Decizia CCR nr. 828/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de L.T. si L.G.T. in Dosarul nr. XXX/40/2017 al Tribunalului Botosani - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.740D/2017.

2. La apelul nominal raspunde, personal, L.T., autoare a exceptiei de neconstitutionalitate, lipsind celelalte parti. Procedura de citare este legal indeplinita.

3. Magistratul-asistent refera asupra faptului ca la dosarul cauzei autoarea exceptiei de neconstitutionalitate a depus note scrise in sustinerea admiterii acesteia.

4. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul partii prezente, care solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. Reitereaza motivele prezentate in exceptia de neconstitutionalitate si notele scrise, aratand, in esenta, ca dispozitiile legale criticate incalca art. 20 si art. 21 alin. (3) din Constitutie, precum si art. 6 si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Totodata, arata contextul invocarii exceptiei de neconstitutionalitate si prezinta aspecte de fapt ale cauzelor.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune, in principal, concluzii de respingere, ca inadmisibila, a exceptiei de neconstitutionalitate, avand in vedere ca aspectele invocate referitoare la legalitatea sau temeinicia unei hotarari judecatoresti, precum si compararea unor texte de lege intre ele nu reprezinta motive de constitutionalitate. In subsidiar, solicita respingerea, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca, astfel cum s-a retinut constant in jurisprudenta Curtii, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedura pentru situatii deosebite.

C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

6. Prin Incheierea din 25 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXX/40/2017, Tribunalul Botosani - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila. Exceptia a fost invocata de L.T. si L.G.T. intr-o cauza privind solutionarea unei contestatii in anulare formulate impotriva unei decizii pronuntate in apel.

7. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca sintagma "desi se invocase exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra acesteia" din cuprinsul dispozitiei legale criticate contravine Legii fundamentale, deoarece nu se tine cont de posibilitatea ca justitiabilul sa solicite ca recursul sa fie judecat in lipsa, situatie in care nu se poate invoca exceptia necompetentei de ordine publica a instantei si nici exceptia nelegalei compuneri a instantei, in cazul in care exceptia intervine in cursul judecatii recursului, cum ar fi in cazul calificarii caii de atac exercitate ca fiind apel (cazul in speta).

8. Se mai precizeaza faptul ca dispozitiile art. 317 din Codul de procedura civila din 1865 aveau o formulare constitutionala si corecta, intrucat prevedeau ca "Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru motivele aratate mai jos, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului (a-Aˇ). 2. cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta ."

9. Tribunalul Botosani - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal apreciaza ca dispozitiile legale criticate respecta prevederile constitutionale.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

11. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata.

12. Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

13. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

14. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

15. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta dispozitiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, care au urmatorul cuprins: " (2) Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand: 1. hotararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetenta absolut sau cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi se invocase exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra acesteia;"

16. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie, astfel cum acesta se interpreteaza potrivit art. 20 alin. (1) din Constitutie si prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

17. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textul legal criticat are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzei, prin invocarea abuziva in cadrul caii extraordinare de atac a contestatiei in anulare a unor motive care ar fi putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului. Odata invocate exceptiile pe calea apelului sau a recursului, aceste motive urmeaza a fi cenzurate de catre instanta, care se va pronunta asupra lor, astfel incat numai nepronuntarea asupra acestor motive da posibilitatea partii interesate sa le invoce in cadrul contestatiei in anulare.

18. In privinta conditiilor de exercitare a cailor de atac, legiuitorul poate sa reglementeze termenele de declarare a acestora, forma in care trebuie sa fie facuta declaratia, continutul sau, instanta la care se depune, competenta si modul de judecare, solutiile ce pot fi adoptate si altele de acelasi gen, fara ca prin aceasta sa se aduca atingere dreptului in substanta sa ori principiilor si textelor constitutionale de referinta. Astfel, Curtea de la Strasbourg, in Hotararea din 12 noiembrie 2002, pronuntata in Cauza Beles si altii impotriva Cehiei, paragraful 61, a constatat ca dreptul de acces la un tribunal nu este absolut si se preteaza la limitari implicit admise, avand in vedere ca presupune reglementarea din partea statului, care se bucura, in aceasta privinta, de o anumita marja de apreciere. Pentru aceste motive nu poate fi retinuta critica privind incalcarea art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

19. Mai mult, critica autorilor exceptiei potrivit careia dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece "nu se tine cont de posibilitatea ca justitiabilul sa solicite ca recursul sa fie judecat in lipsa, situatie in care nu se poate invoca exceptia necompetentei de ordine publica a instantei", nu vizeaza aspecte de constitutionalitate, ci priveste aplicarea dispozitiei legale la situatia concreta a acestora in cadrul litigiului in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate. Faptul ca o anumita dispozitie procedurala nu reglementeaza toate ipotezele care pot aparea in practica nu reprezinta o incalcare a dreptului la un proces echitabil al partilor, care au posibilitatea de a se prevala de toate garantiile acestuia, prin propunerea, incuviintarea si administrarea probelor pertinente si utile cauzei, in conditiile stabilite de legiuitor.

20. De asemenea, Curtea retine ca, potrivit art. 10 si art. 12 din Codul de procedura civila, "partile au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si probeze pretentiile si apararile, sa contribuie la desfasurarea fara intarziere a procesului, urmarind, tot astfel, finalizarea acestuia.", iar "drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna- credinta, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti.". Totodata, dispozitiile art. 22 alin. (1) si (2) din Codul de procedura civila consacra rolul activ al judecatorului in solutionarea cauzei, acesta avand indatorirea de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de L.T. si L.G.T. in Dosarul nr. XXX/40/2017 al Tribunalului Botosani - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta din data de 11 decembrie 2018.