Obliga parata sa includa in norma lunara de munca a membrilor de sindicat in numele carora a fost formulata cererea de catre reclamant a orelor in care le-a fost suspendata activitatea de miscare in statiile de cale ferata Vladeni Ardeal, Dumbravita Birsei, C., Bradet, Ucea, Miercurea Sibiului, Ghimbav, Avrig, S. a. , Sercaia, Loamnes si F., pe ultimii trei ani, incepand cu data de 07.06.2014.
Constata ca timpul de munca al membrilor de sindicat a fost depasit in ultimii trei ani anteriori depunerii cererii precum si faptul ca parata nu a acordat membrilor de sindicat repausul saptamanal in perioada de referinta a actiunii conform art. 137 din Codul muncii.
Obliga parata sa calculeze si sa plateasca fiecaruia dintre membrii de sindicat contravaloarea sporului pentru orele suplimentare rezultate in urma depasirii normei lunare ca urmare a suspendarii activitatii de miscare, pentru ultimii trei ani, respectiv incepand cu data de 7 iunie 2014, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie de la data platii si cu dobanda legala cu exceptia urmatorilor membri de sindicat, carora li se datoreaza drepturile salariale pentru urmatoarele perioade:
B. a M.incepand cu data de 10.11.2016
M.T.incepand cu data de 02.09.2014
D.M.incepand cu data de 02.09.2014
C.V.incepand cu data de 01.02.2017
G.I.incepand cu data de 22.06.2016
T.M.incepand cu data de 08.11.2016
C.D.incepand cu data de 01.02.2017
S.G.incepand cu data de 16.06.2016
M.V.R.incepand cu data de 18.10.2016
S. a. incepand cu data de 01.12.2016
G.R.incepand cu data de 01.01.2015
H.M.incepand cu data de 11.08.2016
D.C.incepand cu data de 30.12.2016.
Obliga parata sa calculeze si sa plateasca reclamantilor contravaloarea orelor suplimentare prestate in ultimii trei ani, respectiv incepand cu data de 7 iunie 2014, perioada in care parata nu a acordat acestora repausul saptamanal sau a sarbatorilor legale, respectiv, cu un spor de 100% din salariul de baza conform pct. VIII Anexa 5 din CCM, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie de la data platii si cu dobanda legala cu exceptia urmatorilor membri de sindicat, carora li se datoreaza drepturile salariale pentru urmatoarele perioade:
B.M.incepand cu data de 10.11.2016
D.M.in cepand cu data de 02.09.2014
S.G.incepand cu data de 16.06.2 016
Respinge restul pretentiilor.
Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 1500 lei cheltuieli de judecata .``
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca membrii de sindicat in numele carora a fost promovata cererea sunt angajatii societatii parate, in calitate de impiegati de miscare (IMD) la statiile de cale ferata Vladeni Ardeal, Dumbravita Birsei, C., Bradet, Ucea, Miercurea Sibiului, Ghimbav, Avrig, S. a. , Sercaia, Loamnes si F., asa cum rezulta din contractele individuale de munca si actele aditionale incheiate la contractele individuale de munca (f.141- 153, vol. I) si tabelul intocmit de S.R.C.F.B. Serviciul Resurse Umane inregistrat sub nr. 640/1469/31.07.2018 (f.110, vol. IV).
Cu privire la inscrisul intitulat ``Reglementarile privind suspendarea temporara a activitatii de miscare pe unele sectii de circulatie``, C.Nationala de C.F.C.S. a. D.T., a decis unele particularitati cu privire la aplicarea pct. 1. 3 si 1. 7 din reglementarile enuntate.
Astfel, din adresa nr. 11/3/m - 103/2001, emisa de C.N. de C.F.C.S. a. D. T. (f.117, vol. I), rezulta faptul ca pe perioada suspendarii activitatii de miscare va ramane in post cel putin IDM.
In aceste conditii, conform CCM art. 33 paragraful 2, pe sectiile de circulatie cu activitate suspendata, personalul ramas in post va fi platit cu 75% din salariul de baza, aceasta perioada nefiind inclusa in programul normal de lucru.
Personalul care deserveste posturile de bariera din linie curenta va ramane de serviciu pe timpul suspendarii activitatii (bariera neputand ramane nesupravegheata), fiind platit corespunzator salariului de baza, motiv pentru care aceasta perioada constituie program normal de lucru iar personalul care nu ramane in post este liber de serviciu .
Apoi, prin adresa nr. 11/3f - 141/2001 C.N. de C.F. D.T. (f.118, vol. I), a revenit cu precizari suplimentare, aratand la pct. 1 din adresa faptul ca suspendarea temporara a activitatii de miscare se poate aplica numai pe unele sectii de circulatie intre anumite ore cand nu circula trenuri.
s-a mai aratat ca suspendarea activitatii de miscare se va putea face fie incepand de la o anumita ora pentru toata sectia, fie esalonat pentru fiecare punct de sectionare, incepand cu ora la care se primeste reavizul de sosire pentru ultimul tren circulat.
Expresia ``suspendarea activitatii de miscare`` s-a folosit in ideea de a arata ca in aceasta perioada nu se mai executa activitate de circulatie si manevra. Macazurile se asigura in pozitie normala, iar semnalele se lasa in functie, in pozitie pe oprire. Acest aspect se deosebeste de expresia ``suspendarea serviciului de miscare`` folosita in Instructia 100 art. 43 - situatie in care semnalele se scot din functie si se face circulatie fara participarea IDM din acel punct de sectionare.
Astfel, din inscrisul intitulat, Reglementari specifice privind suspendarea temporara a activitatii de miscare pe sectia de circulatie B.- P.O.(T_) (fila 128 din vol. I), parata a stabilit perioade de suspendare temporara a activitatii de miscare pentru statiile Ghimbav, C., Dumbravita B., Vladeni Ardeal, Bradet, Sercaia, F., V., Ucea, a. , P., Avrig, Podul O. si T.in care reclamantii isi desfasoara activitatea, intre anumite ore. Personalul din statiile mentionate, care ramane la post in timpul suspendarii temporare a activitatii de miscare pe sectia de circulatie, are obligatia de a supraveghea constructiile si instalatiile din zona sa de activitate si de a raspunde la apelurile telefonice.
In actul mentionat se arata ca in aceasta perioada nu se va permite intrarea persoanelor straine sau personalului liber de serviciu in incaperile destinate executarii serviciului.
In cazul in care personalul ramas in post observa persoane straine care au intentia de a fura sau de a produce distrugeri va incerca sa le indeparteze si va aviza Politia TF, Politia Locala, seful statiei si operatorul RC.
In acest sens, instanta de fond a inlaturat apararea paratei potrivit careia angajatii ramasi in post nu ar avea atributii de serviciu pe timpul suspendarii activitatii, aceste atributii (restranse) fiind prevazute in mod expres prin actul mentionat anterior.
Perioadele de suspendare temporara sunt aprobate cu conditia respectarii regimului de lucru si a normei lunare. In cuprinsul inscrisurilor mentionate se arata ca prescriptiile sunt intocmite cu respectarea R005 art. 265 si CCM art. 30.
Potrivit art. 265 alin. 1 din Regulamentul de miscare nr. 005 (fila 67 din vol. I), pe sectiile de circulatie cu activitate redusa, administratorul infrastructurii feroviare poate aproba suspendarea temporara a activitatii de miscare, pe o perioada mai mica de 24 de ore, in care nu este prevazut sa circule trenuri. Conform alineatului 5, pe perioada suspendarii temporare a activitatii de miscare, la biroul de miscare din fiecare punct de sectionare ramane la post cel putin IDM dispozitor, iar la posturile de bariera raman la post pazitorii de bariera sau alti agenti care le deservesc. Conducerea administratorului de infrastructura poate aproba in functie de modul de organizare al activitatii ca la biroul de miscare in locul IDM dispozitor sa ramana un alt agent care poate fi acar, revizor de ace, pazitor de bariera.
Alineatele 6 si 7 reglementeaza atributiile agentilor care raman la post, respectiv asigurarea semnalizarii corespunzatoare a barierelor, supravegherea constructiilor si instalatiilor din zona postului si atributia de a raspunde la apelurile telefonice.
Potrivit art. 29 alin. 2 din Contractul colectiv de munca aferent anilor 2012 - 2013 si inregistrat sub nr. 116/23.04.2012 la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, pe sectiile de circulatie secundare cu activitate suspendata, personalul ramas in post peste norma lunara va fi platit cu 70% din salariul de baza, cu sporurile aferente (spor pentru conditii grele de munca feroviara, spor de noapte, spor de 100% pentru zile festive). Serviciul nu poate fi suspendat pe o perioada mai mica de 4 ore consecutive, in cursul unei ture de serviciu . Timpul de lucru lunar nu poate depasi 200 ore. In situatii deosebite, cu acordul sindicatelor, pentru continuitatea activitatii, timpul de lucru lunar poate depasi 200 ore.
Raportat la actiunea formulata si precizata, instanta de fond a retinut ca reclamantul a solicitat constatarea nelegalitatii si netemeiniciei masurii de suspendare a activitatii de miscare si anularea acestei masuri, precum si obligarea paratei sa includa in norma lunara de munca a reclamantilor orele in care le-a fost suspendata activitatea de miscare, constatarea ca timpul de munca al reclamantilor a fost depasit in fiecare luna, in ultimii trei ani anteriori depunerii actiunii si, de asemenea, constatarea ca parata nu a acordat repausul saptamanal in aceasta perioada, in cuantumul prevazut de art. 137 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), obligarea paratei sa plateasca fiecaruia dintre salariati a contravalorii orelor suplimentare rezultate in urma depasirii normei lunare ca urmare a suspendarii activitatii de miscare, respectiv cu un spor de cate 125% pentru fiecare ora prestata in plus fata de norma lunara in ultimii trei ani, respectiv incepand cu data de 1 iunie 2014, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie de la data platii dar si cu dobanda legala, si obligarea paratei sa plateasca fiecaruia dintre salariatii reclamanti contravaloarea orelor suplimentare prestate in ultimii trei ani, perioada in care parata nu a acordat acestora repausul saptamanal, respectiv cu un spor de cate 95% din salariul de baza, conform pct. VIII Anexa V din CCM, pentru fiecare ora prestata in perioada in care ar fi trebuit sa beneficieze de repaus saptamanal, sume ce vor fi actualizate de asemenea cu rata inflatiei de la data platii si cu dobanda legala.
Ca urmare, instanta este chemata sa analizeze daca, prin masura apreciata ca nelegala a suspendarii activitatii, reclamantilor nu le-au fost luate in considerare orele prestate in timpul suspendarii, neluate in calcul la stabilirea normei de lucru, s-a produs depasirea timpului de lucru si neacordarea repausului saptamanal, precum si neplata orelor suplimentare si a sporului pentru acestea.
Reclamantul sustine ca masura suspendarii activitatii de miscare conform celor aratate mai sus ar nesocoti prevederile Codului muncii privind respectarea timpului de odihna si al repausului saptamanal, intrucat angajatorul nu a luat in considerare la calculul normei lunare de munca si perioada de suspendare, astfel incat nu realizeaza norma lunara din acest motiv. Or, astfel cum rezulta din reglementarile privind suspendarea temporara a activitatii de miscare, impiegatii de miscare, ca si acarii, care pot fi inlocuitori ai acestora, sunt salariatii care raman in post si, fata de aceasta masura, pentru orele la care au asigurat serviciul, conform ``fiselor colective de prezenta si prestatii (f.154- 200, vol. I, vol. II si III) li se datoreaza drepturile salariale corespunzatoare.
In aceste conditii, nu se poate concluziona ca prin suspendarea activitatii de miscare ar fi fost incalcate dispozitii legale imperative ale legii, care ar atrage nelegalitatea acestei masuri, ci cel mult ca angajatorul nu ar fi acordat drepturile salariale datorate pentru prestarea muncii in perioada de suspendare.
Un alt motiv de nelegalitate in opinia reclamantului il constituie faptul ca suspendarea activitatii de miscare ar fi interzisa in statiile in care isi desfasoara activitatea, care sunt statii aflate pe o sectie principala. Suspendarea ar fi posibila doar pe sectii de circulatie secundara. Or, din prevederile art. 265 din Regulament, citat mai sus, nu rezulta o astfel de distinctie. Articolul mentionat face referire la, sectiile de circulatie cu activitate redusa``, iar nu la sectiile secundare, cum sustine reclamantul. Singura referire la sectiile de circulatie secundare cu activitate suspendata este in contractul colectiv de munca, care stipuleaza in art. 29 alin. 2 modalitatea de salarizare a personalului ramas in post peste norma lunara, ceea ce nu exclude insa suspendarea activitatii pe sectiile de circulatie principale, dar cu activitate redusa.
Instanta de fond a apreciat ca oportunitatea suspendarii activitatii de miscare poate fi apreciata doar de angajator, dotarea statiilor cu instalatiile mentionate in regulament fiind o chestiune pur tehnica, care excede analizei de legalitate a masurii respective. Prin dispozitiile interne ale paratei a fost suspendata activitatea de miscare pe o perioada indicata pe parcursul unei zile, in care prin statiile respective nu circula trenuri. In cauza dedusa judecatii nu s-a dispus suspendarea temporara a serviciului de miscare pentru una sau mai multe zile, caz in care o astfel de masura nu se putea dispune pentru statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE de pe sectii de circulatie cu linie simpla inzestrata cu BLA sau linie simpla inzestrata cu, ci s-a aprobat suspendarea temporara a activitatii de miscare pe o perioada mai mica de 24 de ore, in care nu este prevazut sa circule trenuri. Ca urmare, sunt incidente prevederile art. 265 alin. 1 din Regulament, iar nu art. 266 alin. 1 si 2, cum corect a sesizat parata.
In atare situatie, instanta trebuie sa stabileasca daca angajatorul, in conditiile stabilirii legalitatii masurii de suspendare a activitatii de miscare, a calculat legal norma lunara de munca, a acordat repausul saptamanal, salariul pentru orele suplimentare si sporul pentru orele suplimentare, intervalul de referinta fiind cel ce debuteaza la data de 07.06.2014 (trei ani anteriori promovarii cererii de chemare in judecata).
In consecinta, pretentiile reclamantului ce vizeaza perioada 01.06.2014 pana la 07.06.2014 sunt nefondate, intrucat nu se incadreaza in intervalul mentionat mai sus.
Tribunalul a mai retinut pentru inceput ca Inspectoratul Teritorial de Munca B. a efectuat un control care a vizat o perioada anterioara celei de referinta, respectiv ianuarie - noiembrie 2011, obiectul controlului acestei institutii fiind in sensul verificarii timpului de munca, respectiv a orelor suplimentare si repausului saptamanal, in ceea ce ii priveste pe impegatii de miscare din H. M. C.Saliste - Apol-Miercurea Sibiului.
Din verificarile efectuate s-a constatat faptul ca impiegatii de miscare nu au beneficiat de repausul saptamanal de doua zile consecutive in pe rioada ianuarie - aprilie 2011, respectiv, octombrie 2011, conform prevederilor art. 137 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
De asemenea, din documentele de evidenta a orelor lucrate reiese faptul ca impiegatii de miscare au efectuat munca suplimentara peste durata maxima legala a timpului de munca in lunile ianuarie 2011, aprilie 2011, mai 2011, iulie 2011, august 2011, septembrie 2011 si octombrie 2011.
s-a mentionat faptul ca atat orele suplimentare, cat si munca prestata in zilele de repaus saptamanal au fost compensate de catre angajator cu un spor de 100%.
Desi controlul a avut in vedere o perioada anterioara, actul emis de Inspectoratul Teritorial de Munca B. atesta o stare de fapt care are relevanta in cauza, intrucat se refera la prestarea de munca suplimentara in statiile unde isi desfasoara activitatea si membrii de sindicat in numele carora s-a promovat cererea .
Instanta de fond a retinut ca in timpul perioadei de suspendare salariatii aveau obligatia sa ramana la dispozitia angajatorului, realizand activitatile enumerate mai inainte. Este adevarat ca pe aceasta perioada nu-si exercitau atributiile specifice functiilor exercitate, ci alte sarcini, enumerate in Regulamentele specifice, insa in tot acest interval s-au aflat la dispozitia angajatorului si au indeplinit sarcinile stabilite prin reglementarile speciale, nedispunand de libertatea de a se ocupa de problemele lor personale.
Potrivit art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
Instanta de fond a mai retinut ca timpul de munca se afla intr-o stransa legatura cu timpul de odihna si cu perioada de repaus, astfel ca depasirea timpului de munca conduce la incalcarea dreptului fundamental la odihna.
Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanta de fond a constatat ca timpul de suspendare nu a fost luat in calculul orelor normei lunare de munca, afectand realizarea normei cu acele ore de activitate de miscare suspendate.
Procedura angajatorului este de folosire a zilelor din concediul de odihna al angajatului pentru completarea normei de munca a fiecarui angajat.
Or, aceasta procedura contravine prevederilor Codului muncii, care in art. 111 defineste timpul de munca si stabileste ca orice perioada in care salariatul se afla la dispozitia angajatorului constituie timp de munca .
Conform art. 112 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, iar potrivit art. 114 alin. 1 durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
In cauza dedusa judecatii timpul de munca a fost redus cu orele de suspendare, aspect pe care instanta il apreciaza ca nelegal fata de dispozitiile legale citate mai sus.
Tribunalul a mai constatat ca, desi contractul colectiv de munca prevede modalitatea de salarizare a muncii prestate in timpul perioadei de suspendare, totusi nu reglementeaza excluderea acestor ore din norma de munca, astfel incat nu poate fi retinuta o intelegere dintre patronat si sindicate cu privire la acest aspect. Singura perioada prevazuta de parti ca fiind exclusa din programul normal de lucru lunar este cea corespunzatoare timpului de la predarea pana la luarea in primire a serviciului (art. 29 alin. 3).
Fata de aceste considerente, rezulta ca in mod corect reclamantul a solicitat obligarea paratei sa includa in norma lunara de munca a reclamantilor orele in care le-a fost suspendata activitatea de miscare in statiile de cale ferata Vladeni Ardeal, Dumbravita Birsei, C., Bradet, Ucea, Mirecurea Sibiului, Ghimbav, Avrig, S. a. , Sercaia, Loamnes si F.
Instanta de fond a mai retinut ca timpul de lucru saptamanal de 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, a fost depasit, ramanand un numar de ore suplimentare neplatite pe ultimii trei ani, sens in care va dispune cu privire la acest aspect.
Verificand, inscrisurile de la dosarul cauzei, instanta de fond a constatat ca prin aplicarea masurii de suspendare pentru activitatea de miscare, fiecare angajat a fost afectat, lucrand in zilele de odihna si repaus saptamanal .
Potrivit art. 137 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Conform prevederilor Legii nr. 97/2015, in vigoare din 11.05.2015, repausul saptamanal este de 48 ore consecutive, insa aceasta modificare a legii nu este incidenta in cauza, de vreme ce actiunea vizeaza pretentii corespunzatoare perioadei anterioare intrarii in vigoare a actului normativ mentionat.
Dispozitiile art. 138 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prevad urmatoarele:
``(1) In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari.
(2) Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat in conditiile alin. 1 au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. 2``.
Dispozitia legala de trimitere prevede ca sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute de alin. 1 al art. 123, se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .
Fata de aceste considerente, instanta de fond a constata t de asemenea ca parata nu a acordat membrilor de sindicat repausul saptamanal in perioada de referinta a actiunii conform art. 137 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Avand in vedere obiectul cererii de chemare in judecata, care vizeaza pretentiile reclamantului pentru cei 29 membrii de sindicat constand in drepturi banesti cuvenite membrilor sai de sindicat pe o perioada de 3 ani anteriori cererii de chemare in judecata la calculul drepturilor banesti constand in contravaloarea sporului pentru orelor suplimentare rezultate in urma depasirii normei lunare ca urmare a suspendarii activitatii de miscare se va exclude data de 01.06.2014 fata de data promovarii cererii - 07.06.2017.
De asemenea, instanta de fond a retinut ca pentru urmatorii membri de sindicat perioada acordarii drepturilor banesti este diferita, in raport de data angajarii sau data incetarii raporturilor de munca, astfel ca pentru acestia va dispune dupa cum urmeaza:
- B.M.incepand cu data de 10.11.2016
- M.T.incepand cu data de 02.09.2014
- D.M.incepand cu data de 02.09.2014
- C.V.incepand cu data de 01.02.2017
- G.I.incepand cu data de 22.06.2016
- T.M.incepand cu data de 08.11.2016
- C.D.incepand cu data de 01.02.2017
- S.G.incepand cu data de 16.06.2016
- M.V.R.incepand cu data de 18.10.2016
- S. a. incepand cu data de 01.12.2016
- G.R.incepand cu data de 01.01.2015
- H.M.incepand cu data de 11.08.2016
- D.C.incepand cu data de 30.12.2016.
Pentru toti ceilalti membrii de sindicat: G.M.L., C.D., S.N., C.E., C.M., T.I., B.D. a. , Sarariu I., I.I.C., J.G., D.S. a. , G.E. a. , I.M.C., R.L.G., V.O.M., G.G., drepturile salariale aratate mai sus se vor acorda cu data de 07.06.2014.
Orele suplimentare astfel identificate vor fi platite cu un spor de 95% din salariul de baza potrivit capitolului VIII, intitulat ``Spor pentru ore suplimentare`` din Acordul incheiat la Contractul colectiv de munca nr. 116/2012, incheiat la nivel de unitate CNCF ``C_``- S. a. (fila 27 din vol. I.).
Astfel in acest ``Acord`` se prevede faptul ca, orele suplimentare necompensate cu timp liber corespunzator se vor plati cu spor de 95% din salariul de baza .
In consecinta, cererea reclamantului de a se aplica sporul de 125% nu este fundamentata in drept .
Astfel, reclamantul nu reclama neplata orelor realizate in perioada de suspendare a activitatii de miscare, ci depasirea normei de munca si, ca o consecinta, efectuarea de ore suplimentare si neacordarea repausului saptamanal.
Insumarea celor doua procente, respectiv procentul de 95% reprezentand sporul pentru ore suplimentare prevazut de pct. VIII Anexa 5 din CCM si procentul de 30% reprezentand diferenta de salariu neachitata de catre angajator, reclamantii fiind platiti doar cu 70%, nu are niciun temei, membrii de sindicat neputand fi indreptatiti sa primeasca un spor intr-un procent mai mare decat cel prevazut de contractul colectiv de munca ca urmare a negocierilor partenerilor sociali.
Cu privire la petitul nr. 4 din actiunea introductiva, instanta de fond a retinut ca sunt incidente dispozitiile art. 23 din Contractul colectiv de munca, respectiv, faptul ca munca prestata in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale (zile festive) se plateste cu un spor de 100% din salariul de baza, cu justificarea orelor efectuate in afara programului normal de lucru. Aceste ore nu se compenseaza cu timp liber corespunzator.
Fata de aceste dispozitii, instanta de fond a obligat parata sa plateasca fiecaruia dintre membrii de sindicat contravaloarea sporului de 100% din salariul de baza pentru neacordarea repausului saptamanal pentru acelasi interval, incepand cu data de 07.06.2014, cu exceptia urmatorilor membrii de sindicat carora li se datoreaza drepturile salariale pentru urmatoarele perioade:
Instanta de fond a mai apreciat ca cererea de actualizare a sumelor cu rata inflatiei este intemeiata, conform dispozitiilor art. 1516 alin. 1 Cod civil. Actualizarea cu rata inflatiei reprezinta valoarea actuala a sumei datorate in trecut, ca urmare a scaderii valorii reale a acesteia (damnum emergens).
Practic, valoarea este aceeasi, ca urmare a devalorizarii monedei nationale. Urmeaza ca sumele sa fie actualizate cu dobanda legala, conform art. 166 alin. 4 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) coroborat cu art. 1531 Cod civil si OG nr. 13/2011, deoarece prin neplata sumelor asimilate drepturilor de natura salariala s-a creat membrilor de sindicat reprezentati de sindicat un prejudiciu prin lipsa de folosinta a banilor.
Fata de cele expuse in fapt si in drept, instanta de fond a admis in parte actiunea formulata si precizata de reclamantul S.C.T.F.- R. br asov conform dispozitivului si a respins restul pretentiilor asa cum au fost ele explicitate in considerentele hotararii.
In conformitate cu prevederile art. 453 din Codul de Procedura Civila si in raport de .de fond a obliga t parata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 1500 lei, conform chitantei de la f.167, vol. IV, din dosarul cauzei.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel in termen legal reclamantul S.C.T.F.- R. b., in numele membrilor de sindicat, solicitand admiterea caii de atac, schimbarea in parte a sentintei atacate, si rejudecand, obligarea paratei sa plateasca fiecaruia dintre salariati un spor de 125% pentru fiecare ora prestata in plus fata de norma lunara, pentru perioada dedusa judecatii.
In dezvoltarea motivelor de apel, s-a invederat ca au solicitat plata acestui spor de 125% pentru orele suplimentare, avand in vedere ca, in opinia sa, orele de suspendare a activitatii de miscare, nefiind incluse in norma lunara, trebuie considerate ore suplimentare.
Cu privire la modul de calcul al acestui procent, se arata ca 95% reprezinta sporul pentru ore suplimentare prevazut de CCM conform pct. VIII anexa 5, apreciind ca orele de suspendare a activitatii de miscare ce nu sunt incluse in norma lunara sunt ore suplimentare iar 30% reprezinta diferenta de salariu neachitata de catre angajator, reclamantii fiind platiti cu doar 70% pentru orele de suspendare a activitatii de miscare.
In drept, au fost invocate prevederile art. 466 si urm. Cod pr. civ.
De asemenea, impotriva aceleiasi sentinte a declarat apel si parata C.N. DE C.F.C.SA - S.R.DE C.F. b., solicitand admiterea caii de atac, si pe cale de consecinta, modificarea in totalitate a sentintei civile atacate, in sensul respingerii in totalitate a cererii de chemare in judecata .
In dezvoltarea motivelor de apel, s-a invederat ca in conformitate cu Reglementarile privind suspendarea temporara a activitatii de miscare, pe unele sectii de circulatie, conducerea apelantei poate aproba suspendarea activitatii de miscare pe unele sectii de circulatie pe perioada cand nu sunt prevazute a circula trenuri, iar in perioada cand activitatea este suspendata la o sectie de circulatie nu se executa operatii legate de circulatia trenului si manevra vagoanelor, in acest timp, la biroul de miscare din fiecare punct de sectionare ramanand in post cel putin un impiegat de miscare dispozitor (IMD).
Pentru personalul ramas pe post, apelanta a decis salarizarea acestuia cu 70% din salariul de baza, conform art. 29 alin. 2 din Contractele colective de Munca, art. 24 alin. 2/art. 29 alin. 2 din Acordurile incheiate intre apelanta si sindicate, aceasta perioada nefiind inclusa in programul normal de lucru.
Se mai subliniaza ca oportunitatea suspendarii activitatii de miscare poate fi apreciata numai de catre apelanta, in calitate de angajator .
Instanta de fond a retinut in mod corect faptul ca pe perioada suspendarii activitatii miscare reclamantii nu-si exercitau atributiile specifice functiilor exercitate, ci alte sarcini, enumerate in Regulamentele specifice, drept urmare se apreciaza ca in mod indreptatit reclamantii au fsot remuneratii cu 70% din salariul de baza conform art. 29 alin. 2 din Contractele colective de Munca, art. 24 alin. 2/art. 29 alin. 2 din Acordurile incheiate intre apelanta si sindicate, si nu cu 100% si cu sporurile solicitate de catre reclamanti.
Cererile de apel sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru conform dispozitiilor art. 270 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Apelantul reclamant S.C.T.F.- R. b. a depus intampinare la apelul formulat de catre parata (f.25- 27), prin care a solicitat respingerea apelului si mentinerea in parte a hotararii atacate, intrucat suspendarea temporara a activitatii de miscare impune prezenta fizica a angajatului la locul de munca si obligatia de a se afla la dispozitia angajatorului, aceste perioade de suspendare a activitatii de miscare intrand fara dubiu in notiunea de ``timp de lucru``, conform reglementarilor europene in domeniu .
De asemenea, apelanta parata C.N.DE C.F.C.SA - S.R. DE C.F. b. a formulat intampinare cu privire la apelul declarat de catre reclamant (f. 31- 33), prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, intrucat membrii de sindicat nu pot fi indreptatiti sa primeasca un spor intr-un procent mai mare decat cel prevazut de contractul colectiv de munca, ca urmare a negocierilor partenerilor sociali.
Totodata, apelanta parata C.N. DE C.F.C.SA - S.R. DE C.F. b. a formulat raspuns la intampinare (f. 40- 41), prin care a solicitat respingerea apararilor formulate de catre reclamant si admiterea cererii sale de apel.
In apel, a fost administrata proba cu inscrisuri la solicitarea apelantului reclamant.
Analizand sentinta apelata in raport de probele administrate in cauza si dispozitiile legale incidente, Curtea constata ca cererile de apel nu sunt fondate.
Astfel, cu privire la apelul promovat de catre reclamant, se retine ca instanta de fond a precizat in mod corect ca insumarea celor doua procente, respectiv procentul de 95% reprezentand sporul pentru ore suplimentare prevazut de pct. VIII Anexa 5 din CCM si procentul de 30% reprezentand diferenta de salariu neachitata de catre angajator, reclamantii fiind platiti doar cu 70%, nu are niciun temei, membrii de sindicat neputand fi indreptatiti sa primeasca un spor intr-un procent mai mare decat cel prevazut de contractul colectiv de munca ca urmare a negocierilor partenerilor sociali.
Asadar, procentul de 95% reprezinta sporul pentru orele suplimentare prestate de catre membrii de sindicat, solicitate in fata instantei de fond si considerate ca intemeiate de catre aceasta iar procentul de 30% reprezinta de fapt diferente salariale, care nu pot fi acordate sub forma unui spor, ci trebuiau solicitate ca atare, prin intermediul pretentiilor formulate in fata instantei de fond .
In ce priveste cererea de apel formulata de catre parata societate angajatoare, se constata ca instanta de fond a retinut in mod corect ca in timpul perioadei de suspendare a activitatii de miscare, salariatii aveau obligatia sa ramana la dispozitia angajatorului, chiar daca nu-si exercitau atributiile specifice functiilor ce le detineau, ci alte sarcini, enumerate in Regulamentele specifice, insa in tot acest interval se aflau la dispozitia angajatorului.
De asemenea, mai trebuie precizat ca desi contractul colectiv de munca aplicabil prevede modalitatea de salarizare a muncii prestate in timpul perioadei de suspendare, totusi nu reglementeaza excluderea acestor ore din norma de munca, singura perioada prevazuta de parti ca fiind exclusa din programul normal de lucru lunar fiind cea corespunzatoare timpului de la predarea pana la luarea in primire a serviciului (art. 29 alin. 3 CCM).
Desigur ca nu s-a contestat faptul ca oportunitatea suspendarii activitatii de miscare poate fi apreciata numai de catre angajator insa chestiunea de drept in discutie este daca timpul cat activitate de miscare este suspendata, desi salariatii raman in continuare la dispozitia angajatorului, trebuie sau nu sa fie luat in considerare, la calculul orelor normei lunare de munca .
Pe de alta parte, mai trebuie subliniat ca prin Sentinta civila nr. 1825/2017 pronuntata de catre Tribunalul Iasi, ramasa definitiva prin Decizia nr. 380/2018 a Curtii de Apel Iasi, s-a constatat nulitatea absoluta a clauzei prevazute la art. 29 pct. 2 teza intai din CCM pe anii 2015- 2017, indicat ca temei al suspendarii activitatii de miscare a reclamantilor.
De asemenea, aceeasi solutie a fost pronuntata si prin Sentinta civila nr. 1151/2018 a Tribunalului Suceava, ramasa definitiva prin Decizia nr. 461/2019 a Curtii de Apel Suceava, referitor la nulitatea absoluta a clauzei prevazute la art. 29 pct. 2 teza intai din CCM pe anii 2017- 2018.
Prin intermediul acestor hotarari judecatoresti, s-a retinut cu putere de lucru judecat ca orele lucrate in perioada de suspendare a activitatii de miscare trebuie incluse in timpul de lucru, inclusiv in norma de munca iar orele de suspendare care depasesc norma de munca reprezinta ore suplimentare si sunt supuse regimului salarial prevazut de dispozitiile imperative ale Codului muncii, care nu pot fi inlaturate sau limitate nici macar cu acordul partilor.
Fata de considerentele expuse si in raport de prevederile art. 480 alin. 1 Cod pr. civ., se impune respingerea cererilor de apel formulate de catre reclamant si parata si pastrarea sentintei apelate ca fiind legala si temeinica.
Totodata, fata de prevederile art. 453 alin. 2 Cod pr. civ., ambele cereri de apel fiind respinse, se va dispune obligarea apelantei parate la plata catre apelantul reclamant a sumei de 750 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale in apel, corespunzatoare masurii in care parata a cazut in pretentii, prin respingerea cererii sale de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge cererile de apel formulate de catre apelantii S.C.T.F.- R. b., in numele membrilor de sindicat: G.M.L. B.M. C.D. S.N. C. E. C.M. T.I. B.D., S. I.- M.T. I.I.C., D.M., C.V., G.I., T.M., C.D., S.G., J.G., M.V.R., S., G.R.P., D.S., G.E., H.M., I.M.C., R.L.G., D.C.C., V.O.M., G.G., CNP x si C.N. DE C.F.C.SA - S.R. DE C.F. b., impotriva Sentintei civile nr. 1363/MAS/21.12.2018 a Tribunalului B.- sectia I civila, pe care o pastreaza.
Obliga apelanta C.N. DE C.F.C.SA - S.R. DE C.F. b.la plata catre apelantul S.C.T.F.- R. b. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale in apel.
Definitiva.
Litigii de munca, modificare program de lucru, lipsa acordului angajatului, prerogativa angajatorului in organizarea muncii Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 214/30.06.2020
Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020
Dreptul la concediu de odihna in cazul cumulului de contracte de munca ale aceluiasi salariat. Principiul nediscriminarii in cazul salariatilor angajati cu fractiune de norma Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 640/11.10.2018
Determinarea notiunii de timp de lucru. Salariati izolati preventiv la locul de munca sau la domiciliu Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5927 din data de 04 Noiembrie 2020
Flexibilitatea programului prin prisma functiei. Solicitarea implicita de prestare a orelor suplimentare Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt - Sentinta civila nr. 148/2019
Obligativitatea executarii clauzelor din contractele colective de munca. Instanta de judecata nu se poate abate de la vointa partilor Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5551/2019
Sustinerile angajatorului au valoarea juridica a unei recunoasteri. Prestare muncii in zilele de sambata si duminica Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 62 din data de 14 ianuarie 2020
Stabilirea unor drepturi pentru salariati in contractul colectiv de munca numai in limitele minime prevazute de lege Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 3004 din 14.07.2020
Excluderea perioadei de disponibilitate din timpul lucrat. Conditiile restituirii platii nedatorate unor drepturi salariale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta - Decizia civila nr. 153 din data de 17.06.2020
Perioada serviciului de permanenta al procurorilor fara prestarea activitatii nu constituie timp de lucru Pronuntaţă de: Tribunalul Valcea - Sentinta Civila nr. 867 din 24.09.2020.
Serviciul de garda. Organizarea timpului de lucru in cazul activitatilor exercitate de militari Sursa: EuroAvocatura.ro
Timpul de lucru si perioada de repaus in cazul incheierii mai multor contracte individuale de munca Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Conditiile in care o perioada de garda in regim de permanenta constituie in integralitatea sa timp de lucru Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Repartizarea normei de munca si a timpului de lucru al medicilor. Dispozitii legale incidente Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati
Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati
Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice Sursa: avocat Irina Maria Diculescu
Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei! Sursa: avocat Irina Maria Diculescu