenul aferent constructiei cumparate, regimul juridic al acestor categorii de terenuri ramane supus incidentei prezentei legi in favoarea persoanei indreptatite proprietar al terenului la data trecerii acestuia in proprietatea statului. In acest caz, in situatia in care terenul este liber, acesta se va restitui in natura, cu obligatia rambursarii de catre persoana indreptatita a despagubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. 1 alin. (1) al Titlului II din OUG nr. 184/2002. In situatia in care, potrivit legii, terenul nu poate fi restituit in natura, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege pentru diferenta dintre despagubirea primita, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al Titlului II din OUG nr. 184/2002, si valoarea de piata a terenului stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.


Or, singurii indreptatiti sunt revizuentii, deoarece, in urma contractului de vanzare-cumparare nr. xxx2/1986, terenul aferent constructiilor a trecut in proprietatea statului de la ei si nu de la autorul paratilor.


Pe de alta parte, potrivit Legii nr. 10/2001 ``persoanele indreptatite`` la masuri reparatorii sunt persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la momentul preluarii abuzive, in speta reclamantii, dispozitii ce se coroboreaza cu prevederile Legii nr. 18/1991, care prevad ca ``Terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor``. In ipoteza in care, ulterior instrainarii, constructia proprietatea dobanditorului a fost preluata si mai apoi demolata, potrivit art. 1.4 lit. c) din H.G. nr. 250/2007, regimul juridic al terenului ramane supus incidentei Legii nr. 10/2001 in favoarea proprietarului terenului de la data trecerii acestuia in proprietatea statului sau a mostenitorilor acestuia, deoarece dobanditorul constructiei demolate nu mai are dreptul/vocatia de a obtine titlul de proprietate pentru terenul aferent constructiei in conditiile Legii nr. 18/1991.


Cert este ca intentia partilor in momentul incheierii conventiei a fost ca dobanditorul constructiei, in speta reclamantii, sa preia odata cu dobandirea constructiei si terenul aferent si sa-l foloseasca, fara ca acestia sa se fi opus. De altfel, vanzatorul nu si-a rezervat nici un drept asupra terenului, cunoscand imprejurarea ca prin vanzarea constructiilor pierde si dreptul de proprietate asupra terenului (astfel cum declara in contract).


S-a mai aratat, ca existenta acestei intentii este dedusa si din faptul ca suprafata a fost delimitata prin gard de proprietatea vecinilor, ramanand la fel pana la data exproprierii, cu anexele situate in mijlocul terenului, astfel ca nu se putea folosi nici o mica parte din teren fara a deranja pe proprietarii constructiei, fiind deci necesar acest teren pentru normala folosinta a constructiei, precum si din pretul platit, respectiv 95.000 lei, care, in anul 1986, reprezenta un pret destul de mare, astfel incat se poate considera ca vanzatorul a obtinut si pretul terenului, intrucat stia ca pierde dreptul de proprietate asupra acestuia.


De altfel, intentia acestuia rezulta si din schita efectuata la data de 28.05.1986, schita ce a stat la baza incheierii contractului de vanzare cumparare, in care sunt individualizate atat terenurile, cat si terenul aferent, din care constructii si curte in suprafata de 600 m.p., teren arabil 2.284 m.p.


In realitate, insa, pretul convenit si achitat vanzatorului a inclus nu doar contravaloarea constructiilor, ci si pe cea a suprafetei de 2884 m.p., teren, iar odata cu incheierea contractului de vanzare cumparare au intrat in fapt in stapanirea terenului, care a fost declarat la rolul lor fiscal, asa cum rezulta din certificatul nr. xx1/1990 emis de Primaria mun. Botosani, achitand impozit atat pentru casa, cat si pentru teren pana in momentul exproprierii.


Mentioneaza, totodata, ca au stapanit in fapt, ca proprietari, constructiile si terenul dobandit in modalitatea mentionata pana in anul 1989 cand intregul imobil a fost preluat de stat in baza Decretului de expropriere nr. 394/1988, in vederea construirii unui ansamblu de locuinte.


De asemenea, s-a mai aratat ca din declaratia numitei Z., din contractele de vanzare cumparare incheiate in aceeasi perioada, care au avut ca obiect terenuri si constructii similare, dar si din raportul de expertiza extrajudiciara intocmit de expert O., rezulta ca suma de 95.000 lei achitata cu titlul de pret include atat valoarea constructiilor de la momentul cumpararii (66.594 lei), cat si valoarea suprafetei de 2.884 m.p.,teren la aceeasi data (28.406 lei), iar imprejurarea ca mostenitorii vanzatorilor nu au inteles sa solicite acordarea masurilor reparatorii in temeiul Legii nr. 10/2001 reprezinta o confirmare implicita a faptului ca acestia nu au mai inteles sa emita pretentii asupra terenului in discutie in contextul in care autorul lor a incasat pretul intregii suprafete de 2.884 m.p., teren la momentul incheierii contractului autentic de vanzare-cumparare.


Cat priveste acordarea masurilor reparatorii in echivalent sub forma atribuirii in compensare a imobilelor situate in str. P. nr. x9 si str. S. nr. x, astfel cum au fost ele individualizate, raportat la noile inscrisuri, considera ca sunt indreptatiti si justifica compensarea, aceasta fiind posibila datorita valorii mari a terenului.


Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila, prin decizia nr. 605 din data de 10 septembrie 2015, a respins, ca nefondata, cererea de revizuire, retinand urmatoarele:


Potrivit art. 322 pct. 5 C.proc.civ., revizuirea unei hotarari ramasa definitiva in instanta de apel sau prin neapelare se poate cere daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor.


Din analiza art. 322 pct. 5 C.proc.civ., rezulta ca, atunci cand se invoca acest motiv de revizuire, inscrisul trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ mai multe conditii: sa fie nou, deci descoperit dupa darea hotararii; sa fi existat la data pronuntarii hotararii dar sa nu fi putut sa fie infatisat in procesul in care a fost pronuntata hotararea a carei revizuire se cere, fie pentru ca a fost retinut de partea potrivnica, fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii; inscrisul sa fie determinant in solutionarea cauzei.


Curtea a apreciat ca inscrisurile la care se face referire prin cererea de revizuire nu indeplinesc in mod cumulativ conditiile impuse de art. 322 pct. 5 C.proc.civ.


Astfel, revizuentii s-au prevalat de adresa din 7.04.2015 a ANAF, adresa din 15.04.2015 a Arhivelor Nationale, adresa din 5.05.2015 a Consiliului Judetean si de adresele din 25.03.2015 si 18.06.2015 emise de S.C. X. S.A., inscrisuri constituite ulterior datei la care s-a pronuntat decizia civila nr. 395 din 18.06.2014 a Curtii de Apel Suceava, ce se cere a fi revizuita in cauza, nefiind asadar indeplinite prevederile art. 322 pct. 5 C.proc.civ., care impun conditia ca inscrisurile sa fi existat la data pronuntarii hotararii.


Cat priveste inscrisurile provenind din dosarul nr. xx07/1/2005 al Curtii de Apel Suceava, Curtea a retinut ca acestea puteau fi infatisate in procesul in care a fost pronuntata hotararea a carei revizuire se cere, neputandu-se sustine ca ar fi fost retinute de partea potrivnica sau ca nu ar fi putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor.


Revizuirea este o cale de atac extraordinara, de retractare, ce se poate exercita in cazurile anume prevazute de art. 322 C.pr.civ.


Fiind o cale de retractare si nu de ``cenzura judiciara``, revizuirea nu poate fi exercitata pentru alte motive decat cele prevazute de lege, fiind inadmisibila repunerea in discutie a unor probleme de fond ce au fost solutionate printr-o decizie definitiva.


Pentru aceste considerente, in baza art. 326 C.pr.civ., cererea de revizuire a fost respinsa, ca nefondata.


Impotriva acestei decizii au declarat recurs recurentii A. si B., care, in dezvoltarea criticilor formulate, au aratat urmatoarele;


Instanta de apel, prin decizia pronuntata, le-a incalcat dreptul la aparare si la un proces echitabil in conditiile in care nu au fost citati pentru termenul din 10.09.2015, iar judecarea cauzei s-a facut in lipsa revizuentilor, incalcandu-se astfel art. 6 din C.E.D.O.


In mod gresit, instanta a retinut ca nu ar fi indeplinite prevederile art. 322 pct. 5 C.proc.civ., intrucat acest motiv de revizuire se intemeiaza pe imprejurari care au alterat procesul de stabilire a adevarului de catre instanta de judecata . Legea are in vedere, in acest caz, doua ipoteze distincte, fiecare constituindu-se practic intr-un veritabil motiv de revizuire.


In continuare, recurentii revizuenti au dezvoltat consideratii teoretice generale privind cele doua ipoteze reglementate prin aceste dispozitii legale, iar in ceea ce priveste cererea de revizuire pendinte, au aratat ca inscrisurile invocate ca ``acte noi`` au existat la data judecatii, dar nu au putut fi prezentate datorita imprejurarilor la care se refera in mod expres chiar art. 322 pct. 5 C.pr.civ.; ca, in ceea ce priveste motivele prezentei cererii de revizuire, acestea sunt date de prevederile art. 322 pct.5 C.proc.civ., fiind vorba de inscrisuri noi ce nu au fost depuse la dosar, o parte provenind din dos. nr. xx07/1/2005 al Curtii de Apel Suceava, dosar ce s-a tot incercat a fi conexat cu dosarul nr. xx1/39/2010, iar o parte fiind obtinuta dupa solutionarea recursului de care Inalta Curte de Casatie si Justitie, inscrisuri care daca ar fi fost avute in vedere de catre Curtea de Apel solutia ar fi fost alta.


Cat priveste inscrisurile din dosarul nr. xx07/1/2005, au aratat ca au solicitat instantei conexarea acestui dosar la dosarul in care s-a pronuntat decizia a carei revizuire se solicita, cerere care le-a fost respinsa, desi au invocat legatura stransa intre cele doua dosare si existenta unor inscrisuri ce nu erau depuse in dosarul nr. xx1/39/2010, instanta fiind singura care putea constata realitatea sustinerilor revizuentilor, prin comparatia actelor.


In ceea ce priveste inscrisurile in baza carora solutia ar fi fost alta, respectiv, adresa din 7.04.2015 a A.N.A.F., adresa din 15.04.2015 a Arhivelor Nationale, adresa din 5.05.2015 a Consiliului Judetean, adresele din 25.03.2015 si 18.06.2015 ale S.C. X. S.A., s-a aratat ca prin acestea li s-a comunicat ca nu detin situatia despagubirilor primite in baza Legii nr.58/1974, adrese ce au fost emise in baza cererilor formulate in considerarea celor retinute de catre instanta de recurs, respectiv ca ``pentru acest teren dreptul la acordarea masurilor reparatorii apartine vanzatorului pe considerentul ca acesta ar fi fost proprietarul terenului la momentul trecerii in proprietatea statului``, fiind transata irevocabil indreptatirea revizuentilor la masuri reparatorii doar pentru constructiile ce se gaseau pe teren .


Or, daca situatia ar fi fost asa cum a retinut instanta, ar fi trebuit ca vanzatorii sa primeasca despagubiri pentru teren, lucru ce nu s-a intamplat, fiind mai mult decat evident ca terenul a trecut in proprietatea statului direct de la revizuenti, potrivit actelor depuse la dosar.


Avand in vedere motivarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, revizuentii au aratat ca au fost in imposibilitatea de a depune acte in conditiile in care nu aveau cum sa cunoasca ce va motiva instanta, fiind vorba in cauza de acea imprejurare mai presus de vointa lor.


Pe fondul dosarului, raportat la aceste inscrisuri, recurentii revizuentii au aratat ca au dovedit ca aveau dreptul si la terenul in suprafata de 2.884 m.p., care a trecut in proprietatea statului de la acestia, fiind dovedit pe deplin ca pretul achitat vanzatorului in temeiul contractului de vanzare cumparare nr. xxx2/1986 includea si contravaloarea intregului teren de pe amplasamentul in discutie.


Recurentii revizuenti au mai expus motivele de fapt si de drept, care, in opinia lor, ii indreptatea la acordarea masurilor reparatorii prevazute de Legea nr.10/2001 si pentru terenul in suprafata de 2.884 m.p., respectiv atribuirea in compensare a altor imobile in litigiul solutionat prin decizia a carei revizuire se solicita.


Examinand decizia ce face obiectul prezentului recurs in limita criticilor formulate de recurentii reclamanti si care permit incadrarea in art.304 pct.5 si 9 C.proc.civ., de catre instanta, potrivit art.306 (3) C.proc.civ., se constata urmatoarele:


Potrivit art.304 pct.5 C.proc.civ., casarea unei hotarari se poate cere ``cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. (2)``.


In speta, desi nu au aratat expres, recurentii revizuenti, sustinand ca decizia a fost data cu incalcarea dreptului lor la aparare si a dreptului la un proces echitabil, in sensul art.6 din C.E.D.O., intrucat nu au fost citati pentru termenul din 10.09.2015, iar judecarea cauzei s-a facut in lipsa lor, au invocat implicit pronuntarea deciziei recurate cu incalcarea art.85 C.proc.civ. si a art.105 (2) C.proc.civ.


Aceste critici sunt nefondate, deoarece decizia ce face obiectul prezentului recurs nu a fost data cu incalcarea acestor dispozitii legale.


Astfel, art.85 C.proc.civ. prevede ca ``Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel``, iar art.105 (2) C.proc.civ., prevede ca ``Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie``.


Lipsa de procedura constituie o nulitate relativa ce poate fi invocata numai de partea pretins vatamata, in speta recurentii revizuenti, care au sustinut ca decizia ce face obiectul prezentului recurs a fost pronuntata cu neobservarea formelor legale, cu referire la faptul ca nu au fost citati pentru termenul cand s-a solutionat cererea de revizuire.


Aceste sustineri formulate de recurentii revizuenti, se constata ca sunt nefondate, intrucat pentru acest termen revizuentii au fost legal citati la adresa indicata prin cererea de revizuire, iar procedura de citare s-a realizat prin afisare, in conditiile art.92 (2) C.proc.civ.


Sustinerea revizuentilor potrivit careia gresit s-a solutionat cererea de revizuire in lipsa lor, se constata ca este, de asemenea, nefondata.


Astfel, prin cererea formulata, revizuentii au solicitat judecarea cauzei in lipsa .


Or, in masura in care revizuentii au solicitat judecarea cererii de revizuire in lipsa, suspendarea judecatii acesteia, in conditiile art.242 alin.(1) pct.2 C.proc.civ., pentru lipsa partilor, la termenul cand au avut loc dezbaterile, era nelegala, astfel ca in aceste conditii legal curtea de apel a procedat la judecarea cererii de revizuire.


De asemenea, fiind legal citati pentru termenul fixat pentru judecarea cererii de revizuire, se constata ca revizuentii au avut posibilitatea de a formula aparari in cauza.


In concluzie, rezulta ca decizia ce face obiectul prezentului recurs nu a fost data cu incalcarea dreptului la aparare al revizuentilor si nici cu incalcarea dreptului acestora la un proces echitabil, in sensul art.6 din C.E.D.O., iar motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.5 C.proc.civ. apare ca nefondat, urmand a fi respins in consecinta.


In ceea ce priveste motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.9 C.proc.civ., se constata ca este nefondat, pentru cele ce succed:


In esenta, prin criticile formulate, revizuentii au aratat ca nu au depus la dosarul in care s-a pronuntat decizia a carei revizuire se solicita actele invocate ca fiind ``noi`` si care proveneau din dos. nr. xx07/1/2005 al Curtii de Apel Suceava, deoarece, desi au solicitat instantei conexarea acestui dosar la dos. nr. xx1/39/2010, in care s-a pronuntat decizia a carei revizuire se solicita, cererea le-a fost respinsa, iar cu privire la inscrisurile invocate ca acte ``noi`` si in baza carora solutia ar fi fost alta, asa cum au fost expuse mai sus, au aratat ca aceste acte au fost emise urmare a cererilor formulate de revizuenti in considerarea celor retinute de instanta de recurs, si ca au fost in imposibilitatea de a depune aceste acte, deoarece nu aveau cum sa cunoasca cum va motiva instanta de recurs, fiind astfel ``vorba de o imprejurare mai presus de vointa lor``.


Prin urmare, rezulta ca recurentii revizuenti au sustinut ca nu au putut infatisa in procesul finalizat cu decizia atacata actele aflate la dosarul nr. xx07/1/2005, cat si inscrisurile emise ulterior pronuntarii acestei decizii, in baza carora solutia ar fi fost alta, din imprejurari mai presus de vointa lor reprezentate de respingerea cererii de conexare a dosarului nr. xx07/1/2005 al Curtii de Apel Suceava la dosarul in care s-a pronuntat decizia a carei revizuire se solicita, si de faptul ca revizuentii din prezenta cauza nu aveau cum sa cunoasca motivarea instantei de recurs, care a retinut ca dreptul la acordarea masurilor reparatorii pentru terenul in litigiu apartine vanzatorului si nu cumparatorului.


Aceste critici sunt nefondate, intrucat solutia curtii de apel este legala, in speta, nefiind intrunite cumulativ conditiile prevazute de art.322 pct.5 C.proc.civ.


Potrivit art.322 pct.5 C.proc.civ., revizuirea unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere ``daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere``.


Rezulta ca pentru a se putea invoca prima ipoteza prevazuta de aceasta dispozitie legala si a se admite cererea de revizuire, trebuie intrunite cumulativ urmatoarele conditii; partea interesata sa se bazeze pe un inscris nou, care nu a fost folosit in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata; inscrisul invocat sa fi existat la data cand a fost pronuntata hotararea ce se cere a fi revizuita; inscrisul sa nu fi putut fi produs in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata fie pentru ca a fost retinut de partea potrivnica, fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii; inscrisul invocat pentru revizuire sa fie determinant, in sensul ca daca ar fi fost cunoscut de instanta cu ocazia judecarii pricinii solutia ar fi putut fi alta decat cea pronuntata.


Fiind vorba despre conditii cumulative de admisibilitate a revizuirii, neindeplinirea chiar si numai a uneia dintre acestea are drept consecinta respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibila.


In speta, se constata ca revizuentii au invocat prima ipoteza reglementata de aceasta dispozitie legala, dar nu au dovedit imprejurarea mai presus de vointa lor care sa ii fi impiedicat sa infatiseze inscrisurile invocate ca fiind ``noi`` in procesul in care s-a pronuntat hotararea a carei revizuire se solicita, respectiv, cazul de forta majora care i-a impiedicat sa administreze aceste probe, cu referire la inscrisurile aflate la dos. nr. xx07/1/2005 al Curtii de Apel Suceava.


Sustinerea recurentilor revizuenti potrivit careia nu li se poate imputa faptul ca nu au ``produs`` in instanta inscrisurile aflate la dosarul nr. xx07/1/2005 al Curtii de Apel Suceava pentru ca s-au aflat intr-o situatie de forta majora determinata de respingerea cererilor de conexare a acestui dosar la dosarul in care s-a pronuntat decizia a carei revizuire se solicita, se constata ca este nefondata, deoarece respingerea cererilor de conexare a celor doua dosare nu i-a pus pe recurentii revizuenti intr-o situatie mai presus de vointa lor, care sa ii fi impiedicat sa infatiseze inscrisurile aflate la dosarul respectiv in procesul in care s-a pronuntat hotararea a carei revizuire se solicita, cata vreme acestia, in calitate de parti in acel dosar, puteau atat sa procure actele respective, cat si sa le infatiseze in procesul finalizat cu decizia atacata.


Prin urmare, cum revizuentii, carora le incumba sarcina probei, nu au facut dovada unor imprejurari mai presus de vointa lor care sa nu le fi permis sa intre in posesia inscrisurilor aflate la dos. nr. xx07/1/2005 al Curtii de Apel Suceava pe durata solutionarii procesului in fond, se constata ca sustinerea acestora in combaterea exceptiei inadmisibilitatii cererii de revizuire nu poate fi primita.


In ceea ce priveste inscrisurile invocate ca ``acte noi`` de catre recurentii revizuenti reprezentate de adresa din 7.04.2015 a A.N.A.F.; adresa din 15.04.2015 a Arhivelor Nationale; adresa din 05.05.2015 a Consiliului Judetean, adresele din 25.03.2015 si 18.06.2015 ale SC X. SA, in sustinerea cererii de revizuire intemeiate pe dispozitiile art.322 pct.5 C.proc.civ., se constata ca prin decizia recurata s-a retinut corect ca aceste inscrisuri nu indeplinesc conditiile prevazute de art.322 pct.5 C.proc.civ., deoarece au fost emise ulterior pronuntarii deciziei a carei revizuire se solicita, la 18.06.2014, astfel ca sustinerea recurentilor revizuenti potrivit careia aceste inscrieri ``au existat la data judecatii`` este nefondata.


Or, intrucat adresele invocate de recurentii revizuenti ca acte ``noi`` au fost emise ulterior pronuntarii deciziei a carei revizuire se solicita, respectiv, nu aveau fiinta la data cand s-a dat aceasta hotarare, se constata ca motivul de revizuire prevazut de art.322 pct.5 C.pr.civ., intemeiat pe aceste inscrisuri, nu exista, deoarece aceste adrese nu pot servi ca temei al cererii de revizuire formulate de revizuenti in baza acestei dispozitii legale.


In aceasta situatie, analizarea indeplinirii oricareia dintre conditii prevazute de lege, asa cum au fost expuse mai sus, pentru admisibilitatea cererii de revizuire formulate de recurentii revizuenti in temeiul acestor inscrisuri este de prisos.


De aceea, criticile formulate de recurentii revizuenti potrivit carora au fost in imposibilitatea ``de a depune acte``, in procesul finalizat cu decizia atacata, intrucat nu cunosteau motivarea deciziei ce s-a pronuntat in recursul declarat impotriva acestei decizii, fiind vorba astfel de acea imprejurare mai presus de vointa lor, nu vor fi analizate.


In concluzie, fata de aceste considerente, se constata ca motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.9 C.proc.civ., in sensul ca decizia ce face obiectul prezentului recurs a fost data cu aplicarea gresita a dispozitiilor art.322 pct.5 C.proc.civ., este nefondat, urmand a fi respins in consecinta.


Pentru considerentele expuse, instanta, in baza art.312 (1) C.proc.civ., a respins, ca nefondat, recursul.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 174 din 28 ianuarie 2016


Citeşte mai multe despre:    cale extraordinara de atac    inscrisuri noi    cerere reviuire    imposibilitate infatisare inscris



Comentează: Revizuire intemeiata pe invocarea unor inscrisuri emise ulterior pronuntarii hotararii a carei revizuire se cere. Neindeplinirea conditiilor de admisibilitate
Alte Speţe

RIL. Recursul – calea de atac in materia contenciosului administrativ
Pronuntaţă de: ICCJ

Exceptia de nelegalitate a actului administrativ cu caracter individual poate fi invocata direct in recurs
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 10 din vechiul CPC. Admisibilitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 86 din 21 ianuarie 2016

Redeschiderea procesului penal in cazul judecatii in lipsa persoanei condamnate. Admisibilitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 3/A din 5 ianuarie 2016

Contestarea cuantumului sumei acordata in cazul exproprierii. Stabilirea unui alt regim juridic
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.44 din 20 ianuarie 2016

Imobil preluat de stat fara just titlu. Certificat de atestare a dreptului de proprietate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 107 din 22 ianuarie 2016

Afirmatii ce aduc atingere demnitatii, onoarei si reputatiei unei persoane. Raspundere civila delictuala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 153 din 27 ianuarie 2016

Cerere de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 5 teza finala din CPC de la 1865, a unei hotarari prin care fusese admisa o alta revizuire pentru contrarietate de hotarari
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 298 din 5 februarie 2016

Conditii privind revizuirea in cazul hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 179 din 11 februarie 2016



Articole Juridice

NCPC: Recursul
Sursa: EuroAvocatura.ro