Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » ICCJ: Orele de educatie fizica din ciclul primar se platesc separat, cu ora

ICCJ: Orele de educatie fizica din ciclul primar se platesc separat, cu ora

  Publicat: 01 Feb 2017       664 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al Romniei este publicaţia oficială a statului romn, n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia ICCJ nr. 32/2016. Orele de educatie fizica din ciclul primar nu se cuprind in norma didactica a invatatorilor sau profesorilor si se platesc separat, cu ora

Publicata in Monitorul Oficial nr. 79 din 30 ianuarie 2017

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Document politic de referinta aprobat de catre Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam in 1999.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
(Conversion) Operatiunea de schimbare a unui instrument financiar cu un altul, de obicei a obligatiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Pitesti a Sectia I civila in Dosarul nr. 1.849/90/2015 in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la modul de interpretare si aplicare a ``dispozitiilor art. 262 alin. (1) lit. a) si alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) si alin. (7) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 8, art. 12 alin. (4) si alin. (5) din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 6.239/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 5.451/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 8 din Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4.895/2014, cu modificarile ulterioare, respectiv daca, din interpretarea acestor articole, rezulta ca orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau de profesori pentru invatamantul primar se cuprind in norma didactica a acestora sau se platesc separat, cu ora``.


Dupa prezentarea referatului cauzei, constatand ca nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau exceptii de invocat, presedintele completului, doamna judecator lulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.


INALTA CURTE,


deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:


Titularul si obiectul sesizarii


1. Prin incheierea de sedinta din 7 iunie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 1.849/90/2015, Curtea de Apel Pitesti a Sectia I civila a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la modul de interpretare si aplicare a ``dispozitiilor art. 262 alin. (1) lit. a) si alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) si alin. (7) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 8, art. 12 alin. (4) si alin. (5) din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 6.239/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 5.451/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 8 din Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4.895/2014, cu modificarile ulterioare, respectiv daca, din interpretarea acestor articole, rezulta ca orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau de profesori pentru invatamantul primar se cuprind in norma didactica a acestora sau se platesc separat, cu ora``.


Expunerea succinta a procesului


2. Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Valcea sub nr. 1.849/90/2015, reclamantul Sindicatul Personalului din invatamantul Preuniversitar V., in numele anumitor membri de sindicat, a chemat in judecata pe parata Scoala Gimnaziala M., pentru ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea acesteia la plata drepturilor salariale neacordate, reprezentand contravaloarea muncii prestate in plus, respectiv orele de educatie fizica pe o perioada incepand cu 3 ani anterior depunerii actiunii si pana la solutionarea definitiva a cauzei, sume ce urmeaza a fi actualizate in functie de rata inflatiei la data platii efective, plus dobanda legala aferenta, remunerarea in sistem de plata cu ora a orelor de educatie fizica predate de invatatori, institutori, profesori pentru invatamantul primar.


3. Tribunalul Valcea a Sectia I civila, prin Sentinta civila nr. 221 din 8 februarie 2016, a respins actiunea, retinand, in esenta, ca, fata de prevederile art. 262 din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv de 40 de ore pe saptamana, si cuprinde activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de invatamant. Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul de ore corespunzator activitatilor prevazute la alin. (1) lit. a) si se stabileste pentru un post de invatator/invatatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din invatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate. In cadrul postului de la invatamantul primar, cadrul didactic poate avea un numar variabil de ore de predare, in functie de numarul orelor predate de profesorii de specialitate din unitate, insa cele doua ore de educatie fizica pe saptamana au fost predate de reclamanti in cadrul normei didactice si, pe cale de consecinta, nu se remunereaza prin plata cu ora.


4. Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul, cauza fiind inaintata spre competenta solutionare Curtii de Apel Pitesti.


Punctul de vedere al completului de judecata


5. Punctul de vedere al completului este in sensul ca aceste ore de educatie fizica nu fac parte din norma didactica din invatamantul primar, invatamant in care norma didactica se stabileste nu pe numar de ore, ci pe post, si cuprinde, conform art. 263 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 8 din cele patru ordine ale ministrului educatiei doar acele ore prevazute in planul de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii cadrului didactic. Asadar, in norma didactica in invatamantul primar nu se cuprind si orele de sport, ci numai orele pentru care cadrul didactic detine specializare. De altfel, art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 12 alin. (4) din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, prevad expres ca, in invatamantul primar, orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. Asadar, legea nu prevede posibilitatea ca, in invatamantul primar, aceste ore sa fie predate de invatatori sau de profesori pentru invatamantul primar. Art. 12 alin. (5) din acelasi ordin prevede ca in unitatile de invatamant in care, la nivel gimnazial, nu exista profesori de specialitate pentru predarea educatiei fizice, consiliul de administratie al unitatii de invatamant decide, dupa consultarea responsabilului comisiei metodice/catedrei de specialitate, care dintre profesorii pentru invatamantul primar/institutorii, care fac dovada calificarii prin diploma de studii, pot preda aceste discipline in regim de plata cu ora, orele respective platindu-se in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Art. 263 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 8 alin. (2) din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, prevad ca numai prin exceptie, in norma didactica prevazuta la alin. (1), se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice, cu mentinerea drepturilor salariale, insa niciuna dintre cele patru metodologii aplicabile perioadei in litigiu nu a inclus pentru invatatori, institutori si profesori pentru invatamantul primar ore la alte discipline decat cele aflate in specializarea cadrului didactic.


Jurisprudenta instantelor nationale in materie si punctul de vedere al ministerului public a Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie


6. La nivelul Curtii de Apel lasi, practica este in sensul remunerarii in regim de plata, cu ora, a orelor de educatie fizica prestate.


7. Opinia Curtii de Apel Galati si a instantelor din raza sa de competenta este in sensul ca, de regula, in invatamantul primar, orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. Astfel, unitatea de invatamant este obligata sa plateasca invatatorilor, institutorilor, profesorilor pentru invatamantul primar orele de educatie fizica efectuate in plus fata de norma didactica de predare, in situatia in care predarea acestor ore nu este asigurata de profesori cu studii superioare de specialitate.


8. La nivelul Curtii de Apel Ploiesti, practica este in sensul ca orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau de profesori pentru invatamantul primar nu intra in norma lor didactica, astfel ca se impune a fi remunerate separat, in sistem de plata cu ora.


9. Curtea de Apel Suceava a statuat in sensul ca orele de educatie fizica predate de invatatori, instituitori si profesori pentru invatamant primar, care nu sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, pot fi remunerate in sistem de plata cu ora.


10. Judecatorii din cadrul Curtii de Apel Cluj si-au exprimat opinia majoritara in sensul ca orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau profesori pentru invatamantul primar nu se cuprind in norma didactica a acestora, ci se platesc separat.


11. Jurisprudenta Curtii de Apel Oradea este in sensul ca orele de educatie fizica predate de invatatori, institutori si profesori pentru invatamantul primar nu se includ in norma didactica de predare a acestora, urmand a fi remunerate separat, in regim de plata cu ora.


12. La nivelul Curtii de Apel Bucuresti s-a conturat opinia potrivit careia orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau de profesori pentru invatamantul primar se platesc separat, cu ora.


13. Curtea de Apel Timisoara a invederat ca astfel de litigii au fost solutionate, in prima instanta, doar de catre Tribunalul Timis, jurisprudenta unitara a acestuia fiind in sensul ca orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau de profesori pentru invatamantul primar nu se cuprind in norma didactica a acestora.


14. La nivelul Curtii de Apel Targu Mures, practica este unitara in sensul ca s-a apreciat ca orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau profesori pentru invatamantul primar trebuie platite separat cu ora.


15. Curtea de Apel Constanta a mentionat ca practica este neunitara, conturandu-se doua opinii, una in sensul ca orele de educatie fizica predate in invatamantul primar fac parte din norma didactica si, ca atare, nu trebuie platite distinct, iar, cea de a doua, predarea orelor de educatie fizica de catre profesori/invatatori titulari ai claselor ii indreptateste pe acestia la o remuneratie suplimentara.


16. Practica judiciara a Curtii de Apel Pitesti a fost majoritara in sensul ca orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau de profesori pentru invatamantul primar se cuprind in norma didactica a acestora si nu se platesc suplimentar, existand insa si opinii in sensul platii suplimentare a acestor ore.


17. La nivelul Curtii de Apel Craiova, practica judiciara a fost neunitara. Judecatorii Curtii de Apel Craiova si-au exprimat opinia in sensul ca nerespectarea de catre angajator a prevederilor legale privind conditiile efectuarii orelor de educatie fizica nu poate atrage neplata acestora. Odata prestate orele de educatie fizica peste norma didactica din invatamantul preuniversitar, trebuie recunoscut dreptul salariatului la plata acestora.


18. La nivelul Curtii de Apel Brasov, punctul de vedere exprimat de judecatorii din cadrul Tribunalului Brasov este cel potrivit caruia, in lipsa unui text de lege sau a unui ordin intern sau act aditional, nu se pot acorda drepturi banesti aferente orelor suplimentare de sport efectuate de catre invatatori sau alti profesori, in cadrul invatamantului primar.


19. La nivelul curtilor de apel Alba lulia si Bacau nu au fost identificate hotarari judecatoresti cu privire la aceasta chestiune de drept .


20. Ministerul Public a Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat instantei supreme ca, la nivelul Sectiei judiciare a Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat si nu se verifica practica judiciara in problema de drept care formeaza obiectul sesizarii Curtii de Apel Pitesti.


Raportul asupra chestiunii de drept


21. Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a aratat, in principal, ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept iar, in subsidiar, s-a apreciat ca interpretarea dispozitiilor art. 262 alin. (1) lit. a) si alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) si alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a prevederilor art. 8, art. 12 alin. (4) si alin. (5) din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 6.239/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 5.451/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 8 din Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4.895/2014, cu modificarile ulterioare, este aceea ca orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau de profesori pentru invatamantul primar nu se cuprind in norma didactica a acestora si se platesc separat cu ora.


Inalta Curte de Casatie si Justitie


22. Potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, ``Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justipe sa pronunte o hotarare prin care sa dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata``.


23. Din cuprinsul prevederilor legale enuntate anterior se desprind conditiile de admisibilitate pentru declansarea procedurii de sesizare in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, conditii care trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ; in doctrina, ele au fost identificate dupa cum urmeaza: existenta unei cauze aflate in curs de judecata; instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta; cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza; solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere; chestiunea de drept a carei lamurire se cere sa fie noua; chestiunea de drept nu a facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


24. Procedand la analiza asupra admisibilitatii sesizarii, se constata ca primele trei conditii sunt indeplinite, intrucat Curtea de Apel Pitesti este legal investita cu solutionarea unor cereri de apel, litigiile avand natura juridica a unor conflicte de munca, ceea ce confera competenta exclusiva, in prima instanta, tribunalului, conform art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, iar hotararile pronuntate de tribunal sunt supuse numai apelului conform art. 214 din Legea nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Instanta suprema a fost sesizata de un complet din cadrul Curtii de Apel Pitesti, investit cu solutionarea cauzelor in ultima instanta potrivit dispozitiilor art. 208 raportat la art. 214 din Legea nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 96 pct. 2 si art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civila.


25. Conditia de admisibilitate referitoare la caracterul esential al chestiunii de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei pendinte in care se ridica este indeplinita, deoarece, prin raportare la obiectul cauzei, solutia pe fond depinde de interpretarea dispozitiilor art. 262 alin. (1) lit. a) si alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) si alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 8, art. 12 alin. (4) si alin. (5) din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 6.239/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 5.451/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 8 din Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4.895/2014, cu modificarile ulterioare, respectiv daca, din interpretarea acestor articole, rezulta ca orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau de profesori pentru invatamantul primar se cuprind in norma didactica a acestora sau se platesc separat, cu ora.


26. De asemenea, este indeplinita si cerinta noutatii chestiunii de drept supuse interpretarii care, potrivit art. 519 din Codul de procedura civila, reprezinta o conditie distincta de admisibilitate. Caracterul de noutate se pierde pe masura ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instantelor, in urma unei interpretari adecvate, concretizata intr-o practica judiciara consacrata.


27. Examenul jurisprudential efectuat a relevat ca nu s-a cristalizat o jurisprudenta in legatura cu chestiunea de drept a carei lamurire se solicita, situatie care justifica interesul in formularea unei cereri pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in scopul prevenirii aparitiei unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere ofera indicii referitoare la posibilitatea aparitiei unei practici neunitare din aceasta perspectiva . Asa fiind, conditia noutatii se verifica, devenind actuala cerinta interpretarii si aplicarii normei de drept respective.


28. Textul art. 519 din Codul de procedura civila mai prevede conditia ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizarii pentru pronuntarea unei hotarari prealabile sau ca aceasta problema sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare. In legatura cu chestiunea de drept adusa in dezbatere se retine ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a dezlegat in mod generic, cu efecte erga omnes, problema care constituie obiect al sesizarii.


29. Prin urmare, se constata ca sunt indeplinite toate conditiile de admisibilitate privind declansarea procedurii hotararii prealabile.


30. Pe fondul cauzei, examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii raportori, punctul de vedere formulat de catre Sindicatul Personalului din invatamantul Preuniversitar V., precum si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, s-au retinut urmatoarele:


31. Dispozitiile art. 247 lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilesc urmatoarele functii didactice pentru invatamantul primar: invatator/ invatatoare, institutor/institutoare, profesor pentru invatamantul primar, care se normeaza cate un post pentru fiecare clasa de elevi.


32. Art. 262 alin. (1) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe saptamana, si cuprinde: ``a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de invatamant.(...)


(3) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul de ore corespunzator activitatilor prevazute la alin. (1) lit. a) si se stabileste dupa cum urmeaza: (...) b) un post de invatator/invatatoare sau de institutor/ institutoare ori de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din invatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate."


33. Conform art. 263 alin. (1), (2) si (7) din acelasi act normativ: ``(1) Norma didactica in invatamantul preuniversitar cuprinde ore prevazute in planurile-cadru de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma de licenta ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de competente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare inscris pe diploma.


(2) Prin exceptie, in norma didactica prevazuta la alin. (1), se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu mentinerea drepturilor salariale.(...)


(7) in invatamantul primar, orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate."


34. (1) Prevederi asemanatoare sunt cuprinse si in art. 8 din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, care stabileste ca norma didactica a personalului didactic din unitatile de invatamant de predare-invatare, de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa, constituita conform art. 262 alin. (3) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, cuprinde ore prevazute in planul de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma/diplomele de licenta sau de absolvire, pe


diploma/diplomele de absolvire a ciclului II de studii universitare de masterat, pe diploma de absolvire a unor programe de conversie profesionala pentru dobandirea unei noi specializari si/sau ocuparea de noi functii didactice sau pe


diploma/diplomele/certificatul/certificatele de absolvire a unor cursuri postuniversitare, cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, in profilul postului ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de competente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare inscris pe diploma.


(2) Prin exceptie, in norma didactica predare-invatare-evaluare prevazuta la alin. (1) se pot include si ore la disciplinele stabilite prin prezenta metodologie, cu mentinerea drepturilor salariale.


35. Aceste prevederi se regasesc si in art. 8 din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 6.239/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, in art. 8 din Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 5.451/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in art. 8 din


Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4.895/2014, cu modificarile ulterioare.


36. Potrivit art. 12 alin. (4) si (5) din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, la invatamantul primar, orele de educatie fizica prevazute in planurile-cadru de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate conform art. 263 alin. (7) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.


37. In unitatile de invatamant in care, la nivel gimnazial, nu exista profesori de specialitate pentru predarea unei limbi moderne, a cumculumului de limba materna, a religiei, a educatiei plastice, a educatiei muzicale sau a educatiei fizice, consiliul de administratie al unitatii de invatamant decide, dupa consultarea responsabilului comisiei metodice/catedrei de specialitate, care dintre profesorii pentru invatamantul primar/institutorii, care fac dovada calificarii prin diploma de studii, pot preda aceste discipline in regim de plata cu ora. Orele respective se platesc in conformitate cu prevederile legale in vigoare.


38. Chiar daca metodologiile ulterioare nu au reluat prevederile art. 12 alin. (4) si (5) din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, raman pe deplin aplicabile dispozitiile art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, care impun predarea orelor de educatie fizica in invatamantul primar doar de profesori cu studii superioare de specialitate.


39. Asadar, prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului s-a stabilit ca, in situatia in care orele de educatie fizica nu pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate, acestea sa fie efectuate de catre cadre didactice cu a doua specializare educatie fizica, iar, in cazul in care nici astfel de personal nu exista, orele sa fie predate de catre invatatorul titular la dasa.


40. Prin urmare, distinct si suplimentar fata de norma didactica pe care cadrul didactic titular trebuie sa o indeplineasca, acesta va efectua orele de educatie fizica la clasele la care este cadru didactic titular, in situatia in care la unitatea scolara la care isi desfasoara activitatea nu se poate realiza predarea acestor ore de catre un profesor cu studii de specialitate sau cu a doua specializare educatia fizica.


41. Se constata ca acest ordin nu prevede includerea orelor de educatie fizica in norma didactica a invatatorului/ institutorului/profesorului pentru invatamantul primar, cu mentinerea drepturilor salariale. In situatia in care predarea orelor de educatie fizica din invatamantul primar nu se poate face de profesori cu studii de specialitate/institutori cu a doua specializare educatie fizica, ceea ce reprezinta exceptia de la regula, metodologia invocata dispune ca acestea sunt predate de invatatorul/institutorul/profesorul pentru invatamantul primar de la clasa respectiva, fara a prevedea, insa, includerea in norma didactica a acestora, cu mentinerea drepturilor salariale.


42. Se retine ca, desi art. 263 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede, cu titlu de exceptie, includerea in norma didactica a altor ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu mentinerea drepturilor salariale, in cazul orelor de educatie fizica nu se stabileste prin metodologia mentionata ca acestea se includ in norma didactica a invatatorului/institutorului/profesorului pentru invatamantul primar de la clasa respectiva, cu mentinerea drepturilor salariale.


43. In privinta orelor de educatie fizica, potrivit dispozitiilor art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, regula este aceea de a fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate/institutori cu a doua specializare educatie fizica, fiind incluse in norma acestora sau prin plata cu ora ori prin cumul .


44. Conform art. 263 alin. (4) si (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate, in conditiile prezentei legi, de profesorii pentru invatamantul primar de la grupa sau clasa respectiva, in cadrul activitatilor postului, daca fac dovada calificarii prin diploma de studii ori prin certificatul de competenta . Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse in norma acestora sau prin plata cu ora, in cazul in care profesorii pentru invatamantul primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competenta .


45. Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate, in conditiile prezentei legi, de profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respectiva, daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competenta si sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse in norma acestora sau prin plata cu ora.


46. Spre deosebire de reglementarea cuprinsa in aceste dispozitii legale referitoare la predarea orelor de limbi straine din invatamantul primar, care permite ca si profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respectiva sa predea aceste ore, daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competenta, in cazul orelor de educatie fizica nu este instituita prin lege o asemenea posibilitate, art. 263 alin. (7) reglementand obligatia unitatii de invatamant angajatoare de a asigura predarea orelor de educatie fizica si sport de catre profesori cu studii superioare de specialitate.


47. Cadrul didactic titular trebuie sa efectueze orele corespunzatoare normei didactice, astfel cum prevad dispozitiile art. 262 si urmatoarele din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, in scopul indeplinirii atributiilor ce ii revin pentru a realiza activitatile de predare, instruire si educatie a elevilor de la ciclul primar.


48. In mod independent de norma didactica a cadrului didactic titular, profesorul cu studii superioare de specialitate preda orele de educatie fizica, rezultand ca aceste ore sunt excluse din norma didactica de predare-invatare-evaluare a invatatorului, din moment ce trebuie realizate de profesori cu studii superioare de specialitate, si nu de invatatori.


49. In situatia in care predarea orelor de educatie fizica din invatamantul primar nu se poate face de catre profesori cu studii de specialitate/institutori cu a doua specializare educatia fizica, se impune ca invatatorii/institutorii/profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respectiva, care predau efectiv aceste ore, fara a le fi incluse in norma didactica, sa fie remunerati tot in sistem de plata cu ora, prin analogie cu plata orelor de limbi straine ori de religie in invatamantul primar, conform art. 12 alin. (1), (2), (3) din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, sau cu plata orelor de limbi moderne, a religiei, a educatiei plastice, a educatiei muzicale sau a educatiei fizice in invatamantul gimnazial, conform art. 12 alin. (5) din acelasi ordin .


50. Dispozitiile Legii nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, anterior mentionate, nu reglementeaza o modalitate de plata pentru cazul concret al invatatorilor/institutorilor/ profesorilor pentru invatamantul primar de la clasa respectiva, care predau efectiv orele de educatie fizica, tocmai pentru ca exclud posibilitatea predarii orelor de educatie fizica de alte persoane decat profesorii cu studii superioare de specialitate.


51. Lipsa unei reglementari in acest sens nu poate fi interpretata in defavoarea invatatorilor/institutorilor/profesorilor pentru invatamantul primar care predau efectiv orele de educatie fizica, intrucat s-ar ajunge in situatia in care aceste persoane nu ar beneficia de plata muncii efectuate peste norma didactica.


52. Or, potrivit art. 39 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusa, iar, in conformitate cu art. 40 alin. (2) lit. c) din acelasi act normativ, angajatorul are obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca .


53. Relevanta in cauza este si definitia muncii de valoare egala cuprinsa in Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, lege care, la art. 4 lit. f), prevede ca prin munca de valoare egala se intelege activitatea remunerata care, in urma compararii, pe baza acelorasi unitati de masura, cu o alta activitate, reflecta folosirea unor cunostinte si deprinderi profesionale similare sau egale si depunerea unor cantitati egale ori similare de efort intelectual si/sau fizic.


54. Rezulta ca, nefiind vorba despre munca de valoare egala, in situatia in care unii dintre invatatori/institutori/profesori pentru invatamantul primar efectueaza orele de educatie fizica, ore care nu intra in norma lor didactica, trebuie sa fie platiti suplimentar fata de invatatorii/institutorii/profesorii pentru invatamantul primar care nu predau aceste ore.


55. Modalitatea de plata aplicabila in aceasta situatie este plata cu ora, prevazuta in mod expres de art. 263 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru situatia invatatorilor sau a profesorilor din invatamantul primar care predau orele de limbi straine.


56. De altfel, pentru anul scolar 2012a2013, prin art. 12 alin. (5) din metodologia aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a prevazut ca, in unitatile de invatamant in care, la nivel gimnazial, nu exista profesori de specialitate pentru predarea unei limbi moderne, a curriculumului de limba materna, a religiei, a educatiei plastice, a educatiei muzicale sau a educatiei fizice, consiliul de administratie al unitatii de invatamant decide, dupa consultarea responsabilului comisiei metodice/catedrei de specialitate, care dintre profesorii pentru invatamantul primar/institutorii care fac dovada calificarii prin diploma de studii pot preda aceste discipline in regim de plata cu ora.


57. O eventuala opinie in sensul ca, in norma didactica, sunt cuprinse si orele de educatie fizica, bazata pe faptul ca Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv de 40 de ore pe saptamana, nu poate fi primita avand in vedere dispozitiile art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si disparitiile art 12 alin. (4) si (5) din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.560/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza posibilitatea predarii disciplinei educatie fizica in regim de plata cu ora, la nivel gimnazial, de catre profesorii pentru invatamantul primar/institutorii care fac dovada calificarii prin diploma de studii, daca nu exista profesori cu pregatire de specialitate.


58. Or, daca orele ar fi cuprinse in norma didactica, nu s-ar mai justifica reglementarea platii acestora in regim de plata cu ora.


59. Pentru aceste considerente, in temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE


in numele legii


DECIDE:


Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Pitesti a Sectia I civila in Dosarul nr. 1.849/90/2015 privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:


In interpretarea dispozitiilor art. 262 alin. (1) lit. a) si alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) si alin. (7) din Legea nr. 1/2011, precum si a dispozitiilor art. 8, art. 12 alin. (4) si alin. (5) din Ordinul nr. 5.560/2011, art. 8 din Ordinul nr. 6.239/2012, art 8 din Ordinul nr. 5.451/2013, si art. 8 din Ordinul nr. 4.895/2014, orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau de profesori pentru invatamantul primar nu se cuprind in norma didactica a acestora si se platesc separat, cu ora.


Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura .


Pronuntata in sedinta publica, astazi, 24 octombrie 2016.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie: Decizia nr. 32/2016


Citeşte mai multe despre:    Profesori    Educatie fizica



Comentează: ICCJ: Orele de educatie fizica din ciclul primar se platesc separat, cu ora
Alte Speţe

Consecintele incalcarii dreptului la demnitate, la propria imagine si la respectarea vietii private. Plata daunelor morale si publicarea dispozitivului sentintei pronuntate intr-un ziar de circulatie nationala
Pronuntaţă de: Judecatoria Piatra Neamt, Sentinta nr.1807/2016 din 14.04.2016

D-l Kobler are calitatea de profesor la Universitatea din Insbruck, Austria din martie 1986. In 1996 a cerut atribuirea indemnizatiei de vechime
Pronuntaţă de: Cazul: Gerhard Kobler c. Austria, recurs prealabil, 30 septembrie 2003

D-l Kobler are calitatea de profesor la Universitatea din Insbruck, Austria din martie 1986. In 1996 a cerut atribuirea indemnizatiei de vechime
Pronuntaţă de: Cazul: Gerhard Kobler c. Austria, recurs prealabil, 30 septembrie 2003

D-l Kobler are calitatea de profesor la Universitatea din Insbruck, Austria din martie 1986. In 1996 a cerut atribuirea indemnizatiei de vechime
Pronuntaţă de: Cazul: Gerhard Kobler c. Austria, recurs prealabil, 30 septembrie 2003

Comunicarea informatiilor de interes public
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia C.A.F., Sentinta civila nr. 558 din 14.02.2012

Suspendare indemnizatie de somaj. Nerespectarea contractului de formare profesionala
Pronuntaţă de: Tribunalul Dolj - Sentinta civila nr. 1014 din data 11.03.2010

Drept de autor. Lucrare cu caracter didactic. Inexistenta plagiatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 8 din 11 ianuarie 2011

Compensarea baneasca a dreptului la concediul de odihna a salariatilor detasati
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Targu-Mures - Decizia 72R din 21.01.2010

Competenta Directiei Nationale Anticoruptie
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 796 din 2 martie 2010



Articole Juridice

Noi teorii in dreptul muncii (IV): Implicatiile noilor teorii
Sursa: EuroAvocatura.ro

Termenul prescriptiei extinctive (Art. 2.517 - 2.522 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Invatamantul democratic, de Mihai Eminescu
Sursa: Timpul, Mihai Eminescu

MJ: Fisa tehica a Proiectului Codului de Procedura Penala
Sursa: Ministerul Justitiei

MJ: Fisa tehica a Proiectului Codului Penal
Sursa: Ministerul Justitiei