Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Accident de munca. Angajatorul vinovat de a nu fi asigurat un program de verificari ale echipamentelor si de a nu fi prevazut responsabilitatile S.S.M. in fisa postului

Accident de munca. Angajatorul vinovat de a nu fi asigurat un program de verificari ale echipamentelor si de a nu fi prevazut responsabilitatile S.S.M. in fisa postului

  Publicat: 29 Jan 2019       789 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Curtea constata ca prin sentinta civila nr. 2752 din data de 14 martie 2016, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr. x, s-a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii.

nu a asigurat un program de verificari periodice a echipamentelor de lucru si nu a introdus in fisele de post responsabilita?ile lucratorilor din punct de vedere al sanatatii si securitatii in munca

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acea ramura a disciplinei economice consacrata analizei deciziilor de alocare a resurselor monetare in procesele de productie de bunuri sau de servicii,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Rezultat al masurilor de protectie a muncii si al acelor masuri care urmaresc asigurarea confortului fizic, psihic si social al omului in procesul muncii.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra integritatii corporale sau a sanatatii,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
(termen CNA). Orice eveniment, organizat sau neorganizat, care poate prezenta interes pentru o parte importanta a publicului si care este cuprins n lista aprobata de Consiliul National al Audiovizualului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
(termen CNA). Orice eveniment, organizat sau neorganizat, care poate prezenta interes pentru o parte importanta a publicului si care este cuprins n lista aprobata de Consiliul National al Audiovizualului.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
A incuviinta, a fi de acord,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

S-a admis in parte actiunea formulata de reclamanta N_ M__.


In consecinta, s-a dispus obligarea paratei U__ T_ DE CONSTRUC?II Bucuresti la plata catre reclamanta a sumei de x lei reprezentand prejudiciu moral.


Au fost respinse celelalte pretentii deduse judecatii.


In final, parata a fost obligata la plata catre reclamanta a sumei de 63 lei cheltuieli de judecata .


Partile au declarat apel impotriva sentintei precitate.


In motivarea apelului principal declarat de parata-persoana juridica s-au exprimat urmatoarele critici, in esenta:


Instanta de fond a apreciat in mod gresit situatia si a aplicat in mod eronat dispozitiile legii, hotararea pronuntata fiind netemeinica si nelegala.


Referirea la despagubirile acordate conform art.80 din Codul muncii este facuta cu incalcarea legii intrucat acest articol are ca obiect de reglementare concedierea netemeinica si nelegala, inaplicabil deci spetei deduse judecatii. Reclamanta nu a fost concediata de U__ T_ de Construc?ii Bucuresti. Aceasta a primit, in urma examinarii de catre medicii specialisti, o decizie de invaliditate gradul III care presupune prestarea muncii in regim de 4 ore pe zi. In baza acestei decizii, reclamanta si-a reluat activitatea in U.T.C.B. cu jumatate de norma (4 ore) in data de 05.07.2013 (imediat dupa expirarea ultimului concediu medical acordat pentru perioada 01.07.x13) pana la data de 04.11.2013 inclusiv. Din data de 05.11.2013 pana la data de 12.11.2013 a solicitat si a avut concediu fara salariu, iar de la data de 13.11.2013 i-a incetat contractual individual de munca - prin acordul partilor-la solicitarea scrisa a acesteia. Aceasta decizie nu este permanenta, ci are termen de revizuire anual. Reclamanta a solicitat incetarea contractului individual de munca avut cu universitatea, prin acordul partilor; nu exista o concediere a acesteia.


Sustinerile instantei de fond din hotararea pronuntata: "atitudinea angajatilor paratei care au creat o atmosfera la locul de munca care a determinat-o pe N_ M__ sa plece prin demisie nu se justifica, nu poate fi considerata de instanta decat abuziva" nu corespund adevarului si nu se intemeiaza pe nicio dovada intrucat, Asa cum a sustinut si mai sus, reclamanta nu a plecat prin demisie din universitatea noastra, ci a solicitat incetarea, prin acordul partilor, a contractului individual de munca .


Instanta de fond a stabilit un cuantum uria? al despagubirii reprezentand prejudiciul moral, 30.000 lei, fara a motiva in vreun fel cum a calculat si in baza caror criterii aceasta suma.


In motivarea hotararii instanta de fond nu a luat in considerare nici concluziile raportului de expertiza medico-legala efectuat in cauza, care a avut drept concluzie faptul ca reclamanta nu va avea nevoie de inso?itor in viitor.


Instanta de fond nu a tinut cont nici de concluziile inscrise in Procesul-verbal de cercetare nr. x/28.08.2013 intocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, organism abilitat prin lege cu efectuarea cercetarii accidentelor de munca . Dupa cum s-a retinut in cuprinsul acestuia, cauza producerii accidentului de munca, ce a avut loc in data de 03.10.2012 si a carui victima a fost N_ M__, a fost efectuarea necorespunzatoare de comenzi, manevre, precum si neefectuarea in timp util a opera?iilor indispensabile securitatii muncii si nicidecum echipamentul de munca defect.


In hotararea pronuntata instanta de fond nu a retinut sustinerile paratei cu privire la culpa reclamantei in producerea accidentului. Pentru ca nu a respectat legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca, reclamanta a fost victima accidentului de munca . Faptul ca a folosit un echipament de munca pentru care nu avea permisiunea conducatorului locului de munca sa-1 foloseasca si nu a respectat programul de lucru si sarcina de munca stabilite a creat premisele producerii accidentului de munca . Din declara?iile date de catre lucratoare si administratorul imobilului reiese faptul ca cele doua lucratoare (N_ M__ si Paili?a I_) au intrat, din proprie ini?iativa, in sala SI a Faculta?ii de Inginerie a instalatiilor pentru a efectua cura?enia in acea sala, chiar daca administratorul le-a comunicat ca in acea sala vor intra doar in prezen?a acestuia. Tot din proprie ini?iativa, cele doua lucratoare au luat scara din aluminiu, scara ce fusese adusa in sala de catre instalator in dimineAsa zilei de 03.10.2012 si care a fost rezemata de perete langa __ au rezemat-o in dreptul primei ferestre, fara a se asigura daca acea scara este in stare buna incat lucratorul sa fie echilibrat la urcarea pe aceasta si fara ca lucratoarea care folosea acea scara sa fie supravegheata de catre un alt lucrator numit de administratorul imobilului, incalcand astfel Instructiunile proprii de securitate si sanatate a muncii pentru ingrijitoare (femeie de serviciu). Reclamanta si Paili?a I_ au ignorant Instructiunile primite de la administrator si au utilizat scara existenta in sala, fara a anunta ca aceasta prezinta deteriorari, manevrand-o si pozi?ionand-o necorespunzator, astfel incat sa nu asigure stabilitate la urcare pe scara. Din acest motiv, reclamanta este singura vinovata de producerea accidentului, intrucat nu a primit din partea administratorului imobilului (conducatorul locului de munca) permisiunea utilizarii acelui echipament de munca .


Procedura instruirii lucratorilor din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca este stabilita, in conformitate cu prevederile art.20 din Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, in capitolul V al H.G. nr.1425/2006.


In conformitate cu inscrisurile din Fi?a de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca a lucratoarei N_ M__, la instructajul periodic i s-au prelucrat prevederile Legii nr.319/2006, ale H.G. nr.1425/2006, ale H.G. nr.355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor si ale Instructiunilor proprii de securitatea si sanatatea muncii pentru ingrijitoare (femeie de serviciu), lucratoarea N_ M__ confirmand aceasta prelucrare ale prevederilor legislatiei in domeniul S.S.M. prin semnatura de la data cand s-au efectuat instructajele periodice.


In conformitate cu prevederile art. 23 alin.1 lit. h) din Legea nr.319/2006, lucratorul are obligatia sa isi insu?easca si sa respecte prevederile legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora.


In acord cu prevederile art.95 -100 din H.G. nr.1425/2006 si in conformitate cu men?iunile din Fi?a de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca a lucratoarei N_ M__, lucratoarea N_ M__ a fost instruita periodic de catre conducatorul locului de munca .


In motivarea apelului incident formulat de reclamanta-persoana fizica, s-au aratat urmatoarele aspecte:


Pentru dovada prejudiciului suferit, a solicitat incuviintarea probei prin expertiza Medico-legala, ``cu scopul evaluarii infirmita?ii si incapacitatii de munca a dnei N_, precum si a intregului prejudiciu nepatrimonial suferit." Obiectivele aferente acestei teze probatorii au fost depuse la data de 27.04.2015, cu urmatorul continut:


In ce consta disconfortul fizic pe care reclamanta il resimte, in urma operatiei, la efectuarea activitatilor zilnice obi?nuite


1. Ce activitati ii sunt interzise dnei N_ avand in vedere diagnosticul sau?


2. Necesita infirmitatea suferita un tratament special din punct de vedere al efortului pe care dna N_ il poate efectua fara a-si pune in pericol sanatatea?


3. Necesita infirmitatea suferita un tratament special din punct de vedere al medica?iei pe care dna N_ trebuie sa o urmeze?


4. In celei s-au modificat conditiile de viAsa ale dnei N_ M__ in urma interventiei chirurgicale suferite ca urmare a accidentului de munca din 3.10.2012?


5. Este infirmitatea suferita una permanenta?


6. Daca raspunsul la intrebarea precedenta este negativ, in cat timp se poate estima ca reclamanta se va recupera total de pe urma acestui accident?


La termenul de judecata din 30.03.2015, prima instanta a incuviintat proba cu expertiza medicala insa, in mod surprinzator, a stabilit un obiectiv unic, nediscutat in contradictoriu si care oricum nu are nicio legatura cu teza probatorie afirmata reclamanta.


Pe de alta parte, la acelasi termen, prima instanta a incuviintat in mod gresit proba cu martori pentru intimata-parata, in conditiile in care aceasta nu i-a propus in mod regulat prin intampinare, fiind decazuta.


In ciuda acestor deficiente procedurale ale sentintei apelate, prima instanta a retinut in mod corect ca dna N_ este indreptatita la repararea prejudiciului nepatrimonial suferit, obligand UTCB la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale si la plata sumei de 63 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata constand doar in onorariul de expert, cauza fiind preluata de aparatorul apelantei-reclamante pro bono. UTCB s-a conformat sentintei, achitand suma de 30.063 lei prin ordin de plata in data de 28.04.2016 (Anexa 1), la, aproximativ 3 ani si jumatate de la data producerii accidentului de munca .


Insa, suma solicitata prin cererea de chemare in judecata cu titlu de prejudiciu global, in cuantum de 50.000 Iei, a fost in mod nejustificat redusa la nivelul celei de 30.000 lei. O corecta administrare a probei prin expertiza ar fi relevat adevaratele chinuri prin care trece dna N_ si faptul ca o despagubire de 50.000 lei contra unei sanata?i distruse este cat se poate de rezonabila.


In plus, prima instanta a respins in mod gresit capatul de cerere privind obligarea paratei la plata despagubirii lunare reprezentand echivalentul castigului in munca pe care dna N_ nu il mai poate dobandi.


Cu termen de revizuire in fiecare an, cea mai recenta Decizie medicala asupra capacitatii de munca a dnei N_ este cea emisa in data de 23.06.2016, sub nr.2446 (Anexa 2). A fost al patrulea an consecutiv cand dnei N_ i s-a mentinut gradul III (trei) de invaliditate, care semnifica pierderea la cel putin jumatate a capacitatii de munca .


La ultimul consult medical, dnei N_ i s-a semnalat riscul ca ?uruburile tijelor metalice din coloana sa cedeze, ceea ce o expune pe reclamanta - daca nu unor consecinte mai grave - cel putin riscului unei imobilizari permanente la pat deoarece coloana sa vertebrala poate ceda in orice clipa.


Pentru aceste motive, solicita administrarea probei cu expertiza cu obiectivele solicitate inca din faza judecatii in prima instanta si sa modifice in parte sentinta apelata, in sensul admiterii in totalitate a cererii de chemare in judecata .


Sintetizand si mai mult situatia de fapt, dna N_ a lucrat timp de 10 ani ca femeie de serviciu in cadrul UTCB, pana la accidentul de munca din 3.10.2012. La acea data, pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu, a utilizat o scara defecta de pe care a cazut, fracturandu-?i vertebra lombara, motiv pentru care a fost supusa ulterior unei interven?ii chirurgicale, in urma carora s-a ales cu tije metalice in locul oaselor fracturate.


In fiecare an, din 2013 si pana in prezent, dnei N_ i-au fost emise deciziile medicale asupra capacitatii de munca, decizii prin care se atesta ca gradul sau de invaliditate (respectiv III) se mentine, fiind astfel pierduta cel putin jumatate din capacitatea sa de munca .


UTCB raspunde in mod obiectiv pentru prejudiciul suferit de dna N_, deoarece UTCB avea obligatia legala de a asigura echipamente de munca fara pericol si de a verifica periodic, cu personal de specialitate, aceste echipamente.


Din multitudinea de obligatii legale care reveneau UTCB si pe care aceasta le-a incalcat, esentiale au fost urmatoarele:


UTCB nu a asigurat un echipament de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor si nici echipament individual de protectie, contrar prevederilor art.13 lit.q din Legea nr.319/2006.


Potrivit art.13 lit.q din acelasi act normativ, angajatorii au obligatia "sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor".


Din acest text de lege rezulta ca raspunderea angajatorului este una obiectiva, el fiind tinut sa repare prejudiciul cauzat prin neindeplinirea obligatiei de a asigura un echipament de munca fara pericol .


In cazul dnei N_, UTCB a incalcat aceasta obligatie deoarece echipamentul de munca - scara metalica din sala si - s-a dovedit a fi defect, avand drept consecinta accidentul de munca in urma caruia apelanta-reclamanta si-a fracturat coloana.


In fine, trebuie spus ca, din perspectiva raspunderii obiective a paratei, este irelevanta orice aparare potrivit careia dna N_ nu ar fi respectat ordinele administratorului O_ F_ si ca din acest motiv s-ar fi produs accidentul de munca (oricum, inclusiv parata recunoaste prin intampinare la pagina 3 ca activitatile de cura?enie din sala erau sarcina de lucru trasata de O_ F_ in ziua accidentului).


UTCB nu a asigurat un program de verificari periodice a echipamentelor, contrar art.5 alin.2 din Hotararea Guvernului nr.1146/2006


Potrivit textului de lege sus-mentionat, "pentru a garanta ca cerintele de securitate si sanatate sunt respectate si orice deteriorari sunt depistate si remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca, care sunt supuse unor influen?e ce pot genera deteriorari susceptibile de a fi la originea unor situatii periculoase, sa faca obiectul: a) unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau practicile nationale".


In cazul scarii defecte pe care a utilizat-o dna N_ in momentul producerii accidentului, aceste verificari periodice, care ar fi putut duce la identificarea defec?iunii, nu au fost realizate. De altfel, acest aspect a fost retinut si in concluziile Procesului-verbal de cercetare nr.x/28.08.2013 (pagina 6), potrivit caruia "UTCB nu a luat masurile necesare pentru a asigura un program de verificari periodice a echipamentelor de munca inclusiv al scarii de aluminiu".


Ca UTCB nu a verificat, in fapt, niciodata acest echipament de lucru rezulta si din raspunsul la interogatoriu administrat in fata primei instante, unde se in?ira proceduri la nivelul UTCB fara sa se ofere un raspuns concret la intrebarea nr.1 din interogatoriu: ``Anterior accidentului de munca din 3.10.2012, cand a fost realizata ultima verificare periodica si de specialitate a echipamentului de munca, inclusiv a scarii de pe care a cazut reclamanta?"


Prin accidentul de munca suferit in data de 3.10.2012, dnei N_ M__ i s-a produs un dublu prejudiciu.


In primul rand, dnei N_ i s-a produs un prejudiciu patrimonial constand in echivalentul castigului lunar din munca pe care nu il mai poate realiza, ca urmare a reducerii capacitatii de munca la jumatate.


In al doilea rand, dnei N_ i s-a produs si un prejudiciu nepatrimonial, constand in vatamarea adusa sanatatii si integrita?ii sale corporale, dupa cum arata si stabilirea diagnosticului: "fractura a unei vertebre lombare nivel 12 (traumatism vertebral lombar fara interesare neurologica, fractura cominutiva corp vertebral 12 (A3,3) operata) ". Asa cum aratam mai sus, invaliditatea apelantei-reclamante este una permanenta si de gradul III, in functie de care intreaga sa viAsa s-a schimbat dupa accident; mai mult, aceasta situatie se degradeaza continuu, starea dnei N_ fiind la acest moment mult mai grava decat la momentul pronuntarii sentintei apelate.


Accidentul de munca din 3.10.2012 este consecinta directa si imediata a neindeplinirii obligatiilor legale de catre UTCB, care trebuia sa asigure un echipament de lucru fara pericol .


In plus, daca UTCB ar fi realizat macar verificarea periodica a echipamentului de munca, defec?iunea scarii de pe care a cazut dna N_ ar fi fost depistata la timp si accidentul nu s-ar mai fi produs.


Se impune obligarea paratei la plata despagubirii lunare de 525 lei - echivalentul castigului in munca pe care dna N_ nu il mai poate dobandi in urma reducerii la jumatate a capacitatii sale de munca


Potrivit art.1387 Cod civil, "in caz de vatamare a integrita?ii corporale sau a sanatatii unei persoane, despagubirea trebuie sa cuprinda (...) echivalentul castigului din munca de care cel pagubit a fost lipsit sau pe care este impiedicat sa-l dobandeasca, prin efectul pierderii sau reducerii capacitatii sale de munca . In afara de aceasta, despagubirea trebuie sa acopere cheltuielile de ingrijire medicala si, daca va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viAsa ale celui pagubit, precum si orice alte prejudicii materiale".


Totodata, alin.2 al aceluiasi articol prevede ca "despagubirea pentru pierderea sau nerealizarea castigului din munca se acorda, sinandu-se seama si de sporirea nevoilor de viAsa ale celui prejudiciat, sub forma de prestatii banesti periodice."


Prin reducerea la (cel putin) jumatate a capacitatii sale de munca, dna N_ nu poate presta mai mult de jumatate din norma zilnica de munca, ceea ce inseamna ca este impiedicata sa dobandeasca echivalentul unei jumata?i din salariul minim pe economie .


La momentul introducerii cererii de chemare in judecata, salariul minim pe economie era de 850 lei. Insa, de la 1 mai 2016, salariul minim pe economie este de 1250 lei, potrivit HG nr.1017/2015.


Prin urmare, dna N_ este indreptatita la o despagubire lunara de 525 lei din partea intimatei-parate UTCB.


In acest calcul nu poate fi luata in considerare pensia de invaliditate pe care apelanta-reclamanta o prime?te deoarece scopul acesteia este de a indemniza pentru handicapul suferit, iar nu pentru a compensa echivalentul castigului in munca de care este lipsita - notiune reglementata de art.1387 Cod civil.


De asemenea, se impune obligarea paratei la plata unei despagubiri globale in valoare de 50.000 RON - daune morale pentru repararea prejudiciului nepatrimonial constand in restrangerea posibilitatilor de viAsa familiala si sociala


Art.1391 alin.1 Cod civil prevede ca "in caz de vatamare a integrita?ii corporale sau a sanatatii, poate fi acordata si o despagubire pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala sau sociala". Mai departe, textul face trimitere la Cartea I "Despre persoane", Titlul V "Apararea drepturilor nepatrimoniale".


Potrivit art.252 Cod civil din sec?iunea sus-mentionata, "orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiin?ei umane, cum sunt via?a, sanatatea, integritatea fizica sau psihica, demnitatea, intimitatea vietii private, libertatea de con?tiin?a, crea?ia stiintifica, artistica, literara sau tehnica". Iar articolul urmator prevede ca "Persoana fizica ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate ori amenin?ate (...) poate cere despagubiri sau, dupa caz, o reparatie patrimoniala pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile (...)".


Preambulul raportului de expertiza efectuat in cauza confirma efectele pe care dna N_ le resimte ca urmare a interventiei chirurgicale de pe urma careia s-a ales cu tije metalice in locul vertebrei lombare.


Prima instanta insa in mod gresit a stabilit ca obiectiv unic al acestei expertize determinarea daca in viitor dna N_ va avea nevoie de inso?itor. Este necesara, deci administrarea in apel a expertizei medicale cu obiectivele propuse in fata primei instante, pentru a arata adevarata amploare a suferin?ei dnei N_.


Dincolo de faptul ca orice schimbare de temperatura reprezinta un chin pentru apelanta-reclamanta, existenta in osatura a tijelor metalice ii atrage interdic?ia de a cara greuta?i mai mari de 2 (doua) kg pe fiecare parte . O astfel de interdic?ie o face inapta pentru activitati normale pentru orice alt om: drumuri, treburi casnice si orice alte activitati care implica aplecari si ridicari de greuta?i mai mari de 4 kg in total.


Dna N_ nu poate sa-si sina in bra?e nici macar nepotul de 5 ani, deoarece aceasta ar presupune suportarea unei greuta?i de in jur de 15 kg.


La inconvenientele pe care dna N_ le suporta pe plan familial se adauga si cele de ordin social: interesul oricarui angajator pentru un lucrator cu grad III de invaliditate si cu o capacitate de munca de maxim 50% este extrem de redus.


Din aceasta perspectiva, este corect considerentul primei instante ca prin intreaga atitudine a paratei a fost lezata nu numai imaginea dnei N_ la locul de munca, ci si demnitatea pe care aceasta o putea pretinde dupa ani intregi de munca zilnica in cadrul UTCB. Marginalizata, victima a accidentului de munca din 3.10.2012, dna N_ a fost curand fortata sa isi inceteze contractul de munca, nereusind sa mai reziste presiunilor din partea angajatorului prin prepusii sai.


Cu trecerea anilor, handicapul dnei N_, din nefericire, se va agrava. conditiile sale de viata se vor inrautati. De aceasta situatie singura raspunzatoare este UTCB. Minima sa diligenta pentru indeplinirea obligatiilor legale de securitate si sanatate in munca ar fi prevenit accidentul dnei N_, care nu va mai fi niciodata acelasi om.


Pentru un om care a muncit toata viata cu spinarea sa - din care ultimii 10 ani chiar la UTCB - sanatatea este nepretuita. Daca parata i-ar putea reda sanatatea dnei N_, aceasta ar fi cea mai potrivita reparatie si satisfacerea nicunei alte pretentii nu s-ar mai justifica.


Dar UTCB nu ii poate reda sanatatea si viAsa dinainte de accident dnei N_, iar suma de 50.000 RON este un pret mic pentru distrugerea unei vieti.


Nu s-a incuviintat administrarea unor noi dovezi in cauza, Curtea considerand ca materialul probator deja existent la dosar este suficient pentru o justa si deplina solutionare a pricinii.


In baza art. 480 alin. 1 Cod Procedura Civila, vazand si dispozitiile art. 476-477 din acelasi cod (ce permit examinarea pricinii sub toate aspectele de catre instanta de control judiciar si, in virtutea acestui caracter devolutiv al caii de atac, ofera posibilitatea complinirii motivarii hotararii apelate, daca este cazul), Curtea va respinge apelurile ca nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare si care le inlocuiesc pe cele ale primei instante.


Asa cum rezulta din continutul procesului-verbal de cercetare nr. x/28.08.2013, document intocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti si aflat in copie la filele 17-25 dosar fond, in ziua de 03.10.2012, in jurul orei 09.30, in sala S1 din incinta Faculta?ii de Ingineria a instalatiilor ce apartine apelantei-parate UCTB, a avut loc un accident de munca in urma caruia s-a produs vatamarea corporala grava a apelantei-reclamante.


Astfel, la acea data, apelanta-persoana fizica era salariata apelantei-persoana juridica, fiind incadrata cu contract individual de munca pe postul de ingrijitoare-femeie de serviciu . In aceasta calitate avea obligatia de a executa lucrari de curatenie, inclusiv in sala S1 din incinta Facultatii de Ingineria instalatiilor. Din proprie initiativa, apelanta-reclamanta si o alta colega de serviciu s-au deplasat in sala amintita in vederea efectuarii lucrarilor de curatenie, sala in care se gasea o scara de aluminiu (adusa in prealabil de instalator) ce urma a fi utilizata pentru executarea lucrarilor preconizate.


Cele doua lucratoare au luat respectiva scara din pozitia in care au gasit-o si au plasat-o in dreptul primei ferestre a salii, ridicand-o in pozitie de rezemare. Ele nu au observat ca scara prezenta mici defecte si nu s-au asigurat daca dispune de siguranta si stabilitate in exploatare.


In continuare, apelanta-reclamanta s-a urcat pe scara la o anumita inal?ime pentru a indeparta praful si panzele de paianjen existente, fara ca cealalta lucratoare sa-i sustina scara, expunandu-se prin actiunile sale pericolului de accidentare.


In aceste conditii, s-a produs alunecarea scarii pe perete si pe pardoseala datorita instabilita?ii si neasigurarii sale, situatie in care apelanta-reclamanta a cazut de la inal?imea la care se afla, intrand in contact violent cu pardoseala incaperii in care se afla.


In urma acestui eveniment, apelanta-persoana fizica a suferit _ vertebrei lombare L 2, fiind necesara o interventie chirurgicala in cadrul careia s-a practicat compactarea pragului osos anterior si rahisinteza posterioara cu ?uruburi si tije de titan. Pentru efectuarea acestei interven?ii a fost internata in spital pana la data de 02.11.2012


Autoarea actiunii a beneficiat de concediu medical in perioada 03.11.x13, iar dupa acest ultim moment si-a reluat activitatea in cadrul UCTB.


In data de 26.06.2013 i s-a emis decizie asupra capacitatii de munca, fiind incadrata in gradul al treilea de invaliditate si avand pastrata jumatate din capacitatea de munca .


Aceasta situatie de fapt se mentine si in prezent, cu observatia ca intre timp raporturile de munca dintre partile in proces au incetat prin acordul partilor, sens in care apelanta-parata a emis decizia nr. 174/13.11.2013 in baza art. 55 lit. b) din Codul Muncii.


Din cuprinsul aceluiasi proces-verbal de cercetare a accidentului de munca produs in ziua de 03.10.2012 reies si cauzele producerii acestui eveniment .


Cauza principala a constat in efectuarea necorespunzatoare de comenzi, manevre, si neefectuarea in timp util a operatiilor indispensabile securitatii muncii.


S-au incalcat astfel prevederile art. 22 din Legea nr. 319/2006, potrivit cu care ``fiecare lucrator trebuie sa isi desfa?oare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu Instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca``.


De asemenea, au fost incalcate si alte norme cuprinse in Anexa 2, pct. 4.2.1 si 4.2.2 din HGR nr. 1146/2006, precum si Instructiunile proprii de securitate si sanatate a muncii pentru ingrijitoare (femei de serviciu).


S-au retinut si alte cauze care au concurat la producerea evenimentului, respectiv imprejurarea ca apelanta-parata nu a luat masurile necesare pentru a asigura un program de verificari periodice a echipamentelor de lucru, inclusiv a scarii de aluminiu, fiind incalcate astfel prevederile art. 5 (2) Sec?iunea a 2-a din HGR nr. 1146/2006.


D__ persoane responsabile pentru incalcarea reglementarilor legale amintite au fost indicate apelanta-reclamanta, administratorul imobilului si conducatorul locului de munca, dar si apelanta-parata, care nu a asigurat un program de verificari periodice a echipamentelor de lucru si nu a introdus in fisele de post responsabilita?ile lucratorilor din punct de vedere al sanatatii si securitatii in munca, contrar art. 13 lit. d) din Legea nr. 319/2006.


Trebuie mentionat si faptul ca apelanta-parata a fost sanctionata contraventional cu ``avertisment`` conform art. 5 si 7 din OG nr. 2/2001, pentru incalcarea prevederilor art. 5 (2) Sec?iunea a 2-a din HGR nr. 1146/2006 si ale art. 13 lit. d) din Legea nr. 319/2006.


Toate aspectele aratate mai sus demonstreaza imprejurarea ca intr-o anumita proportie, si apelanta-parata este vinovata (se afla in culpa) pentru producerea accidentului de munca in urma caruia apelanta-reclamanta a suferit o grava vatamare corporala, vatamare din cauza careia in prezent este incadrata in gradul al treilea de invaliditate si i s-a redus la jumatate capacitatea de munca .


Tot atat de adevarat este si faptul ca insasi victima acestui accident, apelanta-reclamanta, are si ea partea sa de vina in producerea respectivului eveniment .


Tocmai existenta acestor culpe concurente (concurs de culpe) este elementul esential pe baza caruia trebuie solutionata prezenta pricina, ce are ca obiect actiunea prin care apelanta-reclamanta a solicitat obligarea apelantei-parate la plata unei despagubiri lunare de 525 lei, reprezentand echivalentul castigului din munca pe care nu-l mai poate realiza (urmare a reducerii la jumatate a capacitatii de munca), precum si la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale.


In cauza sunt intrunite cumulativ cerintele pentru antrenarea raspunderii patrimoniale a angajatorului fata de salariat, cerinte ce rezulta din dispozitiile art. 253 alin. 1 din Codul Muncii, in conformitate cu care ``angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul``.


Astfel, exista fapta ilicita a apelantei-parate (descrisa in cuprinsul procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca), exista prejudiciul suferit de apelanta-reclamanta (vatamarea corporala grava soldata cu incadrarea in gradul al treilea de invaliditate si cu reducerea la jumatate a capacitatii de munca), exista legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.


De asemenea, exista si culpa apelantei-parate in calitate de angajator, culpa ce imbraca forma neglijentei, astfel cum reiese din procesul-verbal intocmit de ITM Bucuresti.


Insa, nu poate fi omisa imprejurarea ca si apelanta-reclamanta are propria vinovatie in producerea accidentului de munca in urma caruia a suferit o grava vatamare corporala.


Date fiind prevederile art. 278 alin. 1 din Codul Muncii, in cauza au incidenta si prevederile art. 1371 alin. 1 Cod Civil, potrivit cu care ``in cazul in care victima a contribuit aaA la cauzarea aaA prejudiciului aaA cel chemat sa raspunda va fi tinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o``.


Avand in vedere toate elementele de fapt si de drept deja relevate, Curtea considera ca suma de 30.000 lei stabilita de Tribunal cu titlu de daune morale ce trebuie platite de parata reclamantei reprezinta o justa si rezonabila despagubire a acesteia pentru prejudiciul moral inregistrat (deteriorarea starii de sanatate, suferintele, durerea, stresul, neajunsurile de ordin fizic si psihic inevitabile in situatia unui om aflat in stare de invaliditate de gradul al treilea si cu o capacitate de munca redusa la jumatate), sinand seama, totodata, de aspectul ca si apelanta-reclamanta a fost vinovata, intr-o anumita masura, de situatia in care a ajuns.


Ca atare, este legala si temeinica dispozitia din hotararea apelata in sensul obligarii paratei la plata catre reclamanta a sumei de 30.000 lei daune morale.


Aceeasi concluzie se impune si in ceea ce priveste solutia de respingere a pretentiilor avand ca obiect obligarea paratei la achitarea catre reclamanta a unei despagubiri lunare de 525 lei, reprezentand echivalentul castigului din munca pe care nu-l mai poate realiza, urmare a reducerii la jumatate a capacitatii de munca .


Din acest punct de vedere trebuie sa se sina cont ca apelanta-reclamanta dispune de jumatate din capacitatea sa de munca si deci poate incheia contract individual de munca cu reducerea corespunzatoare a timpului si normei de lucru.


Totodata, date fiind prevederile art. 278 alin. 1 din Codul Muncii, in speta devin aplicabile prevederile relevante ale Codului Civil, respectiv cele din materia raspunderii civile, fiind deja amintite cele ale art. 1371 alin. 1 ale acestui ultim act normativ.


Potrivit art. 1387 alin. 1 Cod Civil, ``in caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane, despagubirea trebuie sa cuprinda, in conditiile art. 1.388 si 1.389, dupa caz, echivalentul castigului din munca de care cel pagubit a fost lipsit sau pe care este impiedicat sa il dobandeasca, prin efectul pierderii sau reducerii capacitatii sale de munca``.


Iar in conformitate cu art. 1388 din acelasi cod:


``(1) Despagubirea pentru pierderea sau nerealizarea castigului din munca se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din munca al celui pagubit din ultimul an inainte de pierderea sau reducerea capacitatii sale de munca ori, in lipsa, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, sinandu-se seama de calificarea profesionala pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregatirii pe care era in curs sa o primeasca.


(2) Cu toate acestea, daca cel pagubit face dovada posibilitatii obtinerii unui venit din munca mai mare in baza unui contract incheiat in ultimul an, iar acesta nu a fost pus in executare, se va tine seama in stabilirea despagubirii de aceste venituri.


(3) Daca cel pagubit nu avea o calificare profesionala si nici nu era in curs sa o primeasca, despagubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie``.


Insa, art. 1391 alin. 1 Cod Civil arata ca ``daca in cadrul asigurarilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie, reparatia este datorata numai in masura in care paguba suferita prin vatamare aaA depaseste ajutorul ori pensia``.


Or, asa cum rezulta din actele de la dosar, apelanta-reclamanta incaseaza deja o pensie de invaliditate in cuantum de 339 lei, dupa cum chiar ea arata in motivarea propriului apel.


Intrucat apelanta-persoana fizica poate munci in prezent cu jumatate de norma, beneficiaza de pensie de invaliditate in cuantum de 339 lei si a avut propria culpa in producerea accidentului de munca, Curtea apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru a se dispune obligarea apelantei-parate la plata cu titlu de prestatie periodica a unei despagubiri lunare de 525 lei.


Toate cele ce preced justifica respingerea ca nefondate a ambelor apeluri.


Se mai impune o precizare cat priveste apelul paratei: apelanta-reclamanta confirma faptul ca UCTB a inteles sa execute de buna voie si integral hotararea primei instante, platind sumele de bani stabilite prin sentinta atacata. In aceste conditii, trebuie avute in vedere dispozitiile art. 463-464 Cod Procedura Civila, fiind vorba din partea apelantei-parate despre o achiesare tacita la hotararea Tribunalului, cata vreme executarea de buna voie si integrala a dispozitiilor acesteia poate fi calificata drept un act sau fapt precis care exprima intentia certa a partii de a-si da adeziunea la hotarare . Acesta reprezinta un alt motiv pentru care apelul paratei urmeaza a fi inlaturat.



PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:



Respinge ca nefondate apelurile formulate apelanta-parata U__ T_ DE CONSTRUC?II Bucuresti, cu sediul in Bucuresti, str. __. 124, sector 2, Cod Fiscal x, cont RO57TREZ70220F330500x, deschis la Trezoreria Sectorului 2 Bucuresti si apelanta-reclamanta N_ M__, CNP x cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat M_ J_, cu sediul in Bucuresti, _. 238, Futura Building, etaj 3, impotriva sentintei civile nr. 2752 din data de 14 martie 2016, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr.x.


Definitiva.



Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1104/2017, in sedinta din 23 februarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Prejudiciu moral salariat    Daune morale dreptul muncii    Accident munca    Capacitate de munca    Vatamare corporala grava    Vertebra lombara    Securitate si sanatate in munca



Comentează: Accident de munca. Angajatorul vinovat de a nu fi asigurat un program de verificari ale echipamentelor si de a nu fi prevazut responsabilitatile S.S.M. in fisa postului
Alte Speţe