din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3681 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic

Pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic

  Publicat: 28 Jun 2021       2859 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sub dosar nr. x s-a inregistrat pe rolul Curtii de Apel a. I.contestatia in anulare formulata de contestatorii a. S., B.C.M., B.S. a. , B. S., B.E. a. , B. a. M., C.E.G., C.M., G.E., L.C.E., N.I.E., P.N.M., P.N., S.E.C., S.E., S.C. a. , Z.M.impotriva Deciziei nr. 478/2019 pronuntata de Curtea de Apel a. I.� Sectia de contencios administrativ si fiscal in dosar nr. x. Contestatorii au solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie admisa contestatia in anulare, anulata decizia contestata si sa fie rejudecat recursul cu consecinta pronuntarii unei solutii favorabile acestora.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Decretul privitor la prescripţia extinctivă
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
In contabilitate, parte a datoriilor ca pasiv bilantier.
Datorii aparute ca urmare a desfasurarii ciclului de exploatare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Obligatie, pe care si-o asuma in scris o persoana incadrata, de a acoperi pagubele materiale cauzate unitatii
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Obligatie, pe care si-o asuma in scris o persoana incadrata, de a acoperi pagubele materiale cauzate unitatii
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent
Expresie latina folosita pentru a reda ideea ca o notiune ori o dispozitie trebuie sa fie inteleasa
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea privind Statutul funcţionarilor publici
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Obligatie, pe care si-o asuma in scris o persoana incadrata, de a acoperi pagubele materiale cauzate unitatii
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act adoptat de organele de stat,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este acea imprejurare ce intervine in desfasurarea procesului civil, de natura sa aduca modificari cu privire la cadrul litigiului sau cu privire la instanta sesizata, precum:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In sustinerea contestatiei au fost invocate urmatoarele argumente:


Apreciaza Decizia civila nr. 478/2020 ca netemeinica si nelegala, motiv pentru care au inaintat prezenta contestatie in anulare intemeiat pe prevederile art. 503 alin. 2 pct. 2 Cod de Procedura Civila ``Dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale ``


Cu privire la motivarea Deciziei civile nr. 478/2019, se arata ca, instanta de recurs a retinut eronat art. 488 pct. 5 C. pr. Civ ca motiv de casare a sentintei civile atacate, desi recursul declarat de recurenta C.H.nu a fost intemeiat in fapt si in drept, mentionand ca acest motiv nu este incident in cauza iar instanta de recurs nu l-a motivat in vreun fel in considerentele deciziei atacate.


Tot in mod eronat a retinut instanta de recurs ca parata C.H.era obligata la a face platile, conform Sentintei civile nr. 2950/17.11.2008 pronuntata de Tribunalul H.in Dosar nr. x (data in contencios administrativ), insa sentinta respectiva nu era definitiva si nici executorie. Mentioneaza ca, C.H.in calitate de parata in Dosarul nr. x a declarat recurs impotriva acestei sentinte, recurs suspensiv de executare -art. 20 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, in forma aplicabila la aceea data .


Referitor la retinerea instantei de recurs din decizia atacata conform careia sustinerea intimatii reclamanti ca nu au avut cunostinta ca au incasat o plata nedatorata, respectiv o suma necuvenita si ca nu si-au asumat niciun angajament de plata, nu poate fi primita, se arata ca adeverintele depuse la dosar de catre parata sunt acte unilaterale ale acesteia, nefiind comunicate cu reclamanti, precizand ca aceste adeverinte au fost comunicate cu reclamantii doar in luna noiembrie 2017, urmare a cererilor adresate catre parata C.H.


Cu alte cuvinte, se sustine ca aceste adeverinte nu pot constitui ele insele dovada in sensul celor pretinse de C.H.iar instanta de recurs a subscris in totalitate la cele mentionate de institutia parata.


Contestatarii releva ca, din motivarea deciziei atacate, precum si in intreg conceptul pentru care instanta de recurs a rasturnat solutia corecta a instantei de fond, rezulta ca aceasta instanta a concluzionat ca Legea nr. 188/1999 constituie o reglementare speciala, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) fiind considerat drept comun(..), inaplicabil in speta, insa tot aceeasi instanta se motiveaza pe dreptul comun.


Punandu-se intrebarea daca Decretul 167/1958 nu reprezinta o norma de drept comun si daca Legea nr. 188/1999 constituie o reglementare speciala care nu se completeaza cu Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care in aceasta opinie este ``.. drept comun`` de ce s-ar completa cu Decretul nr. 167/1958, care e tot ``... drept comun``, sau de ce s-ar completa cu prevederile Codului de Procedura Civila (in cazul de fata cel vechi - de la 1865) care e tot ``... drept comun``.


Mai mult, subliniaza ca instanta de recurs a remarcat ca statutul functionarului public (reglementat de Legea nr. 188/1999) este incompatibil cu situatia salariatului (reglementata de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), desi in practica constanta a autoritatilor, institutiilor publice, in cazul in care Statutul functionarului public nu este complet, sau nu reglementeaza, acesta se completeaza frecvent cu Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Se considera ca eroarea materiala a instantei de recurs (Curtea de Apel a. I_) provine din practica constanta a acesteia de a da castig de cauza statului (respectiv autoritatilor, institutiilor publice, etc.) in dauna functionarilor publici angajati/numiti in cadrul acestora, temei pentru care am si promovat prezenta contestatie in anulare.


In esenta si in principiu, discutia care se poarta este daca fluturasii de salariu (existenti la dosarul cauzei) sunt sau nu ``acte de executare`` care sa intrerupa cursul prescriptiei extinctive.


Contestatarii releva si faptul ca, instanta de recurs a remarcat ca statutul functionarului public (reglementat de Legea nr. 188/1999) este incompatibil cu situatia salariatului (reglementata de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), desi in practica constanta a autoritatilor, institutiilor publice, in cazul in care Statutul functionarului public nu este complet, sau nu reglementeaza acesta se completeaza frecvent cu Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Sau in alta ordine de idei, in practica constanta a autoritatilor, institutiilor publice, etc. Statutul functionarului public se aplica pana la limita la care reglementeaza, dincolo de aceasta limita aplicandu-se de cele mai multe ori Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Instanta de recurs a retinut astfel ca nu exista un termen imperativ expres si stabilit de legiuitor, in care sa se procedeze la recuperarea intregului prejudiciu, sau vreo sanctiune in acest sens, termenul de trei ani prevazut de art. 259 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) neputand fi interpretat intr-un astfel de sens.


Se sustine in continuare ca termenul de trei ani prevazut de art. 259 din Legea nr. 53/2003 din care am citat mai sus este un termen expres si imperativ, nerespectarea acestuia (sau cu alte cuvinte depasirea acestui termen) atragand decaderea paratei C.H.din dreptul de mai opera legal retineri salariate.


Astfel, retinerea instantei de recurs conform careia art. 259 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu este aplicabil reclamantilor deoarece ``acestia au calitatea de functionari publici carora li se aplica prevederile Legii nr. 188/1999 si care nu au calitatea de persoane angajate pe baza unui contract individual de munca`` este incorecta.


intr-un sens similar, in contrapondere, reglementeaza si art. 278 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``Prevederile prezentului cod se aplica cu titlu de drept comun si acelor raporturi juridice de munca neintemeiate pe un contract individual de munca, in masura in care reglementarile speciale nu sunt complete si aplicarea lor nu este incompatibila cu specificul raporturilor de munca respective. ``


Arata ca se mai poate observa un aspect, si anume, conform art. 728 alin. 1 lit. b Cod de Procedura Civila, salariile pot fi urmarite pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii .


art. 259 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) vine si reglementeaza: ``in cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face intr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc in conditiile Codului de procedura civila``


In motivarea Deciziei civile nr. 478/2019 s-a retinut ca ``Legea nr. 188/1999 contine reglementari speciale care permit conducatorului autoritatii sau institutiei publice sa recupereze prejudiciul adus institutiei de catre functionarul public, reglementari care se aplica cu prioritate potrivit principiului specialia generalibus derogant.


Asa cum s-a retinut in Deciziile Curtii Constitutionale nr. 481/2005, 456/2015, 577/2017, aceasta este o modalitate specifica, mult simplificata si operativa, de acoperire a unui prejudiciu, explicabila prin raportul specific de autoritate existent intre conducatorul autoritatii sau institutiei publice si functionarul supus rigorilor unui statut special, care il deosebeste de persoana angajata pe baza unui contract de munca, procedura fiind corect aplicata de recurenta C.Judeteana de P.H_``


Sustinand ca eroarea instantei de recurs fiind reprezentanta de faptul ca cele trei decizii ale Curtii Constitutionale se refera strict la posibilitatea institutiei/autoritatii publice de a-si recupera prejudiciile pe calea emiterii unui ordin/dispozitii de imputare sau, dupa caz, a asumarii de catre cel in cauza a unui angajament de plata .


Expunerile privitoare la posibilitatea institutiei/autoritatii publice de a-si recupera prejudiciile pe calea emiterii unui ordin/dispozitii de imputare sau, dupa caz, a asumarii de catre cel in cauza a unui angajament de plata sunt reluate in celelalte doua decizii ale Curtii Constitutionale, care se refera la acelasi aspect si strict numai la posibilitatea emiterii de catre institutia/autoritatea publica a ordinului/dispozitiei de imputare, nicidecum la modul de executare a ordinului/dispozitiei de imputare sau a retinerilor salariale care se efectueaza in baza unui astfel de titlu .


Deci, prevederile stricto sensu ale Curtii Constitutionale nu pot fi extinse si la modalitatea de recuperare a sumelor inscrise in ordinele/dispozitiile de imputare emise de institutiile/autoritatile publice.


Mentioneaza ca modul de interpretare indus de catre instanta de recurs, inseamna ca Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publice nu se mai completeaza cu absolut nici un alt articol de lege (nici din legislatia muncii, nici din cea civila, etc.) ceea ce este complet fals si contrazis de insasi textul Legii nr. 188/1999.


Acolo unde Legea nr. 188/1999 nu prevede (iar in cazul modalitatii de recuperare a sumelor inscrise in ordinele/dispozitiile de imputare emise de institutiile/autoritatile publice legea nu prevede) fiind evident ca intervin prevederile legislatiei muncii deci inclusiv art. 259 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Munci i.


Restul reglementarilor vizand raspunderea patrimoniala (mai ales ca Legea nr. 188/1999 nu prevede iar restul reglementarilor nu contravin legislatiei specifice functiei publice) devin aplicabile, inclusiv in prezenta speta.


In consecinta, principiul ``specialia generalibus derogant `` nu este aplicabil prezentei spete, in mod eronat instanta de recurs a retinut acest principiu in solutia de admitere a recursului declarat de C.H., de casare a sentintei civile atacate si de respingere a actiunii reclamantilor.


In sustinerea prezentei contestatiei in anulare, in logica lucrurilor si in ideea combaterii erorii materiale care a intervenit in admiterea recursului declarat de catre C.H., se precizeaza urmatoarele:


Conform art. 405 alin. 1 Vechiul Cod de Procedura Civila: Dreptul de a obtine executarea silita se prescrie in termen de trei ani, daca legea nu prevede astfel``


Conform art. 405 alin. 3 Vechiul Cod de Procedura Civila: ``Prin implinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu isi pierde puterea executorie``


Prin urmare, considera termenul de trei ani de executare a Deciziilor de imputare mai sus enumerate comunicate noua la datele de 31.10.2011, 01.11.2011, 02.11.2011, 14.11.2011 s-au implinit la datele de 01.11.2014, 02.11.2014, 03.11.2014, 15.11.2014.


Invedereaza faptul ca nu a intervenit nici o cauza de intrerupere a cursului prescriptiei dreptului de a cere executarea silita.


Aratandu-se ca, in primul rand nu a intervenit in nici un moment, din partea nici unuia dintre reclamanti/contestatori ``a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute in titlu executoriu ori a recunosterii, in orice alt mod a datoriei`` - astfel cum prevede art. 405 alin. 1 din Vechiul Cod de Procedura Civila. Nici unul dintre reclamanti neasumandu-si in nici un moment vreun angajament de plata si nici nu au facut vreo plata voluntara. Astfel, retinerile de 10 lei din salariu in intervalul 10. x, diverse sume la 09.2017, (dupa cum rezulta din adeverintele emise de C.H.- Serviciul Financiar Contabilitate) in nici un caz nu pot fi considerate ca acte intrerupatoare de prescriptie fiind facute fara acordul acestora si independent de vointa lor.


Pe de alte parte, apreciaza ca aceste retineri nu pot fi considerate ``acte de executare`` care sa intrerupa cursul prescriptiei extinctive in sensul prevazut de art. 16 din Decretul nr. 167/1958, art. 405 indice 2 alin. 1 din Vechiul Cod de Procedura Civila, neputand fi asimilate cu somatia, poprirea, etc. (si care astfel cum prevede legislatia in materia executarii silite trebuie comunicate debitorului sub sanctiunea nulitatii executarii silite). Mai mult, nici unul dintre cauzele prevazute de art. 405 indice 2 alin. 1 din Vechiul Cod de Procedura Civila nu devine Incident in prezenta cauza.


De asemenea, invedereaza faptul ca nu exista nici o cauza de suspendare a cursului prescriptiei dreptului de a cere executarea silita in sensul prevazut de art. 405 indice 1 alin. 1 Vechiul Cod de Procedura Civila.


Pe de alta parte, contestatorii invoca in beneficiul lor prevederile Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si care completeaza prevederile Legii nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici astfel cum expres prevede art. 117 din Legea nr. 188/1999:


art. 169: ``(1) Nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. ``


art. 259: ``In cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu salariu nu se poate face intr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc in conditiile Codului de procedura civila.``


Mai mentioneaza ca, la dosarul cauzei instantei de fond am depus, cu titlu exempificativ, extras din Legea nr, 263/2010, modificata si completata, de unde se vede ca si in cazul debitelor provenite din prestatii de asigurari sociale/p., casele de p.teritoriale au competenta de a retine din drepturile de pensie ale asiguratului doar in interiorul unui termen maxim de prescriptie de trei ani, in interiorul acestui termen, in cazul in care nu se poate realiza recuperarea intregrala a debitului trebuind sa se adreseze organului fiscal central - care are competenta in astfel de cazuri de executare silita (art. 181 alin. 3 ``in cazul in care se constata ca recuperarea debitului conform prevederilor alin. (1) si (2) nu se poate face in termenul general de prescriptie de 3 ani, c.teritoriala de p.transmite titlul executoriu organului fiscal central, in vederea punerii in executare silita, potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala.``).


Contestatia in anulare nu a fost motivata in drept .


Intimata-parata C.Judeteana de P.H. a depus intampinare, fila 52, solicitand respingerea ca inadmisibila a contestatiei in anulare si mentinerea deciziei atacate ca legala si temeinica, pentru urmatoarele:


Cu privire la fondul cauzei, sustine ca fiind inadmisibila contestatia in anulare formulata, aceasta neincadrandu-se pe motivele prevazute de lege, art. 503 alin. 2 pct. 2 din Codul de procedura civila nefiind incident in cauza.


Din examinarea motivelor contestatiei in anulare, rezulta ca, in principal, contestatorii sunt nemultumiti de solutia pronuntata in recurs, nefiind de acord cu aceasta si cu motivarea instantei in sprijinul hotararii date, acestia reiterand, de fapt, in parte, motivele invocate deja pe calea recursului. Din textul de lege citat se desprinde faptul ca, pentru a putea ataca o hotarare a instantei de recurs este necesar ca dezlegarea acestuia sa fie rezultatul unei erori materiale. Insa, avand in vedere faptul ca aceasta este o cale extraordinare de atac, intimata intelege, asa cum o confirma de altfel si jurisprudenta, ca eroarea materiala trebuie sa fie una esentiala, respectiv o eroare care a determinat pronuntarea de catre isntanta de control judiciar a unei solutii gresite fata de actele existente la dosar, eroare care sa priveasca greseli de fapt, involuntare, iar nu greseli de judecata, de apreciere a probelor sau interpretare a dispozitiilor legale.


Considera ca niciunul dintre motivele/presupusele erori ale instantei, invocate de contestatorii in cuprinsul contestatiei in anulare ce face obiectul prezentului dosar, nu vizeaza greseli materiale cu caracter procedural care sa fi dus la pronuntarea solutiei, eronate sau nu, in dosarul de recurs.


In categoria erorilor materiale in intelesul art. 503 C..fapt, involuntare, comise prin confundarea unor date esentiale ale dosarului cauzei, or admiterea recursului nu a fost rezultatul unei erori materiale asa cum sustin contestatorii, ci a modului in care instanta de recurs a inteles sa aplice dispozitiile legale.


Intimata C.H. apreciaza ca, prin consacrarea acestui motiv de contestatie in anulare, legiuitorul a urmarit indreptarea unor erori materiale in legatura cu aspectele formale ale judecarii recursului, aspecte pentru verificarea carora nu este necesara reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor, in caz contrar, prin solutionarea constestatiei in anulare cu examinarea motivelor contestatiei din perspectiva celor solicitate de contestatori s-ar ajunge la o veritabila rejudecare a recursului, iar contestatia in anulare ar fi convertita intr-un recurs la recurs.


In drept, a invocat art. 503 si urmatoarele din Codul de procedura civila.


Analizand motivele contestatiei in anulare formulate de contestatoare, Curtea constata ca aceasta este inadmisibila urmand a fi respinsa in consecinta pentru urmatoarele considerente:


Caile de atac si conditiile in care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publica, deoarece legiuitorul a avut in vedere interesul general de a inlatura orice cauze care ar putea tine in loc, in mod nedefinit, judecata unui proces.


Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac de retractare, ce poate fi exercitata doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozitiile art. 503 C. proCod civ. astfel ca, pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic dedus judecatii.


Fiind o cale de retractare si nu de cenzura judiciara, contestatia in anulare nu poate fi exercitata pentru alte motive decat cele prevazute de lege, fiind inadmisibila repunerea in discutie a unor probleme de fond ce au fost solutionate de instanta.


Potrivit art. 503. alin. 2, pct. 2Cod Procedura civila hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie in anulare cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale.


Sunt erori materiale in sensul dispozitiilor citate anterior erorile materiale in legatura cu aspectele formale ale judecarii recursului si care au avut drept consecinta pronuntarea unei solutii gresite.


Textul vizeaza greseli pentru verificarea carora nu este necesara reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.


Asadar, pe aceasta cale nu pot fi valorificate greseli de judecata, de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispozitii legale sau de rezolvare a unui incident procedural.


In speta, contestatorii invoca ca si greseli materiale faptul ca instanta de recurs a retinut motivul de casare prev. de art. 488 ptc. 5 desi nu este incident in cauza; ca s-a apreciat gresit ca sentinta nr. 478/2019 a fost executata de parata, cu toate ca parata nu era obligata la a face platile si ca adeverintele depuse de parata au fost comunicate cu reclamantii, desi s-au comunicat abia in luna noiembrie 2017; ca instanta a retinut gresit ca statutul functionarului public este incompatibil cu situatia salariatului reglementata de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ca s-au aplicat gresit deciziile CCR etc.


Or, Curtea retine ca astfel de greseli nu se circumscriu motivelor prevazute de art. 503, alin. 2 pct. 2Cod Procedura civila, pe aceasta cale neputand fi valorificate eventuale greseli de interpretare a unor dispozitii legale prevazute in legislatia muncii ori in vechiul Cod de procedura civila.


Astfel, contrar pozitiei contestatorilor, legea nu a urmarit, prin reglementarea caii de retractare a contestatiei in anulare, sa deschida partilor calea recursului la recurs, care sa fie solutionat de aceeasi instanta, pe motivul ca s-a stabilit eronat situatia de fapt ori s-a aplicat gresit legea sau pentru ca au fost gresit interpretate probe, ci exclusiv pentru indreptarea unor nereguli procedurale expres prevazute.


Fata de cele ce preced, intrucat motivele invocate pe calea prezentei contestatii nu se circumscriu celor prevazute de art. 503 alin. 2 pct. 2Cod Procedura civila, contestatia in anulare se dovedeste a fi inadmisibila, prin intermediul acestei cai de atac nefiind posibila reanalizarea circumstantelor cauzei si implicit a solutiei pronuntate.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge contestatia in anulare formulata de contestatorii a. S., B.C.M., B.S. a. , BRINDUSESC S., B.E. a. , B. a. M., C.E.G., C.M., G.E., L.C.E., N.I.E., P.N.M., P.N., S.E.C., S.E., S.C. a. , Z.M.impotriva Deciziei nr. 478/2019, pronuntate de Curtea de Apel a. I.- Sectia de contencios administrativ si fiscal in dosar nr. x, ca inadmisibila.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, azi 22.06.2020.

Pronuntata de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 398/2020


Citeşte mai multe despre:    contestatie in anulare    nereguli procedurale    norme de ordine publica    cale extraordinara de atac
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Hotararea CEDO in Cauza Danciu si altii impotriva Romaniei. ancheta prompta si efectiva
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO

Contestatie in anulare. Eroare materiala. Imposibilitatea cenzurarii modului in care instanta de apel a aplicat sau interpretat dispozitiile legale in cauza
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 102/4.03.2020

Prejudiciul cauzat de mai multi salariati angajatorului.Dovedirea masurii in care fiecare salariat a contribuit la cauzarea prejudiciului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel ALBA IULIA � Decizia nr. 755/30.05.2019

Recunoasterea unei cai de atac in alte situatii decat cele prevazute de legea procesuala, constituie atat o incalcare a principiului legalitatii
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 806/2020 Sedinta publica din data de 26 martie 2020

ICCJ: Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie)
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 398/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept � scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

Contestatia in anulare. Art. 426 - 432 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Incompatibilitatile prevazute de Noul Cod de procedura civila
Sursa: EuroAvocatura.ro



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964