din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2021 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Lipsa caracterului penal al faptei, raportata la valoarea derizorie a folosului obtinut

Lipsa caracterului penal al faptei, raportata la valoarea derizorie a folosului obtinut

  Publicat: 05 Jun 2020       2213 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Deliberand asupra recursului in casatie declarat de inculpatul A.,


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Drapel care poarta semnele distinctive ale unui stat si care se arboreaza in diferite imprejurari, potrivit legislatiei interne si uzantelor internationale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Parti componente ale infractiunii.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act adoptat de organele de stat,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Drapel care poarta semnele distinctive ale unui stat si care se arboreaza in diferite imprejurari, potrivit legislatiei interne si uzantelor internationale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).

In baza actelor si lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:


Prin Sentinta penala nr. 181 din data de 16 aprilie 2018, Tribunalul Constanta, in ceea ce il priveste pe inculpatul A., a hotarat urmatoarele:


A respins cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata, printre altii, de inculpatul A., din infractiunea prevazuta de art. 6 si 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen. in infractiunea prevazuta de art. 289 alin. (1) si (2) in referire la art. 308 din C. pen. si art. 175 alin. (2) din C. pen.


A admis cererea de schimbare a incadrarii juridice pusa in discutie, din oficiu, in ceea ce il priveste, printre altii, pe inculpatul A., cu privire la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 6 si 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen. si s-a dispus schimbarea incadrarii juridice in infractiunea prevazuta de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen.


2. In baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. - art. 76 alin. (1) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani inchisoare si 2 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 lit. a), b) si g) din C. pen. (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice functii publice, dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a ocupa functia si de a exercita profesia de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii).


In baza art. 91 din C. pen., a dispus suspendarea executarii pedepsei principale sub supraveghere pe un termen de incercare de 2 ani, stabilit in conditiile art. 92 alin. (1) din C. pen.


In baza art. 93 alin. (1) din C. pen., a impus inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere stabilit sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:


a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Constanta, la datele fixate de acesta;


b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;


c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;


d) sa comunice schimbarea locului de munca;


e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.


In baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., a impus inculpatului sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii comunitare.


In baza art. 93 alin. (3) din C. pen., a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, in cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" Constanta sau in cadrul Complexului Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta, afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, inculpatul nu poate presta aceasta munca, pe o perioada de 60 de zile lucratoare, numarul zilnic de ore urmand a se stabili conform legii de executare a pedepselor.


In baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) si g) din C. pen., care nu se executa decat in cazul revocarii sau anularii beneficiului suspendarii sub supraveghere .


In baza art. 91 alin. (4) din C. pen., a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 din C. pen., in sensul ca, daca pe durata termenului de supraveghere, cu rea credinta, nu executa obligatiile impuse, se poate dispuse revocarea suspendarii si executarea pedepsei.


Impotriva sentintei pronuntate de catre instanta de fond a declarat apel, printre altii, inculpatul A..


Prin Decizia penala nr. 688/P din data de 27 iunie 2019, Curtea de Apel Constanta, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, printre altele, in baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a respins apelul declarat de inculpatul A. impotriva Sentintei penale nr. 181 din data de 16 aprilie 2018, pronuntata de Tribunalul Constanta, in Dosarul penal nr. x/2017 si, in baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 700 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat .


Pe fond, s-a retinut ca, la data de 11 mai 2016, inculpatul A., lucrator in cadrul Capitaniei Portului Constanta, aflat in control la bordul navei "B." sub pavilion Italia, nava ce a acostat in Portul Constanta, a primit de la reprezentantii navei straine (comandantul navei), in mod indirect, pentru sine, foloase necuvenite (doua cartuse de tigarete, prin intermediul inculpatului C.), in legatura cu indeplinirea unor acte ce intra in indatoririle de serviciu ale acestuia, anume efectuarea unor activitati de control/verificare la plecarea navei din Portul Constanta.


Impotriva deciziei instantei de apel a formulat cerere de recurs in casatie inculpatul A., invocand cazurile de casare prevazute de art. 438 alin. (1) pct. 1, 7 si 12 din C. proc. pen.


In motivarea recursului in casatie, inculpatul A. a sustinut, in esenta, cu privire la cazul de casare prevazut de art. 438 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., lipsa specializarii in solutionarea infractiunilor de coruptie, contrar prevederilor art. 29 din Legea nr. 78/2000, a completurilor care au solutionat cauza in prima instanta si in apel.


Referitor la cazul de casare prevazute de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., a sustinut ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita prevazuta de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen. avand in vedere, in esenta, urmatoarele considerente:


- Nu s-a indicat actul ce intra in indatoririle sale de serviciu pentru a carui indeplinire, neindeplinire, urgentare ori intarziere a indeplinirii sau actul contrar acestor indatoriri pentru care a primit cele doua cartuse de tigari marca x, apreciind ca s-a retinut savarsirea infractiunii de luare de mita numai in baza imprejurarii ca se afla la bordul navei. A apreciat s-ar putea retine infractiunea de luare de mita "numai daca s-ar fi descris ca inculpatul ar fi avut atributia de a controla un document, iar cu ocazia verificarii acelui document, daca ar fi constatat ca nu este in regula, i s-ar fi cerut sau i s-ar fi dat in schimbul tacerii sale sau a nementionarii intr-un proces-verbal a unei asemenea fapte ."


- Valoarea folosului primit de inculpat este foarte redusa, oferirea bunurilor avand caracter de curtoazie;


- Fapta nu a fost savarsita cu forma de vinovatie ceruta de lege, respectiv intentie directa calificata prin scop;


- Inculpatul nu are calitatea ceruta subiectului activ al infractiunii de luare de mita, respectiv functionar public cu atributii de control sau de constatare si sanctionare a contraventiilor, apreciind ca nu s-a facut distinctie intre persoanele care au atributii de control si sanctionare si persoanele care constata nereguli la verificarile efectuate, in urma atributiilor de serviciu;


Inculpatul nu a indicat de ce pedeapsa se situeaza in afara limitelor prevazute de lege, sustinand incidenta dispozitiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. prin raportare la argumentele dezvoltate in sustinerea cazului de casare prevazut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.


Prin incheierea din data de 26 noiembrie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis in principiu cererea de recurs in casatie formulata de inculpatul A. impotriva Deciziei penale nr. 688/P din data de 27 iunie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Constanta, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in Dosarul nr. x/2017, doar cu privire la cazul de casare prevazut de dispozitiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.


Examinand, pe fond, recursul in casatie declarat de inculpatul A., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata urmatoarele:


Recursul in casatie declarat de inculpatul A. a fost admis in principiu doar cu privire la cazul de casare prevazut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., conform caruia o hotarare este supusa casarii in situatia in care "inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala".


Acest caz de casare se circumscrie situatiilor in care fapta concreta pentru care s-a pronuntat solutia definitiva de condamnare nu intruneste elementele de tipicitate obiectiva sau subiectiva prevazute de norma de incriminare, cand instanta a ignorat o norma care contine dispozitii de dezincriminare a faptei, indiferent daca vizeaza vechea reglementare, in ansamblul sau, sau modificarea unor elemente ale continutului constitutiv al infractiunii, astfel incat nu se mai realizeaza o corespondenta deplina intre fapta savarsita si noua configurare legala a tipului respectiv de infractiune . Acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obtine schimbarea incadrarii juridice a faptei sau pentru a se constata incidenta unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instantelor de fond si de apel.


Inalta Curte retine ca inculpatul A. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. - art. 76 alin. (1) din C. pen.


Totodata, observa ca fapta concreta retinuta in sarcina inculpatului consta in aceea ca, la data de 11 mai 2016, in calitate de lucrator in cadrul Capitaniei Portului Constanta, aflat in control la bordul navei "B.", sub pavilion Italia, nava ce a acostat in Portul Constanta, a primit de la reprezentantii navei straine (comandantul navei), in mod indirect, pentru sine, foloase necuvenite (doua cartuse de tigarete, prin intermediul inculpatului C.), in legatura cu indeplinirea unor acte ce intra in indatoririle de serviciu ale acestuia, anume efectuarea unor activitati de control/verificare la plecarea navei din Portul Constanta.


Conform art. 289 din C. pen., infractiunea de luare de mita consta in fapta functionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. Art. 6 din Legea nr. 78/2000, retinut in sarcina inculpatului in coroborare cu art. 289 din C. pen., nu reglementeaza conditii suplimentare pentru existenta infractiunii de luare de mita, doar face trimitere la dispozitiile C. pen.. Prin urmare, conditiile de tipicitate ale infractiunii prevazute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. - art. 76 alin. (1) din C. pen., la care a fost condamnat inculpatul A. trebuie sa se suprapuna pe cele ale infractiunii tip de luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. (1) din C. pen.


Inculpatul A. considera ca fapta pentru care a fost condamnat nu este prevazuta de legea penala, intrucat nu s-a indicat actul ce intra in indatoririle sale de serviciu pentru a carui indeplinire, neindeplinire, urgentare ori intarziere a indeplinirii sau actul contrar acestor indatoriri pentru care a primit cele doua cartuse de tigari marca x, pentru ca valoarea folosului pe care l-a primit este foarte redusa, oferirea bunurilor avand caracter de curtoazie, pentru ca fapta nu a fost savarsita cu forma de vinovatie ceruta de lege, respectiv intentie directa calificata prin scop si pentru ca nu are calitatea ceruta subiectului activ al infractiunii de luare de mita, respectiv functionar public cu atributii de control sau de constatare si sanctionare a contraventiilor.


Inalta Curte constata ca subiectul activ al infractiunii de luare de mita, in forma tip prevazuta de art. 289 alin. (1) din C. pen., retinuta in cauza, este calificat prin calitatea de functionar public, in acceptiunea prevederilor art. 175 din C. pen., nu de functionar public cu atributii de control sau de constatare si sanctionare a contraventiilor, context in care apararile recurentului-inculpat sub acest aspect nu au legatura cu situatia de fapt si incadrarea juridica retinute de catre instanta de apel. Este adevarat ca prin actul de sesizare s-a retinut si incidenta art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, apreciindu-se ca inculpatul avea atributii de constatare si sanctionare a contraventiilor, insa instanta de fond a schimbat incadrarea juridica a faptei din infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 6 si 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen., ce impunea subiectului activ calitatea de functionar public cu atributii de control sau de constatare si sanctionare a contraventiilor, in infractiunea prevazuta de art. 6 din Legea 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen., care conditioneaza existenta infractiunii doar de calitatea de functionar public a faptuitorului, ce nu a fost contestata nici in fata instantelor de fond si apel, nici prin cererea de recurs in casatie.


In ceea ce priveste criticile privind omisiunea instantei de apel de a indica actul ce intra in indatoririle de serviciu ale recurentului-inculpat pentru a carui indeplinire, neindeplinire, urgentare ori intarziere a indeplinirii sau actul contrar acestor indatoriri pentru care a primit cele doua cartuse de tigari marca x, care reprezinta o cerinta esentiala a elementului material al infractiunii de luare de mita, se constata ca acestea sunt nefondate. Astfel, in considerentele deciziei recurate, la fila x din volumul II al dosarului de apel, se retine ca efectuarea acestui control la bordul navei reprezinta actul in legatura cu care mita a fost data, iar aceasta atributie de serviciu este expres prevazuta in actele de control care reglementeaza activitatea reprezentantilor Capitaniei Portului, Politiei de Frontiera si Vamii, potrivit art. 126 si urmatoarele din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, art. 17 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei, art. 100 si urmatoarele din Hotararea Guvernului nr. 707/2006 privind Regulamentul Vamal si normele specifice procedurilor inerente fisei posturilor.


Nici motivele de recurs in casatie privind latura subiectiva a infractiunii de luare de mita nu sunt fondate, avand in vedere ca, fata de C. pen. anterior, care cerea faptuitorului sa actioneze cu un scop special - de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri - motiv pentru care forma de vinovatie cu care se savarsea fapta pentru a fi retinuta infractiunea de luare de mita era intentia directa, reglementarea actuala cere doar ca banii sau celelalte foloase pretinse sau primite ori a caror promisiune a fost acceptata sa fie in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle de serviciu ale functionarului public sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, fapt pentru care forma de vinovatie ceruta de norma de incriminare este intentia directa sau indirecta, iar nu intentia directa calificata prin scop, asa cum sustine recurentul-inculpat.


In ceea ce priveste lipsa caracterului penal al faptei, raportata la valoarea derizorie a folosului obtinut, respectiv doua cartuse de tigari marca x, Inalta Curte, in acord cu instantele de fond si de apel, retine ca legea penala nu reglementeaza o valoare minima a folosului primit de catre functionarul public pentru ca fapta sa constituie infractiune si nu tolereaza obtinerea unor mijloace de existenta ori de bunastare pe cai ilicite, fie ele si mici atentii.


Fata de aceste considerente, in baza art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., Inalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul in casatie declarat de inculpatul A..


Vazand si dispozitiile art. 275 alin. (2) si (6) din C. proc. pen.,


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge, ca nefondat, recursul in casatie declarat de inculpatul A. impotriva Deciziei penale nr. 688/P din data de 27 iunie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Constanta, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in Dosarul nr. x/2017.


Obliga recurentul-inculpat la plata sumei de 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat .


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, astazi, 28 ianuarie 2020.




Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 29/RC/2020


Citeşte mai multe despre:    dare de mita    luare de mita    Legea 78/2000
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 115/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

INFRACTIUNEA DE DARE DE MITA. RESPINGEREA PROPUNERII DE ARESTARE PREVENTIVA
Pronuntaţă de: Decizie 105 (12.07.2005)

Trafic de influenta. Art. 5 din Legea nr. 78/2000. Art. 6 din Legea nr. 78/2000. Incadrare juridica
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 2901 din 8 mai 2006

INFRACTIUNEA DE DARE DE MITA. RESPINGEREA PROPUNERII DE ARESTARE PREVENTIVA
Pronuntaţă de: Decizie 105 (12.07.2005)

Trafic de influenta. Art. 5 din Legea nr. 78/2000. Art. 6 din Legea nr. 78/2000. Incadrare juridica
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 2901 din 8 mai 2006

INFRACTIUNEA DE DARE DE MITA. RESPINGEREA PROPUNERII DE ARESTARE PREVENTIVA
Pronuntaţă de: Decizie 105 (12.07.2005)

Trafic de influenta. Art. 5 din Legea nr. 78/2000. Art. 6 din Legea nr. 78/2000. Incadrare juridica
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 2901 din 8 mai 2006

Luare de mita. Functionar cu atributii de control. Elemente constitutive. Individualizarea pedepsei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 148 din 19 ianuarie 2010

Infractiunea de luare de mita
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna, Sentinta penala nr. 52 din 14.12.2012



Articole Juridice

Infractiunile de coruptie in Noul Cod Penal (art. 288 - 294)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Judecatorul Sindic, subiect al infractiunii de remuneratie injusta
Sursa: PNA.ro | Autor: Dorin Ciuncan

Constituirea societatilor comerciale
Sursa: EuroAvocatura