Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Plata drepturilor salariale restante. Sarcina probei revine angajatorului.

Plata drepturilor salariale restante. Sarcina probei revine angajatorului.

  Publicat: 20 Apr 2021       307 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Masura pe care o poate dispune organul de jurisdictie, dupa inchiderea dezbaterilor si inainte de pronuntarea hotararii,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Pe rol se afla solutionarea cererii de repunere pe rol a cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul R.C.(CNP x), domiciliat in .N., in contradictoriu cu parata . S.R.L. (Jx, RO x), cu sediul in municipiul Bucuresti, sector 5, cerere formulata de reclamantul R.C.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Afectiuni ale extremitatilor membrelor inferioare, in principal ale soldului, genunchiului si picioarelor,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Operatiune prin care completul de judecata chibzuierste si apreciaza asupra solutiei pe care urmeaza sa o pronunte in cauza supusa judecatii.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

La apelul nominal facut in sedinta publica nu a raspuns niciuna dintre parti.


s-a facut referatul cauzei de catre grefier, care invedereaza instantei:


- obiectul cauzei: litigiu de munca/drepturi banesti/repunere pe rol;


- stadiul procesual: fond;


- dosarul se afla la primul termen de judecata pe cererea de repunere pe rol;


- procedura, legal indeplinita;


Instanta aduce la cunostinta partilor faptul ca prezentul complet cu aceasta compunere, a fost infiintat in baza Hotararii Colegiului de conducere nr. 9/18.03.2020.


In temeiul art. 217 Cod procedura civila presedintele completului are atributii in materia politiei sedintei de judecata . In virtutea acestui drept constata ca, in lipsa aprobarii de catre forul legiuitor suprem, Parlamentul Romaniei, Hot. de Guvern nr. 476/16.06.2020 privind starea de alerta, Ordinul de Ministru sau Ordinele interne nu opereaza pentru desfasurarea sedintelor de judecata, intrucat purtarea mastii fiind act medical nu poate fi impus fara consimtamantul expres al persoanelor si, pe de alta parte, prezinta riscuri la adresa accesului liber la justitie, la demnitatea persoanei si la sanatate astfel ca mentiunile trecute pe citativ, exced responsabilitatii presedintelui de complet/complet care a emis citatiile corespunzator art. 157 Cod procedura civila. Se retine in acest sens si constatarea neconstitutionalitatii starii de alerta, prin Decizia nr. 457/25.06.2020 a CCR, fiind in etapa de redactare, va deveni obligatorie la acel moment (conform Comunicatului atasat).


In mod constant, forul constituant a apreciat ca actele administrative ale Guvernului sau Ministrilor nu pot ingradi drepturi si libertati consfintite prin Constitutie si prin Dreptul I. iar accesul la justitie nu poate fi restrans nici in conditiile starii de urgenta, cu atat mai putin in starea de alerta.


Atrage atentia, in schimb, asupra faptului ca persoanele care se cunosc a fi purtatoare a unei boli contagioase, raspund penal conform art. 352 Cod penal (zadarnicirea combaterii bolii) daca vor transmite cu buna stiinta altor persoane aceste afectiuni .


In virtutea principiilor oralitatii si solemnitatii sedintei de judecata, a nondiscriminarii aplicarii actului de justitie, a obligatiei fiecarui judecator european de a respecta drepturile si libertatile cetatenesti, in acord cu Deciziile Curtii Constitutionale, constat ca obligatia de purtare a mastii in sala de judecata reprezinta o ingradire a accesului la justitie prin imposibilitatea identificarii partilor si martorilor de catre membrii completului, prin comunicarea orala deficitara intre complet-grefier-parti, afectand demnitatea umana pentru persoanele care nu prezinta simptome ale infectiilor contagioase si care refuza aceasta procedura de natura medicala actionand pe riscul propriu, are aspect de botnita si prezinta si risc asupra sanatatii intrucat sunt studii stiintifice medicale care evidentiaza riscul major asupra sanatatii persoanelor carora li se obtureaza respiratia normala cu inmultirea infectiilor din cavitatea bucala si reducerea capacitatii plamanilor. De asemenea, distanta impusa de 2 m intre membrii completului, aduce atingere, in mod flagrant, principiului deliberarii intre toti membrii completului colegial, deliberarea fiind una dintre componentele legalitatii pronuntarii solutiilor atat pe aspecte procedurale prealabile cat si pe fond .


Pentru aceste considerente, presedintele completului pune in vedere tuturor participantilor la judecata ca, in eventualitatea in care exista persoane care insista in purtarea mastii in sala de sedinta, acestea au posibilitatea de a solicita amanarea cauzei la un termen ulterior, dupa redactarea Deciziei Curtii Constitutionale-pentru a se asigura si cealalta componenta a liberului acces la justitie, respectiv obligatia judecatorului de a identifica pe destinatarii actului de judecata pentru a preveni orice eroare in acest sens.


In temeiul dispozitiilor art. 415 pct. 1 Cod procedura civila instanta constata repusa pe rol cauza prin cererea anexata la fila 45, prin care a solicitat si judecata cauzei in lipsa . De asemenea, constata ca partile au fost citate pentru fond in sedinta publica de astazi, astfel incat procedura de citare este legal indeplinita.


Totodata, instanta constata ca actiunea a fost precizata, conform inscrisului depus la fila 13 dosar si ca, din oficiu, a pus in discutie necesitatea audierii unui martor, precum si utilitatea administrarii probei cu expertiza contabila, asa cum s-a retinut si in incheierea de sedinta de la termenul de judecata anterior (12.11.2019). De asemenea, instanta a dispus emiterea unor adrese catre: ITM N., institutie care s-a conformat dispozitiilor Tribunalului, inaintand la dosar relatiile solicitate (f. 37) ; precum si catre parata care nu a inaintat la dosar inscrisurile doveditoare (acte aditionale la contractul individual de m.inregistrat sub nr. 507/02.11.2016, statele de plata semnate de catre reclamant, condica de prezenta, pontajul intocmit de societate in ceea ce il priveste pe reclamant, copiile proceselor verbale de predare-primire tura in ceea ce il priveste pe reclamant, precum si decizia de incetare a contractului individual de m_), motiv pentru care dispune decaderea acestor parti din dreptul de a mai propune probe in aparare.


Fata de pozitia procesuala a paratei, instanta decade aceasta parte din dreptul de a mai propune probe in aparare.


Nemaifiind alte cereri de formulat si probe de administrat, avand in vedere ca reclamantul a solicitat judecarea cauzei si in lipsa, in temeiul dispozitiilor art. 244 Cod procedura civila constata incheiata cercetarea procesului, iar in temeiul dispozitiilor art. 394 Cod procedura civila declara dezbaterile inchise si retine cauza in pronuntare.


Tribunalul


Deliberand asupra litigiului de munca de fata, constata ca, prin incheierea de sedinta pronuntata la data de 17.09.2019, Tribunalul N.- Sectia I Civila a disjuns cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr. x, formandu - se astfel prezenta cauza inregistrata sub nr. x, prin care recla mantul, R.C., judetul N.in contradictoriu cu parata S.C. I. C.G. S.R.L.., cu sediul in Bucuresti, sector 5, prin actiunea precizata (f.28), a solicitat, obligarea paratei la plata drepturilor salariale pentru luna ianuarie 2018, indemnizatia pentru concediu de odihna pe toata perioada lucrata, restituirea sumei de 30 lei, reprezentand retineri lunare pentru echipament de serviciu si sporul de noapte cuvenit pentru perioada lucrata.


In motivare, reclamantul a aratat ca in perioada celor 2(doi) ani lucrati la societatea parata, nu a efectuat nici o zi de concediu de odihna, iar programul de lucru fiind desfasurat in ture de cate 12 ore lucrate/liber 48 ore, inclusiv sambata si duminica. Reclamantul a mentionat ca la predarea turei erau intocmite procese verbale de predare - primire, semnate de colegul care preda sau prelua tura. De asemenea, reclamantul a aratat ca parata ii retinea in mod nejustificat, suma de 30 lei/in fiecare luna calendaristica lucrata, reprezentand contravaloarea hainelor de uzura.


In sustinerea actiunii a depus in copie inscrisuri (filele 4- 12, 14 - 23 dosar)


Parata, desi legal citata la ambele sedii cunoscute, nu a formulat intampinare si nici nu a depus concluzii in aparare, achiesand astfel la pretentiile reclamantului.


In cauza, a fost administrata proba cu inscrisuri .


Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:


Reclamantul R.C. a fost angajat al paratei S.C. I. C.G. S.R.L., in baza contractului individual de munca nr. 414/26.07.2016, pe durata nedeterminata, incepand cu data de 01.08.2016.


Conform Deciziei nr. 787/31.07.2018 emisa de unitatea parata, aceasta a dispus incetarea raporturilor de munca cu reclamantul incepand cu data de 01.08.2018, conform art. 55 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Potrivit Adeverintei de salariat nr. 787/31.07.2018 emisa de unitatea parata (f. 6 dosar), salariul brut al reclamantului, pentru perioada lucrata, a fost modificat dupa cum urmeaza:


- la data de 01.08.2016 a avut un salariu de 1.250 lei + 25% spor de noapte, conform C. I. M. 414/26.07.2016 ;


- la data de 01.02.2017, conform Deciziei Colective nr. 116/01.02.2017, a fost stabilit un salariu in cuantum de 1. 450 lei si 25% spor de noapte;


- la data de 01.01.2018, conform Actului Aditional nr. 175/01.01.2018, reclamantului i - a fost stabilit un salariu de 1. 900 lei si 25% spor de noapte.


In cauza dedusa judecatii, reclamantul solicita obligarea paratei la plata drepturilor salariale cuvenite si neachitate aferente perioadei lucrate, respectiv 01.08.2016 - 01.08.2018, reprezentand, indemnizatiei concediului de odihna pentru toata perioada lucrata la unitatea parata, drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2018, sporul de noapte pe toata perioada lucrata, precum si restituirea sumei de 30 lei retinuta lunar din salar, pentru echipament de serviciu .


Instanta are in vedere si faptul ca parata nu a formulat intampinare si nu a contestat sub nici un aspect pretentiile solicitate de reclamant in petitul actiunii.


Fata de drepturile salariale solicitate de reclamant pentru perioada dedusa judecatii, instanta retine caracterul intemeiat al acestor solicitari ce vor fi admise, motivat de urmatoarele:


Potrivit art. 159 (1) si (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de m., fiecare salariat avand dreptul la un salariu exprimat in bani, iar potrivit art. 161 salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorului, nici o retinere din salariu neputand fi operata in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege, conform art. 169(1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Raportat la normele legale invocate, precum si la clauzele stipulate in contractul individual de m.intervenit intre partile litigante, instanta apreciaza ca in cauza nu s-a facut dovada achitarii drepturilor salariale cuvenite reclamantului, pentru perioada solicitata.


Drepturile salariale, solicitate in prezenta cauza, au fost determinate de salariul stabilit prin contractul de m. si actele de modificare a salariului, conform adeverintei de salariat, intervenit intre partile aflate in litigiu, raportat la legislatia in vigoare, respectiv Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In speta, desi paratei i s-a pus in vedere de catre instanta sa depuna la dosar inscrisurile din care rezulta achitarea drepturilor salariale restante catre reclamant, parata, careia ii revenea sarcina probei conform disp ozitiilor art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu a inteles sa faca aceasta proba, cu state de plata lunare, semnate de catre reclamant sau orice alte documente justificative, potrivit art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) republicat, si nici dovada existentei vreunui caz de forta majora, care ar fi impus suspendarea platii salariului catre reclamant, incalcand in acest mod prevederile contractului de m.incheiat intre parti, precum si prevederile legale imperative in materia dreptului muncii.


Tribunalul, in temeiul art. 167 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), urmand a obliga parata la plata catre reclamant, a drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2018, respectiv la suma de 1900 lei brut, potrivit Adeverintei de salariat nr. 787/31.07.2018.


Potrivit probatoriului administrat, pe perioada derularii raporturilor juridice de munca, se constata ca reclamantul si-a desfasurat atributiile de serviciu in tura, fara a-i fi platit sporul de noapte in cuantum de 25% din salariul de baza .


Astfel, sporul de noapte, solicitat de reclamant, pentru perioada lucrata, instanta urmeaza a face aplicarea in cauza a dispozitiilor art. 125 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, conform carora, munca prestata in intervalul orar 22.00-06.00 este considerata munca de noapte, in aceste conditii salariatul fiind indreptatit sa beneficieze de un spor de 25% din salariul de baza (art. 126 alin. 1 litera b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) republicat).


In conformitate cu dispozitiile art. 144 si urmatoarele din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor, neputand forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat fiind permisa numai in cazul incetarii contractului individual de m.(art. 146 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), rep.). Or, in cauza parata nu a facut dovada ca reclamantul a efectuat in natura concediul de odihna sau ca ar fi acordat acestuia indemnizatia prevazuta de lege.


Potrivit Deciziei nr. 787/31.07.2018, privind incetarea raporturilor de munca ale reclamantului cu unitatea parata, instanta constata cuvenita reclamantului si indemnizatia pentru concediul de odihna aferenta perioadei 01.08.2016 - 01.08.2018, astfel cum prevad dispozitiile art. 146 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prin care salariatul este indreptatit sa beneficieze de plata indemnizatiei pentru concediul de odihna neefectuat, proportional cu perioada lucrata.


Cu privire la capatul de cerere referitor la retinerea de catre parata, din venitul salarial al reclamantului, a sumei de 30 lei/luna, pentru uniforme, instanta, constata ca aceste retineri s-au realizat, asa cum reiese din statul de plata depus la dosar de reclamant la fila 8, precum si din depozitia martorului audiat in cauza.


Potrivit art. 169 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``Nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege``.


Astfel, instanta apreciaza ca aceasta suma de 30 lei/luna a fost retinuta de catre parata, fara o sustinere legala, sau conventionala, sens in care, va obliga parata la restituirea sumei de 720 lei retinute nelegal in perioada 01.08.2016-01.01.2018.


Asadar, fata de considerentele ce preced, in temeiul textelor de lege invocate, instanta urmeaza sa admita, actiunea precizata, potrivit dispozitivului.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


H O T A R A S T E:


Admite actiunea precizata formulata de reclamantul R.C.(CNP x), domiciliat in N., in contradictoriu cu parata S.R.L. (Jx, RO x), cu sediul in municipiul Bucuresti, sector 5, si in consecinta:


Obliga parata sa plateasca reclamantului urmatoarele sume: - suma de 1. 900 lei brut, reprezentand drepturi salariale cuvenite si neachitate pentru luna ianuarie 2018; - indemnizatia concediului de odihna neefectuat aferenta perioadei 01.08.2016 - 01.08.2018; - restituirea sumei de 720 lei, reprezentand retineri lunare (30 lei/luna) ; - sporul de noapte in cuantum de 25% din salariul brut cuvenit reclamantului pentru perioada 01.08.2016 - 01.08.2018;


Executorie.


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, apel ce se va depune de partea interesata la Tribunalul N.- Sectia I Civila si de contencios administrativ.




Pronuntata de: Tribunalul Neamt, Sentinta civila nr. 312/2020 din 30 iunie 2020


Citeşte mai multe despre:    spor de noapte    lucru in ture    sarcina probei    litigii de munca    drepturi salariale restante    retineri salariale    concediu de odihna neefectuat
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Declaratia olografa a salariatului nu poate duce la stingerea obligatiilor de plata a salariului de catre angajator
Pronuntaţă de: Curtea de apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 2003/2019

Contestare proces-verbal de control emis de ITM. Masura emisa cu nerespectarea dispozitiilor contractului colectiv de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila nr. 920 din data de 10 Iunie 2019

Necompensarea orelor suplimentare cu timp liber. Obligarea angajatorului la compensarea acestora cu bani
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 1164 din data de 28 februarie 2019

Necompetenta instantei in avizarea locurilor de munca ce se incadreaza in conditii deosebite/speciale de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2770 din data de 11 septembrie 2020

Ore suplimentare si ore de noapte lucrate de salariat. Solicitare tacita privind prestarea muncii suplimentare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 679 din data de 21.10.2020

Stabilirea unor drepturi pentru salariati in contractul colectiv de munca numai in limitele minime prevazute de lege
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 3004 din 14.07.2020

Suspendarea partiala a activitatii. Timpul in care salariatul este la dispozitia angajatorului reprezinta timp de lucru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 1210 din 24.09.2019

Stabilirea sporului sub limitele legale. Nulitate absoluta a clauzei din contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Decizia civila nr. 2731/10.09.2020

Suspendarea partiala a activitatii angajatorului. Timpul de munca. Munca suplimentara.
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara - Sentinta civila nr. 1302/2019