Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Legea nu impune un anumit mod de calcul al salariilor pentru salariatii ce nu fac parte din categoria celor platiti din fonduri publice, ci numai respectarea unui nivel minim

Legea nu impune un anumit mod de calcul al salariilor pentru salariatii ce nu fac parte din categoria celor platiti din fonduri publice, ci numai respectarea unui nivel minim

  Publicat: 20 Jan 2019       303 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, sub nr. x, ssa cum a fost precizata la data de 21.04.2015, reclamantii: A_ S_ P__, Halip M_, P_ I__ V__, P_ L_, E__ B_ M_, P_ L_, V_ L__ R_, P__ N__, C_ S_, P_ N_ au solicitat, in contradictoriu cu parata C__ nationala de C__ F_ „C__” S.A. – S_ „Centrul regional de exploatare, intretinere si reparatii CF Bucuresti: diferentele dintre drepturile salariale de care au beneficiat corespunzator salariului de incadrare avut care a fost calculat prin luarea in considerare a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata de 700 lei lunar si salariul brut in raport de care le-a fost platit salariul pentru perioada 01.01.x13 in conformitate cu H.G. nr. 1225/2011; diferenta de salariu dintre salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata de 750 lei lunar si salariul brut in raport de care a fost platit salariul reclamantului pe perioada 01.02.x13, in conformitate cu H.G. nr. 23/2013; diferenta de salariu dintre salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata de 800 lei lunar si salariul brut in raport de care a fost platit salariul reclamantilor pe perioada 23.04.x13, in conformitate cu H.G. nr. 23/2013 si Actul aditional la Contractul Colectiv de Munca pe anul 2012-2013 al CNCFR „C__" SA inregistrat la ITMB cu numarul 116/2012; plata de catre angajator a sporurilor permanente inscrise in REVISAL, prevazute in CCM al paratei pentru perioada 01.12.2011 pana la data 31.12.2013 aplicate la diferenta de salariu mentionata la punctul 1; plata de catre angajator a salariului suplimentar pentru anii 2012, 2013, 2014 (proportional cu perioada lucrata), echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului precedent pentru care se acorda (salariu calculat, asa cum rezulta la punctul 1) pentru munca ireprosabila desfasurata in cursul unui an calendaristic; plata de catre angajator a primelor de Paste, Ziua Feroviarului si C_ pentru anii 2012, 2013 si 2014, stabilite la nivelul clasei 1 de salarizare (calculat conform punctului 1 din prezenta cerere); plata ajutorului material pentru recuperarea fortei de munca pentru anii 2012, 2013 si 2014, egal cu un salariu de baza corespunzator clasei 20 de salarizare (calculat conform punctului 1 din prezenta cerere); obligarea paratei la rectificarea datelor inscrise in REVISAL si eliberarea de adeverinte pentru reclamant din care sa reiasa sumele inscrise, astfel cum au fost rectificate, sporurile calculate si aplicate conform punctului 1 din prezenta cerere; sa fie obligata parata la plata de daune interese, constand in actualizarea sumelor pe care le datoreaza cu rata inflatiei la care se adauga dobanda legala, de la data nasterii dreptului si pana la data platii efective; sa fie obligata parata la plata eventualelor cheltuieli de judecata .

Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
A fost promulgat la 11.09.1865
Act adoptat de organele de stat,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
A fost promulgat la 11.09.1865
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Clasificare a creditelor pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pâna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobânditorul subsecvent
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Patronatul este persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capitalul, indiferent de natura acestuia,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
A fost promulgat la 11.09.1865
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
A fost promulgat la 11.09.1865
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
A fost promulgat la 11.09.1865
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Contract incheiat intre un cumparator si un vanzator, prin care primul accepta sa cumpere, de la cel de-al doilea, o cantitate determinata dintr-un produs, la un pret dat, intr-o anumita perioada.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice

In fapt, reclamantii au aratat ca pentru perioadele indicate in petitul cererii parata nu le-a calculat salariul conform Hotararilor de Guvern mentionare si astfel au rezultat diferentele banesti pe care le solicita. Salariile de baza corespunzatoare fiecarei clase de salarizare se stabilesc conform claselor de salarizare si coeficientilor de ierarhizare prevazuti in continutul contractelor colective de munca incheiate la nivelul unitatii angajatoare.

Prin sentinta civila nr.x/23.10.2015 Tribunalul Bucuresti a dispus disjungerea cauzei in ceea ce-l priveste pe reclamantul D_ R_ I__ si declinarea dosarului nou format in favoarea Tribunalului I__. Pe rolul Tribunalului I__, cauza a fost inregistrata sub nr. x la data de 30.12.2015. Prin sentinta civila nr. 1591 din data de 08.06.2016, Tribunalul I__ - Sectia Civila a respins actiunea, ca nefondata.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:

Reclamantul este salariat al unitatii parate, avand in vedere contractul individual de munca si actele aditionale la acesta depuse la dosarul cauzei. Reclamantul a invocat drept temei juridic al pretentiilor prevederile H.G. nr. 1225/2011 si H.G. nr. 23/2013, iar pe de alta parte contractul colectiv de munca la nivel de ramura transporturi valabil pentru anii 2008-2010, contract ce a expirat la 31.12.2010, dispozitiile acestuia nefiind aplicabile incepand cu aceasta data . H.G. nr.1225/2011, invocata ca temei al pretentiilor reclamantului, prevede ca: ``Incepand cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna in anul 2012, reprezentand 4,13 lei/ora``; H.G. nr. 23/2013 prevede ca `` (1) Incepand cu data de 01.02.2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna, in anul 2013 reprezentand 4,44 lei pe ora``; (2) Incepand cu data de 1 iulie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,74 lei/ora. Conform art. 160 din Codul muncii, ``salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri .``

Potrivit art. 164 din Codul muncii, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor (...) iar potrivit alin. (2), angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca, sub salariul de baza minim brut orar pe tara. Potrivit alin. (3) angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara.

Din coroborarea dispozitiilor legale mentionate tribunalul a retinut ca salariul de 700 lei, 750 respectiv 800 lei la care fac referire actele normative invocate de catre reclamant reprezinta salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, la care se aplica sporurile si adaosurile, legiuitorul interzicand angajatorilor sa stabileasca salarii de baza sub acest nivel.

Reclamantul pretinde prin cererea introductiva ca acest cuantum al salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata de 700 lei, 750 respectiv 800 lei, ar trebui inmultit cu coeficientii de ierarhizare din CCM la nivel de unitate, pentru a determina salariul de baza . Cu toate acestea, tribunalul a retinut ca sistemul de salarizare al personalului din societatea parata este cuprins in Anexele la aceste contracte colective de munca . Acest cuantum de 700 lei, 750 si 800 lei la care fac referire actele normative invocate nu trebuie confundat cu etalonul convenit prin CCM la nivel de unitate, care se inmulseste cu coeficientii de ierarhizare prevazuti in aceeasi conventie colectiva de munca, pentru determinarea salariului de baza, aceasta interpretare fiind eronata.

Etalonul de 600 lei, agreat prin CCM, serveste la determinarea salariului de baza, numai rezultatul obtinut dupa aplicarea coeficientilor de ierarhizare putand fi comparat cu nivelul salariului de baza minim garantat in plata . Instituirea unui salariu minim brut pe tara garantat in plata reprezinta o forma de protectie sociala a angajatului, caruia i se garanteaza un venit minim de subzistenta. Argumentul ca acest salariu minim brut pe tara stabilit prin actele normative sus-mentionate trebuie avut in vedere la algoritmul de calcul stabilit prin contractul colectiv de munca este eronat, intrucat scopul avut in vedere de actul constitutional nu a fost de stabilire a unui salariu obligatoriu de la care partile contractuale sa procedeze la negociere, ci o masura de protectie a angajatului prin care sa i se recunoasca in plata un salariu brut lunar care sa nu fie inferior celui de baza minim brut pe tara.

Or, in cauza, parata a procedat la calcularea salariului, conform art. 162 din Codul muncii, prin care nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de munca aplicabile si cu algoritmul de calcul prevazut in anexa 1 la CCM la nivel de unitate valabil pentru perioada mentionata. Tribunalul a retinut ca actiunea nu este intemeiata si pentru faptul ca obligatia instituita in art. 164 din Codul muncii vizeaza numai garantarea in plata a unui salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara, iar nu salariul de baza brut al fiecarei categorii . Cu alte cuvinte, nu se pot acorda salarii brute sub minimul stabilit de hotararile de guvern mai sus enuntate.

Obligatia instituita de hotararile de guvern in sarcina angajatorului o reprezinta stabilirea salariului minim la nivelul celui reglementat prin respectiva hotarare ori, asa cum rezulta din actele dosarului si chiar din sustinerea reclamantilor, salariile de incadrare nu au fost sub pragul impus prin hotararile de guvern, astfel incat instanta constata ca aceste reglementari legale nu au fost incalcate. Acest aspect rezulta fara echivoc din actele aditionale la contractul de munca al fiecarui reclamant. Astfel pentru perioada 2012 - 2013 fiecare reclamant a beneficiat de un salariu de baza lunar mai mare decat salariul de baza minim brut garantat in plata stabilit prin hotarare de guvern la care s-au adaugat diferite sporuri. De asemenea, reclamantul nu a beneficiat de un salariu de baza egal cu cel stabilit prin hotararea de guvern sau mai mic, salariile fiind stabilite prin contractele individuale de munca la un nivel mult mai ridicat decat salariul de baza minim brut garantat in plata .

In ceea ce priveste cererea reclamantului de obligare a paratei la plata sporurilor permanente inscrise in Revisal aplicate la diferenta de salariu mentionata la pct.1, Tribunalul, avand in vedere ca aceste pretentii sunt accesorii in raport cu primul capat de cerere, le-a respins ca neintemeiate.

In privinta drepturilor banesti solicitate de reclamant, drepturi prevazute, in opinia acestuia in art. 108 din CCM pe anul 2011-2012, in art. 106 din CCM pentru anul 2012-2014, Tribunalul a retinut urmatoarele:

Drepturile solicitate au ca temei Contractul colectiv de munca la nivel de CNCF C__ SA astfel:

CCM al CNCF C__ SA pe anul 2011-2012 la art. 108 (1) prevede ca: ``Pentru munca desfasurata in cursul unui an calendaristic, dupa expirarea acestuia, personalul societatii va primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului respectiv. Criteriile care conditioneaza acordarea salariului suplimentar sunt cele din Anexa nr. 6.

CCM al CNCF C__ SA pe anii 2012-2014 la art. 106 (1) prevede ca: Pentru munca desfasurata in cursul unui an calendaristic, dupa expirarea acestuia, personalul societatii va primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului respectiv. Criteriile care conditioneaza acordarea salariului suplimentar sunt cele din Anexa nr. 6. CCM al CNCF C__ SA pe anul 2011-2012 la art. 108 (2) prevede ca: salariatii vor beneficia de un ajutor material pentru recuperarea fortei de munca egal cu un salariu de baza corespunzator clasei 20 de salarizare valabil la data inceperii concediului de odihna. CCM al CNCF C__ SA pe anul 2011-2012 la art. 108 (5) prevede ca: In afara ajutoarelor la care au dreptul, salariatii vor mai beneficia: cu ocazia sarbatorilor de Paste, de C_ si de Ziua Feroviarului se va acorda salariatilor un ajutor material stabilit cel putin la nivelul clasei unu de salarizare; de ajutorul respectiv nu vor beneficia salariatii care, in cursul anului respectiv, au absentat nemotivat de la serviciu sau la data acordarii ajutorului se aflau in CFP cu durata de 1 an. CCM al CNCF C__ SA pe anii 2012-2014 la art. 106 (5) prevede ca: In afara ajutoarelor la care au dreptul, salariatii vor mai beneficia: cu ocazia sarbatorilor de Paste si de C_ se va acorda salariatilor un ajutor material stabilit cel putin la nivelul clasei unu de salarizare; de ajutorul respectiv nu vor beneficia salariatii care, in cursul anului respectiv, au absentat nemotivat de la serviciu sau la data acordarii ajutorului se aflau in CFP cu durata de 1 an.

Ceea ce a retinut instanta de fond este faptul ca nu exista nici o prevedere in Contractele colective de munca aplicabile, care sa instituie in sarcina paratei pentru perioada 2012-2014, obligatia platii acestor drepturi . Aceasta concluzie rezulta fara echivoc din CCM pe 2011-2012 care mentioneaza ca partile stabilesc ca incepand cu data inregistrarii contractului colectiv de munca si pana la data de 22.03.2012 prevederile de mai jos mentionate nu se aplica, urmand ca acestea sa se aplice incepand cu 23.03.2012 si CCM pe 2012-2014 care dispune ca prevederile mai jos mentionate se aplica incepand cu 27 martie 2014 in functie de aprobarea sumelor necesare cu aceasta destina?ie prin bugetul de venituri si cheltuieli si prin incheierea unui act aditional la contractul colectiv de munca .

Instanta de fond a retinut ca nu exista raport juridic de obligatie intre parti pentru pretentiile solicitate cu acest titlu . Dispozitiile art. 37 din Codul muncii prevad ca ``drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca".

Potrivit dispozitiilor art.229 din Codul muncii: ``(1) Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, pe de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca . (2) Negocierea colectiva la nivel de unitate este obligatorie, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de salariati. (3) La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere. (4) Contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor. `` Evident ca si contractul colectiv de munca, ca orice contract, presupune autonomia de vointa a partenerilor sociali intre care a fost incheiat, prin care aplicarea principiului libertatii contractuale, el reprezentand legea partilor.

Avand in vedere ca prin contractele colective de munca, partile semnatare au stabilit ca prevederile referitoare la drepturile salariale solicitate sa se aplice incepand cu 23.03.2012 iar ulterior, sa nu se aplice pana la data de 27.03.2014, aceasta fiind vointa comuna a partilor - patronat si reprezentantii organizatiilor sindicale, instanta nu se poate substitui acestei vointe prin interpretarea acestei prevederi in sensul unei obligatii asumate de catre angajator decat prin incalcarea principiului fortei obligatorii a conventiei, principiu statuat prin dispozitiile art. 1270 din Noul Cod civil. Prin urmare, motivat de intelegerea partilor (patronat - sindicate) rezulta ca nu exista temei legal pentru acordarea drepturilor solicitate in temeiul respectivelor contracte colective de munca .

Sub acest aspect, pentru motivele aratate, instanta de fond a respins aceste pretentii ca neintemeiate. In ceea ce priveste cererea reclamantului de obligare a paratei la actualizarea sumelor cu titlu de diferente astfel cum au fost solicitate, la plata dobanzii legale aferente, rectificarea datelor inscrise in REVISAL si eliberarea de adeverinte cu aceste drepturi salariale Tribunalul, avand in vedere ca aceste pretentii sunt accesorii in raport cu capatul 3, 4 si 5 de cerere si fata de concluzia instantei in sensul respingerii pretentiilor solicitate, le-a respins ca neintemeiate.

In termen legal, impotriva acestei sentinte a formulat cerere de apel motivata, apelantul D_ R_ I__, solicitand admiterea apelului Asa cum a fost formulat, schimbarea in tot a sentintei civile apelate, in sensul admiterii cererii de chemare in judecata si obligarii paratei in calitate de angajator sa calculeze si sa plateasca catre reclamant toate drepturile salariale prevazute de lege-contract individual de munca si CCM la nivel de unitate, pentru urmatoarele motive de nelegalitate si netemeinicie:

In mod gresit instanta de fond a retinut ca salariul platit de catre angajator pentru perioada 2011 - 2014 este superior celui minim garantat la nivel de tara. Apreciaza apelantul ca instanta de fond face o confuzie intre salariul de baza al reclamantului si salariul minim brut garantat in plata, apreciind ca salariul de baza este mult mai mare decat cel minim. Salariul reclamantilor este normal sa fie mai mare decat salariul minim pe economie, deoarece a fost calculat conform Anexei l la CCM, conform careia salariul de baza se compune si se calculeaza in functie de calificarea pe care o au reclamantii, prin inmultirea coeficientului de ierarhizare cu valoarea de referinta (reprezentand salariul minim brut garantat in plata) care in aceasta situatie a fost de 600 lei. Salariile in cauza reprezinta insumarea salariului de baza la care se adauga clasa de salarizare, sporuri, ore de noapte, ore festive si altele. Salariile de baza corespunzatoare fiecarei clase de salarizare se stabilesc in functie de coeficientii de ierarhizare si de formula de calcul din Anexa nr. 1.

Potrivit Anexei nr.1 la Contractele colective de munca la nivel de unitate, "salariul de baza brut corespunzator fiecarei clase de salarizare se va calcula dupa urmatoarea formula: S = Sclasa 1 x K, unde S = salariul de baza brut corespunzator clasei de salarizare respective; S -salariul de baza brut corespunzator clasei 1 de salarizare; K = coeficientul de ierarhizare a claselor de salarizare". Astfel, raportat la prevederile contractuale anterior mentionate, salariile de baza corespunzatoare fiecarei clase de salarizare urmau a fi determinate potrivit formulei de calcul mai sus precizate, avand in vedere cuantumul salariului de baza brut al primei clase de salarizare ce nu putea fi inferior pragului minim de salarizare prevazut de dispozitiile legale in materie. In speta, potrivit Contractelor colective de munca la nivel de unitate in discutie, cuantumul salariului de baza brut corespunzator clasei i de salarizare a fost stabilit la suma de 600 de lei, fiind inferior cuantumului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, astfel cum acesta a fost stabilit de dispozitiile H.G. nr. 1193/2010 (670 lei), H.G. nr. 1225/2011 (700 lei) si H.G. nr. 23/2013 (750 lei pentru perioada 01.02.x13 si 800 lei pentru perioada 01.07.x13).

In vederea respectarii prevederilor actelor normative anterior mentionate privitoare la cuantumul salariului de baza minim brut pe tara, revenea angajatorului obligatia de a actualiza in mod corespunzator cuantumul salariului de baza brut corespunzator clasei i de salarizare, astfel cum acesta a fost stabilit prin contractele colective de munca la nivel de unitate anterior mentionate, pe de o parte, pentru a asigura respectarea prevederilor contractuale potrivit carora salariul minim de baza brut le nivelul S.N.T.F.C. "C__ Calatori SA" este superior nivelului salariului de baza minim brut pe tara, iar, pe de alta parte, In considerarea art. 38 din Codul muncii, caci "salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzac?ie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate".

In conformitate cu prevederile cuprinse in anexele la contractele colective de munca incheiate la nivelul unitatii angajatoare cu privire la salariile de baza brute corespunzatoare claselor de salarizare, salariul minim brut corespunzator clasei l de salarizare a fost stabilit la valoarea de 600 lei (sub salariul de baza minim brut pe tara), aceasta valoare fiind pastrata pentru anul 2011, 2012 si 2013, iar in cauza se invoca neplata drepturilor salariale in raport de prevederile hotararilor de guvern prin care s-a stabilit salariul minim brut pe tara garantat in plata .

In acest fel parata a produs reclamantilor un prejudiciu material constand in diferenta dintre drepturile salariate cuvenite si cele efectiv platite, prejudiciu pe care angajatorul este dator sa-l acopere in temeiul art. 253 din Codul muncii, potrivit caruia angajatorul este obligat in temeiul normelor si principiilor civile contractuale, sa le despagubeasca in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligator de serviciu sau in legatura cu serviciul .

Potrivit prevederilor art. 40 alin. 2 lit. f din Codul muncii, angajatorul este obligat sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii. Potrivit art. 154 din Codul muncii, in forma in vigoare la data nasterii raportului juridic, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca, iar conform art. 155 din acelasi cod, salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri . De asemenea, conform art. 55 alin. i din Codul fiscal, in forma in vigoare la data nasterii raporturilor juridice, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate de munca . Salariile de baza corespunzatoare fiecarei clase de salarizare se stabilesc conform claselor de salarizare si coeficientilor de ierarhizare prevazuti in continutul contractelor colective de munca incheiate la nivelul unitatii angajatoare.

In ceea ce priveste celelalte drepturi salariale ce deriva din CCM, solicita apelantul sa se retina urmatoarele:

In legatura cu Sustinerea instantei de fond in sensul ca parata in mod corect a conditionat acordarea ajutorului financiar in litigiu de aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli, arata apelantul ca sarcina in acest sens ii incumba paratei potrivit art.287 din Codul muncii iar parata nu probeaza faptul ca aceste cheltuieli nu sunt incluse in bugetul de venituri si cheltuieli pentru perioada in discutie, ca instanta sa poata verifica temeinicia celor sustinute de catre reclamanti.

Angajatorul are obligatia privind constituirea bugetului de venituri si cheltuieli de a lua toate masurile ca la cheltuielile de personal sa prevada cheltuielile cu toate drepturile prevazute de lege sau stabilite contractual potrivit prevederilor art.155 din Codul muncii iar potrivit art.156 din Codul muncii, salariile trebuie platite inaintea oricaror obligatii ale angajatorului si aceasta indiferent de exista unor limitari cu privire la cheltuielile totale aprobate angajatorului.

Plata muncii catre salariati si a drepturilor de natura salariala cuvenite ca urmare a desfasurarii muncii in conditii negociate legal nu poate fi supusa unei conditii potestative din partea angajatorului cu consecinta sistarii acestora ori de cate ori angajatorul nu intocmeste corespunzator bugetul astfel incat sa fie in masura sa respecte prevederile art. 156 din Codul muncii referitoare la onorarea cu prioritate a obligatiilor salariale, iar imprejurarea ca sumele respective sunt aprobate in bugetul de venituri si cheltuieli potrivit legii este o garantie a Platii drepturilor in discutie, intrucat nu-i poate fi permis angajatorului si nici statului sa prevada acordarea unor drepturi pentru angajati pe care tot acesta sa le condi?ioneze de vointa sa de a aloca sau nu resursele financiare necesare Platii acestora.

Pe de alta parte, art.12 din Legea nr.130/1999 prevede ca, in contractele colective de munca incheiate pentru salariatii institutiilor bugetare, nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi a caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitiile legale, insa negocierea, prin Contractul colectiv de munca, drepturilor pretinse nu este de natura a incalca dispozitiile legale mai sus amintite. Acordarea dobanzii este pe deplin legitimata juridic de dispozitiile coroborate ale art. 166 alin.1 si art. 253 din codul muncii, art. 1.531 si 1.535 C.civ., astfel cum au fost interpretate in decizia ICCJ nr. 2/2014 si art. 2,3 din O.G. nr. 13/2011.

La data de 27.09.2016, prin Serviciul Registratura al Curtii, a depus intampinare intimata C__ nationala de C__ F_ C__ S.A., solicitand respingerea apelului ca netemeinic si nelegal si mentinerea hotararii pronuntate de instanta de fond .

Analizand intregul material probator administrat in cauza, prin prisma criticilor formulate in cererea de apel, Curtea constata ca apelul este nefondat.

Prima instanta a realizat o aplicare corecta a legii, considerentele de fapt si de drept ce au stat la baza solutiei pronuntate fiind pertinente, astfel ca in cele ce urmeaza vor fi facute numai anumite precizari, Curtea insusindu-si constatarile instantei de fond .

In privinta pretentiilor aferente anilor 2012 si 2013, avand acelasi obiect, in prealabil, constatam ca, dupa data de 31.12.2010, contractul colectiv de munca la nivel de ramura transporturi valabil pentru anii 2008-2010 nu a mai produs efecte, fiind denuntat anterior implinirii termenului convenit, astfel ca, in cauza pretentiile apelantului nu pot fi analizate in raport de acest contract, care prevedea in art. 41 alin. 3 lit.a) urmatoarele: ``Salariul de baza minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 si negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/luna, este de 700 lei, adica 4,12 lei/ora, salariul fiind stabilit fara alte sporuri, adaosuri ori indemnizatii incluse in acesta``.

In aplicarea contractelor colective de munca la nivel de unitate pe anii 2011-2013, intimata a luat in considerare in privinta apelantului grila de salarizare prevazute in anexa nr. 1 la acest contracte . Totodata, potrivit notei de la anexa nr. 1 la acest contracte, intitulata ``clasele de salarizare si salariile de baza brute corespunzatoare. Grila de salarizare``, se arata ca ``partile stabilesc ca la urmatoarele discu?ii privind un nou contract colectiv de munca sa se negocieze salariile de baza brute corespunzatoare fiecarei clase de salarizare conform formulei si a coeficientilor de ierarhizare existenti in contractul colectiv de munca 2009-2010``. In consecinta, Asa cum partile contractante au convenit, pe durata celor doua contracte colective de munca se aplica salariile de baza brute Asa cum au stabilit partile contractante, iar in cazul apelantului aceste prevederi au fost respectate.

Pe cale de consecinta, intimata nu a incalcat conventiile colective care au exprimat vointa partilor contractante, inclusiv a salariatilor, in conditiile in care la nivel superior nu exista o obligatie de prevedere a unui salariu de baza minim brut de 700 lei, Asa cum prevedea pentru anii 2008-2010 contractul colectiv de munca la nivel de ramura transporturi.

Curtea mai retine ca formula de calcul mentionata in cererea de apel nu apare in anexa nr. 1 la conventiile colective aplicabile in perioada in litigiu, ci a fost mentionata doar intentia partilor ca in viitor, ``la urmatoarele discu?ii privind un nou contract colectiv de munca``, sa se aiba in vedere formula de calcul si coeficientii din contractul colectiv de munca 2009-2010. Intr-adevar, in capitolul cu dispozitii finale, respectiv la art. 106 alin. 8 si art. 98 alin. 6 din contractele colective de munca, partile au indicat formula de calcul la care si apelantul a facut trimitere, dar aceasta privea o grila pe care partile contractante o puteau considera o baza de discu?ii la negocierile ulterioare, iar nu in perioada de valabilitate a acestor contracte colective.

Apelantul a solicitat, in subsidiar, plata unor diferente de drepturi salariale sustinand ca la calculul salariului trebuie utilizata valoarea salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata prevazut de H.G. nr. 1193/2010, H.G. nr. 1225/2011 si de H.G. nr. 23/2013.

H.G. nr. 1193/2010, invocat ca temei al acestor pretentii, prevede in art.1 ca ``incepand cu data de 1 ianuarie 2011, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna in anul 2011 reprezentand 3,94 lei/ora.`` Salariul de baza minim brut a avut apoi cuantumul de 700 lei, prevazut de H.G. nr.1225/2011, 750 lei prevazut de H.G. nr. 23/2013 si 850 lei, prevazut de H.G. nr. 871/2013.

In baza art. 160 din Codul muncii, ``salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri .``

Din coroborarea celor doua dispozitii legale mentionate, rezulta ca salariul de 670/700/750/850 lei la care fac referire actele normative reprezinta salariul de baza brut, la care se aplica sporurile si adaosurile, legiuitorul interzicand angajatorilor sa stabileasca salarii de baza sub acest nivel.

Apelantul pretinde ca acest cuantum de 670/700/750/850 lei ar trebui inmultit cu coeficientii de ierarhizare din CCM la nivel de unitate (in locul celui de 600 lei, utilizat de intimata parata la calculul drepturilor salariale), pentru a determina salariul de baza .

Aceasta interpretare este eronata, intrucat cuantumul de 670/700/750/850 lei reprezinta exclusiv un etalon agreat prin CCM, care inmultit cu coeficientii de ierarhizare din anexa conduce la stabilirea salariului de baza brut, si care nu trebuie sa fie sub nivelul de 670 lei, reglementat prin H.G. nr. 1193/2010.

Acest cuantum de 670/700/750/850 lei la care fac referire actele normative nu trebuie confundat cu etalonul convenit prin CCM la nivel de unitate, care se inmul?e?te cu coeficientii de ierarhizare prevazuti in aceeasi conventie colectiva de munca, pentru determinarea salariului de baza, aceasta interpretare a instantei de fond fiind eronata.

Intimata parata a respectat prevederile H.G. nr. 1190/2010, H.G. nr.1225/201, H.G. nr. 23/2013 si H.G. nr. 871/2013, din actele aditionale la contractele de munca depuse la dosar rezultand ca niciunul dintre reclamanti nu a avut un salariu inferior nivelului stabilit prin actele normative anterior indicate. desi in cursul anului 2012 salariul de baza minim brut conform H.G. nr. 1125/2011 era stabilit la nivelul de 700 lei, intimata a avut in vedere la acordarea salariilor catre angajatii sai, incepand cu data de 01.01.2011, un salariu de baza minim brut de 700 lei, deci exact in cuantumul celui impus de dispozitia legala.

Ca este asa rezulta si din consultarea claselor de salarizare si salariilor de baza brute corespunzatoare ce se regasesc in anexa nr. 1 la contractele de munca colective la nivelul intimatei si unde se poate verifica ca pentru clasa de salarizare corespunzatoare fiecarui salariat a fost respectat cuantumul prin raportare la un salariu de bata minim brut de 670 lei, respectiv de 700 lei, in timp ce prevederea legala impunea un cuantum minim de 670 lei, respectiv de 700 lei.

Referitor la anul 2013, desi potrivit contractului colectiv de munca incheiat la nivelul intimatei s-a stabilit un salariu minim brut de baza de 700 lei, in conditiile in care art. 1 din H.G. nr. 23/2013 impunea incepand cu 01.02.2013 un salariu minim brut de 750 lei, Curtea constata ca potrivit actelor aditionale, coroborate cu grila de salarizare, intimata a procedat la acordarea drepturilor salariale cu respectarea prevederilor H.G. nr. 23/2013, la fel si pentru anul 2014, s-au respectat dispozitiile H.G. nr. 871/2013.

Etalonul de 600 lei, agreat prin CCM, serve?te la determinarea salariului de baza, numai rezultatul obtinut dupa aplicarea coeficientilor de ierarhizare putand fi comparat cu nivelul salariului de baza minim garantat in plata .

Nu pot fi primite sustinerile privind gresita calculare a salariilor prin raportare la coeficientii de ierarhizare, deoarece potrivit art. 106 alin. 8 din contractul colectiv de munca la nivelul intimatei pe anii 2011 partile stabilesc ca la urmatoarele discutii privind un nou CCM sa se negocieze coeficientii de ierarhizare ai claselor de salarizare. Prin urmare, coeficientii de ierarhizare enumerati in continuare nu erau aplicabili si nu puteau sta la baza calcularii salariului intimatilor.

Similar, in art. 98 alin. 6 din contractul colectiv de munca la nivelul apelantei pe anii 2012-2014 se prevede ca partile stabilesc ca la urmatoarele negocieri privind incheierea unui nou CCM sa se negocieze acordarea urmatoarelor drepturi care, pe durata prezentului CCM, nu se acorda, printre acestea fiind si coeficientii de ierarhizare ai claselor de salarizare.

In privinta perioadei 2012-2014, Curtea retine ca Hotararea de Guvern nr. 1225/2011, Hotararea de Guvern nr. 23/2013 si Hotararea de Guvern nr. 871/2013 au stabilit valoarea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, la care si Codul muncii trimite, insa acesta reprezinta un etalon pentru nivelul de salarizare, in scopul garantarii unor conditii de munca decente si echitabile, protejand, astfel, salariatul, deoarece angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara.

In consecinta, H.G. nr. 1193/2010, H.G. nr. 1225/2011, H.G. nr. 23/2013 si H.G. nr. 871/2013 au stabilit valoarea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, la care si Codul muncii trimite, insa acesta reprezinta un etalon pentru nivelul de salarizare, in scopul asigurarii garantarii unor conditii de munca decente si echitabile, protejand, astfel, salariatul, deoarece angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara.

Acesta nu este, insa, un element al algoritmului de calcul al salariului stabilit de fiecare angajator, ci se ia in considerare ca atare pentru a stabili daca salariul de salariul de baza al unui salariat, rezultat din valorificarea elementelor convenite de parti, respecta nivelul minim impus de lege. Legea nu impune un anumit mod de calcul al salariilor pentru salariatii ce nu fac parte din categoria celor platiti din fonduri publice, asa cum este cazul in speta, prin urmare, nici nu a prevazut ca acest salariu de baza minim brut garantat in plata trebuie sa fie calificat intr-un anumit fel ori sa i se atribuie o anumita valoare in ecuatiile pe baza carora salariul se calculeaza. Concret, calculul salariului reclamantului presupunea inmultirea coeficientului de ierarhizare corespunzator clasei de salarizare cu salariul minim convenit de parti. Acest salariu minim nu poate fi confundat cu salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in lipsa unei clauze contractuale. Or, partile nu au facut vreo proba ca asa au convenit. Dispozitiile art. 2 alin. 6 din contractul colectiv de munca prevad ca, in situatia in care intervin reglementari mai favorabile in privinta drepturilor ce decurg din contractul colectiv de munca, ele vor face parte de drept din contract . Aceasta dispozitie nu este de natura sa conduca la alta solutie de vreme ce partile nu au convenit ca salariul de baza se calculeaza prin aplicarea coeficientului de ierarhizare la salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata .

Nu sunt fondate nici sustinerile ca acest salariu garantat in plata a fost aplicat diferentiat de angajator, numai anumitor categorii de salariati, fiind evident chiar din sustinerile acestuia ca s-a dispus aplicarea salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata categoriilor profesionale ale caror drepturi salariale se aflau sub valoarea acestuia, ceea ce nu indica o situatie discriminatorie, ci aplicarea protectiei minime salariale stabilite de legiuitor.

In privinta drepturilor banesti solicitate de apelantul reclamant, drepturi prevazute, in opinia acestuia, in art. 108 din CCM pe anul 2011-2012, in art. 106 din CCM pentru anul 2012-2014, Tribunalul a retinut temeinic faptul ca nu exista nici o prevedere in Contractele colective de munca aplicabile, care sa instituie in sarcina paratei intimate pentru perioada 2012-2014, obligatia Platii acestor drepturi . Prevederile se aplica incepand cu 27 martie 2014, in functie de aprobarea sumelor necesare cu aceasta destinatie prin bugetul de venituri si cheltuieli si prin incheierea unui act aditional la contractul colectiv de munca . Prin urmare, aceasta fiind vointa comuna a partilor, instanta nu se poate substitui prin interpretarea acestei prevederi in sensul unei obligatii asumate de angajator .

Prin urmare, in baza art. 480 din Codul de procedura civila, Curtea va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelantul D_ R_ I__ - cu domiciliul ales la av. M__ C__, __, _, __ sector 4, Bucuresti, impotriva sentintei civile nr.1591 din data de 08.06.2016 pronuntate de Tribunalul I__ - Sectia Civila, in dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata C__ nationalA DE C__ F_ "C__" - S_ CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE, INTretinERE si reparatII C.F. Bucuresti, cu sediul in Bucuresti, sector 1, PiAsa Garii De Nord nr. 1-3, ca nefondat.

Definitiva.



Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a C.M.A.S., Decizia nr. 165/2017, in sedinta publica din data de 16.01.2017


Citeşte mai multe despre:    Coeficienti ierarhizare    Salariu minim    HG 1225/2011 HG 23/2013 HG 871/2013    Calculul salariului minim    Contract colectiv de munca calcul salariu



Comentează: Legea nu impune un anumit mod de calcul al salariilor pentru salariatii ce nu fac parte din categoria celor platiti din fonduri publice, ci numai respectarea unui nivel minim
Alte Speţe

La nivelul personalului bugetar, plata sporului de vechime nu este obligatorie in lipsa unor clauze prevazute in Contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 801/2017, in sedinta publica din 7 martie 2017

Cum initiativa negocierii colective apartine patronului, apelanta nu poate invoca propria ei turpitudine pentru vidul de reglementare conventionala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau Sectia I Civila, Decizia civila nr. 228/2017, in sedinta publica din 13 martie 2018

Contract colectiv de munca. Suplimentarea salariala reprezentand ajutor material
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita - Sentinta civila nr. 529 din data 26.02.2009

Desfacere casatorie. Incredintare minor
Pronuntaţă de: Tribunalul Vaslui - Decizie nr. 1/A din data 06.01.2010



Articole Juridice

Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

OUG 88/2013: Despre perceperea contributiilor sociale obligatorii pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Obligatiile fiscale ale platitorilor de venituri cu regim de retinere la sursa
Sursa: EuroAvocatura.ro

Incetarea tutelei (Art. 156 - 163 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro