La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta apelanta, prin consilier juridic, E.D., care depune la dosar delegatie de reprezentare juridica, intimata U.S.L.F.Miscare, prin avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) Gatejescu a. F., care depune la dosar imputernicire avocatiala, emisa in baza contractului de asistenta juridica nr. .../...., lipsind celelalte parti.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Curtea ia act ca nu exista alte cereri, constata cercetarea judecatoreasca incheiata si acorda cuvantul asupra apelului.
Apelanta, prin consilier juridic, avand cuvantul solicita admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
Intimata, prin avocat, avand cuvantul solicita respingerea apelului, mentinerea dispozitiilor instantei de fond conform concluziilor scrise ce urmeaza a fi depuse la dosar. Arata ca art. 29 din contractul colectiv de munca contravine legislatiei romanesti. Arata ca a solicitat in mod legal constatarea nulitatii acestor dispozitii, respectiv pe perioada de valabilitate a contractului; sunt aplicabile in cauza prevederile art. 132 coroborat cu art. 142 din Legea Dialogului Social nr. 62/2011. Referitor la nelegalitatea acestor dispozitii, in continutul art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se precizeaza ca timpul de munca este reprezentat si de timpul in care salariatul se afla la dispozitia angajatorului. Solicita a se avea in vedere practica cu privire la constarea nulitatii art. 29 din contractul 2015- 2017, 2017- 2018 si 2018- 2019, care este una unitara la nivelul Curtii de Apel Bucuresti. Solicita mentinerea dispozitiilor constand in actualizarea pretentiilor, 95% sporul pentru ore suplimentare efectuate in timpul saptamanii; 100% sporul pentru orele suplimentare desfasurate in perioada repausului saptamanal, cu mentiunea acordarii dobanzii cu caracter penalizator.
Pentru cele dezvoltate pe larg in concluziile scrise solicita respingerea apelului, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata - onorariul de avocat.
Fata de prevederile art. 394 din codul de procedura civila, Curtea inchide dezbaterile asupra apelului si retine cauza in pronuntare.
CURTEA,
Deliberand asupra apelului de fata, constata urmatoarele:
I. SOLUTIA PRIMEI INSTANTE
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului B. s ti - Sec t ia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. x reclamanta U.S.L.F.Miscare-C. bucuresti (USLFMC Bucuresti) pentru membrii de sindicat M.N.V., M.(O_) S.M., I.N., R.G., T.G., S.M., G. s., P. a. , R.P., P.I.in contradictoriu cu paratii C.Nationala d e C.F.``C.`` S. A (C.C.S A) si C.Nationala d e C.F.``C.`` S. A - S.Regional a CF Bucuresti a solicitat in principal sa se constate nulitatea absoluta a prevederilor art. 29 pct. 2, Teza I, din CCM inregistrat la Inspectia Muncii - Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, sub numarul 221/08.06.2018, valabil pentru perioada 2018- 2019 (08.06. x19), ce are urmatorul continut: art. 29(2) - Teza 1- ``Pe sectiile de circulatie secundare cu activitate suspendata, personalul ramas in post peste norma lunara va fi platit cu 70 la suta din salariul de baza, cu sporurile aferente (spor pentru conditii grele de munca f., spor de noapte, spor de 100 la suta peste zile festive``; obligarea unitatii C.Nationala de C.F.``C_`` SA, respectiv C.C.S A - S.Regionala CF C.la plata drepturilor banesti cu titlu de plata ore suplimentare pentru activitatea prestata ca depasire a programului normal de opt ore pe zi, pentru perioada 01.06. x19, astfel cum rezulta din pontajele angajatorului, calculate cu un spor de 95% pentru orele suplimentare efectuate in timpul saptamanii, conform dispozitiilor Anexei 5, Punctul VIII din CCM valabile pentru perioada 2015- 2017, 2017- 2018 si 2018- 2019 si un spor de 100% pentru orele suplimentare, prestate in perioada repaosului saptamanal sau a sarbatorilor legale, conform art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; plata acestor drepturi salariale actualizate, cu aplicarea indicelui de inflatie, precum si plata dobanzii legale cu caracter penalizator, calculata de la data scadentei pana la data platii efective, precum si plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea acestui litigiu.
Prin Sentinta civila nr. 371/04.02.2020 Tribunalul Bucuresti, a admis in parte actiunea precizata formulata de reclamanta U.S.L.F.Miscare - C. bucuresti (USLFMC Bucuresti) in numele membrilor de sindicat M.N.V., M.(O_) S.M., I.N., R.G., T.G., S.M., G. s., P. a. , R.P., P.I.in contradictoriu cu paratele C.Nationala d e C.F.C.S A (C.C.S A), C.Nationala d e C.F.C.S A - S.Regionala CF Bucuresti, Alianta Federatiilor T.F., Federatia Nationala D.d e F. si Federatia Nationala F.Miscare - C. bucuresti, s-a constatat nulitatea absoluta a prevederilor art. 29 al in.2 teza I din Contractul Colectiv de Munca 2018- 2019 nr. 221/08.06.2018 si a obligat paratele C.N.a d e C.F.``C_`` S. A (C.C.S A) si C.N.a d e C.F.``C_`` S. A - S.Regional a CF Bucuresti sa plateasca fiecaruia dintre reclamantii membri de sindicat, pentru perioada 08.06. x19, diferentele dintre drepturile salariale achitate pentru activitatea prestata peste norma lunara de munca, in cadrul sectiilor de circulatie secundare cu activitate suspendata, si cele cuvenite prin calcularea acestora potrivit art. 123 al in.2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), raportat la Anexa V Capitolul VIII din CCM nr. 221/08.06.2018, respectiv cu acordarea unui spor de 95% din salariul de baza, pentru orele suplimentare efectuate in timpul saptamanii, si potrivit art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv cu acordarea unui spor de 100% din salariul de baza, pentru orele suplimentare efectuate in perioada repaosului saptamanal sau a sarbatorilor legale, astfel cum reies din pontajele angajatorului, diferente actualizate cu rata indicelui de inflatie la data pl at ii efective, precum si la plata dobanzii legale, de la data scadentei fiecarei sume componente si pana la data pl at ii efective.
Prin aceeasi sentinta, a obligat paratele C.N.a d e C.F.``C_`` S. A (C.C.S A) si C.N.a d e C.F.``C_`` S. A - S.Regional a CF Bucuresti sa plateasca reclamantei suma de 4760 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constand in onorariu de avocat.
Pentru a pronunta aceasta solutie, a retinut urmatoarele:
Membrii de sindicat reclamanti sunt salariati ai paratei C.C.S A -S.Regionala CF Bucuresti, astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar si sustineril e partilor.
In calitate de salariati, conform art. 229 al in. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), le sunt aplicabile dispozitiile contractului colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, sub numarul 221/08.06.2018, valabil pentru perioada 08.06. x19.
Prin primul capat al cererii de chemare in judecata, reclamantii au solicitat sa se constate nulitatea absoluta a dispozitiilor art. 29 al in.2 Teza I din CCM numarul xxx/xx.xx.xxxx, potrivit carora ``Pe sectiile de circulatie secundare cu activitate suspendata, personalul ramas in post peste norma lunara va fi platit cu 70 la suta din salariul de baza, cu sporurile aferente (spor pentru conditii grele de munca f., spor de noapte, spor de 100 la suta peste zile festive``.
Potrivit dispozitiilor art. 37 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca .``
art. 38 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede la randul sau ca ``Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.``
Conform art. 132 din Legea nr. 62/2011, ``(1) Clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege.
(2) La incheierea contractelor colective de munca, prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un caracter minimal.
(3) Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior.
(4) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de munca aplicabile.``
Conform art. 142 din acelasi act normativ, ``(1) Clauzele cuprinse in contractele colective de munca care sunt negociate cu incalcarea prevederilor art. 132 sunt lovite de nulitate.
(2) Nulitatea clauzelor contractuale se constata de catre instantele judecatoresti competente, la cererea partii interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie .
(3) In cazul constatarii nulitatii unor clauze de catre instanta judecatoreasca, partile pot conveni renegocierea acestora.
(4) Pana la renegocierea clauzelor a caror nulitate a fost constatata, acestea sunt inlocuite cu prevederile mai favorabile angajatilor, cuprinse in lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul superior, dupa caz.``
Ceea ce se invoca de catre reclamant se fundamenteaza pe faptul ca, intre clauza contractuala a carei nulitate absoluta se solicita a se constata si cadrul legal aplicabil in privinta timpului de munca si timpului suplimentar de munca, exista o neconcordanta de natura sa atraga sanctiunea nulitatii absolute pentru ca se incalca dispozitiile legale ce stabilesc drepturi mai favorabile in favoarea salariatilor.
Tribunalul a retin ut ca munca suplimentara se regaseste reglementata in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) dupa cum urmeaza:
Potrivit art. 120 ``(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara. (2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident``.
Potrivit art. 121 ``(1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz.
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident .
Conform art. 122 ``(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore l.platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.
(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzato r pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
(3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile l.platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni``.
Conform art. 123 ``(1) In cazul in care compensarea prin ore l.platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.``
art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca ``(1) Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 140, precum si la locurile de munca prevazute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile.
(2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile l., salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii pre state in programul normal de lucru.``
Conform dispozitiilor Capitolului VIII din CCM orele suplimentare necompensate cu timp liber corespunzator se vor plati cu un spor de 95% la suta din salariul de baza``.
Astfel, partenerii sociali au stabilit un astfel de spor acordat pentru timpul de munca suplimentar cu respectarea prevederilor minimale legale reprezentate de art. 122 al in.2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), insa reclaman t ul pretinde ca acordarea acestui spor se impune si pentru situatia premisa reglementata de art. 29 al in.2 Teza I, din CCM.
Tribunalul a constatat ca art. 129 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) defineste norma de munca mentionand ca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate. Norma de munca cuprinde timpul productiv, timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca .
Conform art. 17 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``(1) Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice (..)
(3) Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente: (..) l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana; (..) (4) Elementele din informarea prevazuta la alin. (3) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca.``
In solutionarea criticii aduse prevederilor contractuale a caror nulitate absoluta a fost solicitata, trebuie avut in vedere faptul ca textul criticat se refera la reglementarea salarizarii in cazul sectiilor de circulatie secundare cu activitate suspendata.
Prin urmare, ceea ce trebuie determinat este daca in cazul sectiilor de circulatie secundare in care activitatea este suspendata, iar salariatii desfasoara activitati, timpul respectiv este timp de munca in sensul prevederilor legale.
art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca ``timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.``
Regulamentul pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor f_- nr. 005 din 26.10.2005 aprobat prin Ordinul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 1816/2005 statueaza la randul sau in art. 265 ``(1) Pe sectiile de circulatie cu activitate redusa, administratorul infrastructurii f.poate aproba suspendarea temporara a activitatii de miscare, pe o perioada mai mica de 24 de ore, in care nu este prevazut sa circule trenuri.
(2) Pe aceste sectii de circulatie, operatorul de circulatie dispune suspendarea activitatii de miscare potrivit programului aprobat, precizand pentru fiecare punct de sectionare ora de incepere a suspendarii, respectiv de reluare a activitatii de miscare, numai dupa ce a stabilit impreuna cu IDM dispozitori din punctele de sectionare, ultimul tren circulat pe fiecare fir de circulatie, cand este cazul, precum si starea de liber a liniilor curente. (..)
(5) Pe perioada suspendarii temporare a activitatii de miscare, la biroul de miscare din fiecare punct de sectionare ramane la post cel putin IDM dispozitor, iar la posturile de bariera raman la post pazitorii de bariera sau alti agenti care le deservesc. Conducerea administratorului de infrastructura poate aproba in func tie de modul de organizare al activitatii ca la biroul de miscare in locul IDM dispozitor sa ramana un alt agent care poate fi acar, revizor de ace, pazitor de bariera.
(6) Pe perioada suspendarii temporare a activitatii de miscare, agentii care raman la post asigura semnalizarea corespunzatoare a barierelor; barierele care au pozitia normal ``inchisa `` se deschid si se mentin in aceasta pozitie pe perioada suspendarii temporare a activitatii de miscare.
(7) Personalul ramas la post pe perioada suspendarii activitatii de miscare are obligatia de a supraveghea constructiile si instalatiile din zona postului si de a raspunde la apelurile telefonice.
(8) Reluarea activitatii de miscare se face potrivit programului aprobat, in baza dispozitiei operatorului de circulatie transmisa catre IDM dispozitori din statiile in care activitatea de miscare a fost suspendata. IDM dispozitor, dupa primirea dispozitiei operatorului de circulatie, organizeaza reluarea activitatii verificand starea personalului si inmaneaza cheile de la cabine si de la incuietorile macazurilor - in cazul statiilor cu incuietori fara . art. 2 din Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru ``In sensul prezentei directive, se intelege prin: 1. ``timp de lucru ``: orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile, in conformitate cu legislatiile si/sau practicile nationale; 2. ``perioada de repaus ``: orice perioada care nu este timp de lucru;...``
Activitatea acestui tip de personal presupune perioade active si perioade inactive in cadrul sectiilor de circulatie secundare.
Insa daca sunt inactivi raportat la atributiile specifice fiselor posturilor, salariatii reclamanti raman la post si au alte atributii precum cele de paza, de semnalizare, etc., reglementate prin Regulamentul anterior indicat, ceea ce face ca orele de suspendare sa se includa in timpul de munca, respectiv in norma de munca, cata vreme in sarcina lor sunt stabilite obligatii si sunt la dispozitia angajatorului, prestand munca de un alt tip decat cea din perioadele active .
Prin urmare, perioadele de suspendare reprezinta timp de munca in sensul dispozitiilor art. 111 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
In consecinta, in conditiile in care in cadrul sectiilor de circulatie secundare cu activitate suspendata salariatii ramasi la post desfasoara activitati, care se includ in timpul de munca, respectiv norma de munca, inseamna ca si orele care depasesc durata normala a timpului de munca (norma de munca) reprezinta ore suplimentare si ele se supun regimului salarial minimal prevazut de dispozitiile imperative ale Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care nu pot fi inlaturate si nici limitate.
Cum prin reglementarea in art. 29 al in.2 teza I din Contractul Colectiv de Munca a unui spor de doar 70 la suta din salariul de baza, se incalca dispozitiile minimale legale statuate de art. 123 al in.2 si art. 142 al in.2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar potrivit dispozitiilor art. 132 alin. 1 din Legea nr. 62/2011 republicata, clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege si conform art. 142 al in.1 clauzele cuprinse in contractele colective de munca care sunt negociate cu incalcarea prevederilor art. 132 sunt lovite de nulitate, Tribunalul a retinut temeinicia primului capat de cerere, motiv pentru care va constata nulitatea absoluta a prevederilor art. 29 al in.2 teza I din Contractul Colectiv de Munca 2018- 2019 nr. 221/08.06.2018.
Referitor la cel de-al doilea capat de cerere instan t a a considerat ca membrii de sindicat reclamanti au aratat ca au prestat ore suplimentare peste norma legala de munca, motiv pentru care pretind plata acestora prin prisma dispozitiilor art. 123 alin. 2 raportat la Anexa V Capitolul VIII din CCM nr. 221/08.06.2018 si art. 142 (2) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Din inscrisurile de la dosar reiese ca membrii de sindicat reclamanti au desfasurat activitate pe ture, avand o repartizare inegala a timpului de lucru.
Astfel, conform prevederilor art. 115 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.
Dispozitiile art. 116 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevad ca modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern.
Conform prevederilor art. 116 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca .
Prin urmare, in conditiile in care salariatii au avut program de munca inegal repartizat, lucrand in ture, se poate considera ca timp de munca suplimentar, cu consecinta pl at ii orelor suplimentare, timpul ce depaseste durata turelor, astfel cum au fost stabilite si repartizate pentru fiecare reclamant in parte, cu conditia sa fie depasita norma de munca lunara negociata, timpul de munca fiind repartizat inegal.
Astfel, orele suplimentare sunt acele ore efectuate in plus fata de durata programului de munca, astfel cum a fost aprobat si repartizat.
Cum din foile colective de prezenta depuse la dosar reiese ca au fost efectuate astfel de ore, Tribunalul a obliga t paratele C.N.a d e C.F.``C_`` S. A (C.C.S A) si C.N.a d e C.F.``C_`` S. A - S.Regional a CF Bucuresti sa plateasca fiecaruia dintre reclamantii membri de sindicat, pentru perioada 08.06. x19, diferentele dintre drepturile salariale achitate pentru activitatea prestata peste norma lunara de munca, in cadrul sectiilor de circulatie secundare cu activitate suspendata, si cele cuvenite prin calcularea acestora potrivit art. 123 alin. 2 raportat la Anexa V Capitolul VIII din CCM nr. 221/08.06.2018, respectiv cu acordarea unui spor de 95% din salariul de baza, pentru orele suplimentare efectuate in timpul saptamanii, si potrivit art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv cu acordarea unui spor de 100% din salariul de baza, pentru orele suplimentare efectuate in perioada repaosului saptamanal sau a sarbatorilor legale, astfel cum reies din pontajele angajatorului.
Referitor la capatul de cerere privind plata acestor drepturi salariale actualizate, cu aplicarea indicelui de inflatie, precum si plata dobanzii legale cu caracter penalizator, calculata de la data scadentei pana la data platii efective, Tribunalul a constatat urmatoarele:
Potrivit art. 166 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), neplata salariului poate determina angajatorul la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Conform art. 1. 535 al in.1 si 2 din Codul civil, in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In lipsa unei conventii daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala aferenta.
Potrivit art. 1531 al in.2 din Codul civil, prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea intinderii prejudiciului se tine seama si de cheltuielile pe care creditorul le-a facut, intr-o limita rezonabila, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Indicele de inflatie reprezinta un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piata si prin intermediul caruia se masoara gradul de depreciere a valorii banilor aflati in circulatie si care trebuie sa fie astfel adusi la actuala lor putere de cumparare.
In consecinta, fa ta de dispozitiile enuntate mai sus, Tribunalul a obliga t cele doua parate la actualizarea sumelor acordate prin prezenta hotarare, cu indicele de inflatie de la data scadentei fiecarei sume pana la data pl at ii efective a acesteia.
In ceea ce priveste dobanda legala, in sensul art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 13/2011, aceasta este datorata pentru neindeplinirea obligatiei banesti la scadenta, si are functie penalizatoare, preluata si in denumire. Ordonanta este aplicabila nu pentru a extrage efectul propriu-zis al curgerii dobanzilor, stabilit pe baza prevederilor Codului civil, ci doar pentru a sanctiona modul de calcul al cuantumului acestui accesoriu, ale carui determinari trebuie sa fie conforme legii in vigoare in intervalul pentru care se calculeaza. Astfel, pentru dobanda penalizatoare, art. 3 alin. (2) dispune ca ea se stabileste la nivelul dobanzii ratei de referinta plus 4 puncte penalizatoare. din fiind ca raportul juridic in speta nu decurge din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ, ci din relatii specifice raporturilor de munca dintre participantii la acestea, algoritmul anterior precizat se va amenda potrivit prevederii alineatului al treilea al aceluiasi text, prin sanctionarea dobanzii datorate in speta, la nivelul ratei dobanzii legale penalizatoare, diminuat cu 20%.
In consecinta, a obliga t parata angajatoare la plata catre membrii de sindicat reclamanti a dobanzii legale, conform art. 1 (3) raportat la art. 3 (2) si art. 3 (3) Ordonanta nr. 13/2011 aferent a sumelor cu titlu de diferente salariale acordate prin prezenta hotarare, de la data scadentei fiecarei sume componente pana la data pl at ii efective.
In baza dispozitiilor art. 453 din Codul de procedura civila, a dispu s obligarea paratelor C.Nationala de C.F.C.S A si C.Nationala de C.F.C.S A -S.Regionala CF Bucuresti sa plateasca reclamantei suma de 4760 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) conform facturii si extras ului de depuse la dosar.
II. APELUL FORMULAT DE C.N. DE C.F.C.S. a. si C.NATIONALA DE C.F.C.S. a. - S.Regionala CF Bucuresti
Prin cererea de apel s-a solicitat admiterea apelului asa cum a fost formulat, anularea hotara rii atacat e, iar pe fond respinge rea cerer ii de chemare in judecata ca netemeinic a si nelegal a.
In motivarea cererii, se arata ca:
1) Instanta de fond a fost in eroare cu privire l a orele suplimentare lucrate de cei din dosarul mai sus precizat, activitatea de exploatare l a calea ferata se desfasoara continuu pe durata zilei (24 ore) si este asigurata numai prin efectuarea, serviciului de catre fiecare salariat in regim de 12/24 (12 ore serviciu si 24 de ore repaus), aspect necontestat de reclamanti.
2) Sindicatul a solicitat obligarea societatii sa plateasca fiecarui r eclamant drepturile banesti cu titlu de ore suplimentare pentru activitatea prestata ca depasire a programului normal de 8 ore/zi, semnificand ca fiecare 4 ore din tura de serviciu/zi reprezinta ore suplimentare, lucru care nu poate fi luat in considerare, avand in vedere ca orele suplimentare sunt orele efectuate in plus fata de norma.
3) Conform art. 29 alin. 2 teza III din CCM 2017- 2018 ``timpul de lucru lunar nu poate depasi 200 de ore ``.
4) Reclamantii, fac parte, asa cum s-a aratat din categoria personalului turant care are o norma de 156- 180 ore/luna iar orele suplimentare sunt orele efectuate in plus fata de norma si nu activitatea prestata cu depasirea unui program normal de 8 ore pe zi.
Deci, nici unul dintre reclamanti nu a depasit aceasta norma lunara in perioada mentionata, drept urmare solicitarea de obligare a societatii la plata orelor suplimentare apare ca nefondata.
Pentru aceste motive solicita admiterea apelului asa cum a fost formulat.
In drept, au invocat art. 466- 482 C od procedura civila.
III. ANALIZA APELULUI
Examinand sentinta atacata in temeiul dispozitiilor art. 479 alin. (1) teza I Cod procedura civila potrivit carora ``instanta de apel va verifica, in limita cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta``, Curtea retine urmatoarele:
Apelantele au sustinut ca in mod nelegal a considerat instanta de fond ca intimatii reclamanti au efectuat ore suplimentare, in conditiile in care acestia lucreaza in ture de 12/24 ore, iar timpul de lucru care depaseste 8 ore pe zi, respectiv durata de 4 ore, se incadreaza in programul normal de lucru, neputand fi calificat ca timp suplimentar de munca .
Critica este neintemeiata.
Curtea retine ca instanta de fond nu a considerat ca reprezinta ore suplimentare orele lucrate peste programul de 8 ore pe zi, ci a aratat in mod expres, chiar in dispozitivul sentintei civile apelate, ca orele suplimentare se stabilesc in functie de norma lunara de munca, ci nu in functie de norma zilnica.
Astfel, conform dispozitivului sentintei civile apelate `` a obligat paratele C.N.a d e C.F.``C_`` S. A (C.C.S A) si C.N.a d e C.F.``C_`` S. A - S.Regional a CF Bucuresti sa plateasca fiecaruia dintre reclamantii membri de sindicat, pentru perioada 08.06. x19, diferentele dintre drepturile salariale achitate pentru activitatea prestata peste norma lunara de munca, in cadrul sectiilor de circulatie secundare cu activitate suspendata, si (a��) ``.
Asadar, reprezinta ore suplimentare orele lucrate peste norma lunara de 156- 180 ore, ci nu orele lucrate peste norma de 8 ore/zi.
In ceea ce priveste repartizarea timpului de lucru si modul de calcul al orelor suplimentare, Curtea retine ca sunt relevante urmatoarele prevederi din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):
art. 112 alin. (1): (1) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
art. 113: (1) Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus . (2) In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.
art. 115: (1) Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore. (2) Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.
Potrivit art. 116 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): (2) Programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca .
Conform art. 120 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): (1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.
Fata de aceste dispozitii legale Curtea retine ca, in cazul societatilor cum este apelanta C.NATIONALA DE C.F.C.S. a. , este permisa stabilirea unui program de lucru mai mare de 8 ore/zi, respectiv este permisa munca in ture de 12 ore urmate de repaus de 24 de ore, astfel incat nu se poate considera ca reprezinta munca suplimentara munca desfasurata in cadrul turei de 12 ore care depaseste 8 ore. Pentru acest motiv, instanta de fond a indicat in mod expres in dispozitivul sentintei civile apelate ca, calcularea numarului orelor suplimentare se efectueaza prin raportare la norma de lucru lunara, ci nu zilnica.
Pentru aceste considerente, intrucat sustinerile apelantei sunt neintemeiate si nu s-au formulat alte critici cu privire la solutia instantei de fond, Curtea, in baza art. 480 alin. (1) Cod procedura civila, va respinge apelul, ca nefondat.
In baza art. 453 Cod procedura civila va obliga apelantele la plata catre reclamanti a sumei de 4760 lei reprezentand cheltuieli de judecata in apel, facturii fiscale nr. 85/18.06.2020 si a extrasului de cont, aflate la filele 28- 35 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta C.NATIONALA DE C.F.C.S. a. prin S.REGIONALA CF BUCURESTI cu sediul procedural ales in Bucuresti, Piata Garii de Nord nr. 1- 3, sector 1, CUI x, impotriva Sentintei civile nr. 371/04.02.2020, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatii U.S.L.F.MISCARE - C. bUCURESTI cu domiciliul procedural in Mun. C., Motru nr. 10, jud. D., CUI x, in numele membrilor de sindicat: M.N.V., M.(O_) S.M., I.N., R.G., T.G., Sta. M., G. s., P. a. , R.P., P.I., ALIANTA FEDERATIILOR T.F.cu sediul in Bucuresti, Piata Garii de Nord nr. 1- 3, camera 45, sector 1, FEDERATIA NATIONALA D.DE F.- cu sediul in Bucuresti, 38, sector 1 si FEDERATIA NATIONALA F.MISCARE - C. bUCURESTI, cu sediul in Bucuresti, Piata Garii de Nord nr. 1- 3, sector 1, ca nefondat.
Obliga apelantii la plata catre intimati a sumei de 4760 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.
Definitiva.
Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor, astazi, 10.09.2020.
Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati
Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020
Necomunicarea efectiva a convocarii la cercetarea disciplinara. Incalcarea dreptului la aparare a salariatului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau - Decizia civila nr. 481 din data de 14 Iunie 2019
Concedierea salariatului pe durata concediului medical. Anulare decizie de concediere. Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - Decizia nr. 481/14.06.2019
Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019
Lipsa prestarii efective a muncii poate atrage sanctionarea disciplinara a salariatului pentru absente nemotivate Pronuntaţă de: Tribunalul BRAILA � Sentinta civila nr. 490/12.06.2019
Mentinerea deciziei de sanctionare disciplinara. Disciplina muncii este o conditie obiectiva necesara si indispensabila desfasurarii activitatii angajatorului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135/2019
Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019
Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020
Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati
Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca! Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana
Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare Sursa: MCP Cabinet avocati
Modificarea functiei la revenirea din concediul de crestere a copilului Sursa: MCP Cabinet avocati
Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca Sursa: MCP Cabinet avocati
Calculul valorii unei ore suplimentare. Aplicarea sporului de 75 la suta Sursa: MCP Cabinet avocati