din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1763 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Modificarea unilaterala a felului muncii si implicit a salariului. Nelegalitatea deciziei angajatorului

Modificarea unilaterala a felului muncii si implicit a salariului. Nelegalitatea deciziei angajatorului

  Publicat: 14 May 2021       2452 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin sentinta nr. 168 de la 28 mai 2020, Tribunalul GORJ a admis contestatia formulata de reclamantul R.I., C. N. P., cu domiciliul in, impotriva paratei B. B. B. B.SA, cod unic de identificare, inregistrata in registrul comertului sub nr. J., cu sediul in municipiul Targu-J., nr. 5, judetul Gorj. s-a anulat Decizia nr. 1764/_/05.11.2019, emisa de parata si dispune reintegrarea reclamantului in functia de sef-cariera, la Cariera Jilt Sud din cadrul Exploatarii Miniere de Cariere Jilt.
A fost obligata parata la plata catre reclamant a sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata .

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si

Pentru a se pronunta astfel, Tribunalul a retinut urmatoarele:


In baza contractului individual de munca inregistrat sub nr. 5992/31.05.2012, modificat prin acte aditionale, reclamantul R.I.era angajat la B. B. B. B.S. a. (filele 32- 78 din dosar).


In urma concursului organizat pentru ocuparea unor functii de conducere din cadrul Directiei Miniere, prin Decizia nr. 3318 din data de 24.07.2017, emisa de parata, s-a stabilit ca reclamantul a ocupat postul de sef-cariera la Cariera Jilt Sud a Exploatarii Miniere de Cariere Jilt a Directiei Miniere (filele 13- 14 din dosar).


Prin actul aditional nr. 8/24.07.2017 la contractul individual de munca s-a convenit ca, incepand cu data inregistrarii (24.07.2017), reclamantul sa ocupe postul de sef-cariera la Cariera Jilt Sud.


Ulterior, intre parti au fost incheiate actele aditionale nr. 9/29.12.2017, nr. 10/01.04.2018, nr. 11/01.03.2019, nr. 12/01.08.2019 la contractul individual de munca, prin care functia si locul de munca ale reclamantului au ramas neschimbate (filele 71- 79).


Prin Decizia nr. 1764/_/05.11.2019 emisa de angajator (fila 9 din dosar) s-a dispus trecerea reclamantului de pe postul de sef-cariera la Cariera Jilt Sud din cadrul Exploatarii Miniere de Cariere Jilt a Directiei Miniere pe postul de sef serviciu la Serviciul Planificare Programe Urmarire Productie al Exploatarii Miniere de Cariere Jilt din cadrul Directiei Miniere a societatii (filele 9- 10 din dosar).


Reclamantul critica aceasta decizie, sustinand ca s-a produs o modificare nelegala a contractului individual de munca, neexistand acordul sau in sensul modificarii contractului.


Conform dispozitiilor art. 41 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):


``(1) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.


(2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.


(3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) conditiile de munca; e) salariul; f) timpul de munca si timpul de odihna.``


De la regula modificarii elementelor esentiale ale contractului individual de munca prin acordul partilor exista si exceptii, strict si limitativ prevazute de lege, modificarea unilaterala a contractului individual de munca fiind permisa doar temporar si numai prin detasarea sau delegarea salariatului (art. 42 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sau prin modificarea felului si locului muncii in situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si conditiile prevazute de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (art. 48 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Potrivit art. 17 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul are obligatia de informare a salariatului cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le modifice, iar, conform alin. 2 al aceluiasi articol, obligatia de informare a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii actului aditional.


La art. 17 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se prevede ca orice modificare a unuia din elementele prevazute la alin. 3 in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.


alin. 3 al art. 17 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), la care face trimitere art. 17 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), enumera elementele cu privire la care salariatul trebuie informat, printre acestea regasindu-se elementele prevazute la art. 41 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (durata contractului locul muncii, felul muncii, conditiile de munca, salariul, timpul de munca, timpul de odihna).


Prin emiterea de catre angajator a deciziei contestate s-a procedat la modificarea unilaterala de catre angajator a felului muncii reclamantului si, implicit, a salariului, precum si a locului muncii, reclamantul fiind schimbat, fara acordul sau, din functia de sef cariera la Cariera Jilt Sud a Exploatarii Miniere de Cariere Jilt, ce fusese ocupata prin concurs, in functia de sef serviciu la Serviciul Planificare Programe Urmarire Productie al Exploatarii Miniere de Cariere Jilt.


In vederea modificarii contractului, parata a intocmit actul aditional nr. 13/2019, in care se mentiona functia de sef serviciu, noul loc de munca si un salariu inferior celui convenit anterior, dar acest act aditional nu a fost semnat de niciuna din parti.


Semnarea de catre reclamant a deciziei contestate, la rubrica ``Am primit un exemplar al prezentei decizii``, atesta comunicarea catre reclamant a deciziei, si nicidecum acordul sau la modificarea contractului de munca .


Contrar sustinerii paratei, procesul-verbal nr. 1910/09.12.2019 (fila 19 din dosar) nu reprezenta o dovada ca reclamantul si-a dat consimtamantul pentru a ocupa postul de sef serviciu . In procesul-verbal se mentiona ca reclamantul a fost informat cu privire la continutul actului aditional nr. 13 si a refuzat semnarea acestuia, mentionand ca era de acord cu postul de sef serviciu, dar nu era de acord cu drepturile salariale acordate si a contestat in instanta Decizia nr. 1764/2224/05.11.2019.


Nu avea relevanta faptul ca reclamantul ar fi afirmat cele mentionate in procesul-verbal, in conditiile in care modificarea oricaruia din elementele prevazute la art. 41 alin. 3 impunea incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, potrivit art. 17 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar reclamantul a refuzat semnarea actului aditional nr. 13, ce cuprindea modificarile la contractul individual de munca .


Fata de apararea paratei, doar in situatia in care reclamantul ar fi semnat un act aditional prin care s-ar fi modificat functia si, implicit, locul de munca, dar ar fi fost mentinute drepturile salariale, s-ar fi putut considera ca au fost respectate prevederile legale.


Prin neincheierea unui act aditional la contractul individual de munca, anterior producerii modificarii, astfel cum prevede art. 17 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), parata a incalcat si obligatia de informare a reclamantului cu privire la modificarea clauzelor esentiale din contractul individual de munca, privind felului muncii, locul muncii si salariul, prevazuta la art. 17 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Nerespectarea dispozitiilor legale mai sus citate au drept consecinta anularea deciziei contestate, cu consecinta repunerii partilor in situatia anterioara, respectiv reintegrarea reclamantului in functia de sef-cariera, la Cariera Jilt Sud din cadrul Exploatarii Miniere de Cariere Jilt.


In baza art. 453 alin. 1 Cod de procedura civila, retinand culpa procesuala a paratei fata de solutia de admitere a contestatiei, a obligat parata la plata catre reclamant a sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata (onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) - chitanta nr. 410/15.01.2020 si chitanta nr. 408/26.11.2009).


Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata B. B. B. B.SA, criticand solutia primei instante pentru nelegalitate si netemeinicie.


In motivare a invocat urmatoarele:


In fapt, petentul R.I.este salariatul Soecitatii Complexului B. B.S. a. , conform contractului individual de munca nr. 5992/1348/31.05.2012.


In mod eronat instanta de fond a admis contestatia, apreciind gresit asupra starii de fapt dedusa judecatii.


Astfel, conform Deciziei nr. 3318/_/24.07.2017, petentul a ocupat postul de sef cariera la Cariera Jilt Sud din cadrul Exploatarii Miniere de Cariere Jilt a Directiei Miniere.


Prin Decizia nr. 1764/_/05.11.2019 salariatul a fost numit pe postul de sef serviciu la Serviciul Planificare Programe Urmarire Productie al Exploatarii Miniere de Cariere Jilt din cadrul Directiei Miniere, aceasta decizie fiind comunicata in data de 08.11.2019, petentul primind-o fara obiectiuni, asa cum reiese explicit din semnatura sa.


De asemenea, a fost informat cu privire la felul muncii si salariu, ce corespund functiei mentionate in decizia respectiva, in concordanta cu prevederile CCM.


Prin urmare, desi instanta de fond retine faptul ca, prin procesul-verbal nr. 1910/09.12.2019, salariatul isi da consimtamantul pentru ocuparea postului de sef serviciu, constata ca a fost o modificare unilaterala a elementelor CIM.


Nu se poate vorbi despre o modificare unilaterala, in conditiile in care salariatul a mentionat ca este de acord cu postul de sef serviciu la Serviciul Planificare Programe Urmarire Productie.


Sunt neintemeiate, prin urmare, cele retinute de instanta de fond, avand in vedere faptul ca acesta a fost de acord cu schimbarea locului de munca conform procesului verbal mentionat, acceptand schimbarea locului de munca datorita problemelor sale medicale, precum si faptul ca beneficiaza in continuare de drepturile salariale anterioare, respectiv clasa 56_b, clasa de salarizare aferenta clasei de salarizare a unei sef de cariera.


In raport de toate aceste aspecte, solicita admiterea apelului, modificarea in parte solutia instantei de fond si respinga actiunea .


In drept, isi intemeiaza cererea pe dispozitiile art. 466 si urm. Cod procedura civila.


Curtea examinand cauza apreciaza ca apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente:


Esential este de retinut faptul ca:


Procesul-verbal nr. 1910/09.12.2019 (fila 19 din dosar fond) nu dovedeste ca intimatul si-a dat consimtamantul pentru a ocupa postul de sef serviciu mentionandu-se doar ca acesta a fost informat cu privire la continutul actului aditional nr. 13 si a refuzat semnarea acestuia, mentionand ca este de acord cu postul de sef serviciu, dar nu este de acord cu drepturile salariale acordate si a contestat in instanta Decizia nr. 1764/2224/05.11.2019.


De asemenea faptul ca intimatul a semnat decizia contestata, la rubrica ``Am primit un exemplar al prezentei decizii``, atesta de fapt comunicarea catre acesta a deciziei, si nu si acordul sau la modificarea contractului de munca .


Conform Deciziei nr. 1764/_/05.11.2019 emisa de angajator s-a dispus trecerea intimatului reclamant de pe postul de sef-cariera la Cariera Jilt Sud din cadrul Exploatarii Miniere de Cariere Jilt a Directiei Miniere pe postul de sef serviciu la Serviciul Planificare Programe Urmarire Productie al Exploatarii Miniere de Cariere Jilt din cadrul Directiei Miniere a societatii (filele 9- 10 din dosar fond).


Conform dispozitiilor art. 41 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):


``(1) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.


(2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.


(3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) conditiile de munca; e) salariul; f) timpul de munca si timpul de odihna.``


Potrivit art. 17 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - (1) Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.


(2) Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz.


(3) Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente:


a) identitatea partilor;


b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;


c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;


d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;


e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;


f) riscurile specifice postului;


g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;


h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;


i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;


j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;


k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;


l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;


m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;


n) durata perioadei de proba .


(4) Elementele din informarea prevazuta la alin. (3) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca .


(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.


(6) La negocierea, incheierea sau modificarea contractului individual de munca ori pe durata concilierii unui conflict individual de munca, oricare dintre parti poate fi asistata de catre un consultant extern specializat in legislatia muncii sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este, conform propriei optiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7).


(7) Cu privire la informatiile furnizate, prealabil incheierii contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, inclusiv pe durata concilierii, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.


Prin decizia contestata s-a modificat unilateral de catre angajator felul muncii intimatului reclamant si, implicit, a salariului, precum si a locului muncii, intimatul fiind schimbat, fara acordul sau, din functia de sef cariera la Cariera Jilt Sud a Exploatarii Miniere de Cariere Jilt, ce fusese ocupata prin concurs, in functia de sef serviciu la Serviciul Planificare Programe Urmarire Productie al Exploatarii Miniere de Cariere Jilt.


Ca urmare, apelanta a intocmit actul aditional nr. 13/2019, in care se mentioneaza functia de sef serviciu, noul loc de munca si un salariu inferior celui convenit anterior, act aditional ce nu a fost semnat, insa de niciuna din parti.


Nu are relevanta faptul ca reclamantul ar fi afirmat cele mentionate in procesul-verbal, in conditiile in care modificarea oricaruia din elementele prevazute la art. 41 alin. 3 impunea incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, potrivit art. 17 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar reclamantul a refuzat semnarea actului aditional nr. 13, ce cuprindea modificarile la contractul individual de munca .


Fata de cele expuse in precedent, raportat la dispozitiile legale analizate in mod coroborat, numai in conditiile in care intimatul a semnat un act aditional prin care s-ar fi modificat functia si, implicit, locul de munca, dar ar fi fost mentinute drepturile salariale, s-ar fi putut considera ca au fost respectate prevederile legale in materie neincheindu-se un act aditional la contractul individual de munca, anterior producerii modificarii, astfel cum prevede art. 17 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), apelanta a incalcat si obligatia de informare a intimatului cu privire la modificarea clauzelor esentiale din contractul individual de munca, privind felului muncii, locul muncii si salariul, prevazuta la art. 17 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Nu pot fi retinute criticile din apel, prin urmare, in contextul in care, potrivit probatoriului administrat in cauza nu reiese ca intimatul si-ar fi dat acordul pentru noul post.


Raportat la cele expuse in precedent, reiese ca nu sunt relevante celelalte critici si argumente din apel referitoare la mentinerea drepturilor salariale.


Vazand si dispozitiile art. 480 Cod procedura civila, Curtea va respins apelul ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge apelul formulat de parata B. B. B. B.SA, cu sediul in municipiul Targu-J., nr. 5, judetul Gorj, impotriva Sentintei civile nr. 168 din 28 mai 2020, pronuntata de Tribunalul Gorj in Dosarul nr., in contradictoriu cu intimat R.I., cu domiciliul in comuna R., ca nefondat.


Definitiva.


Pronuntata conform art. 402 Cod procedura civila, azi, 28 octombrie 2020.




Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 459 din data de 28 Octombrie 2020


Citeşte mai multe despre:    modificarea nelegala a contractului individual de munca prin schimbarea felului muncii    modificarea unilaterala a contractului individual de munca este permisa doar temporar si numai prin detasarea sau delegarea salariatului    regula modificarii elementelor esentiale ale contractului individual de munca prin acordul partilor
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe