din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2261 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Descrierea faptei imputate nu poate fi una generica si trebuie sa cuprinda suficiente elemente pentru a se putea verifica temeinicia aplicarii sanctiunii

Descrierea faptei imputate nu poate fi una generica si trebuie sa cuprinda suficiente elemente pentru a se putea verifica temeinicia aplicarii sanctiunii

  Publicat: 07 Jun 2021       1031 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, reclamanta Stoe.M. a formulat in contradictoriu cu parata F.N.DE G. a C.P.I.M. sI MIJLOCII S. a. (FNGCIMM SA IFN) contestatie impotriva deciziei de sanctionare dispuse prin Ordinul nr. 129/05.06.2019, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna: anularea deciziei de sanctionare cu avertisment scris dispuse prin Ordinul nr. 129/05.06.2019 si repunerea in situatia anterioara; acordarea daunelor morale in cuantum de 17.000 lei p.prejudiciul moral cauzat ca urmare a masurii nelegale (reprezentand medie a salariului net lunar al directorului general al FNGCIMM SA - IFN) ; obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Parte dintr-un proces
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Termen prin care se desemneaza persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Face parte din grupul infractiunilor contra libertatii sexuale,
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Imprejurarea ce determina nasterea raportului juridic de aplicare a sanctiunii, respectiv a raportului de constrangere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Prin Sentinta civila nr. 5187 din data de 30 septembrie 2019, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in Dosarul nr. x a fost admisa in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta STOE.M.in contradictoriu cu parata F.N.DE G. a C.P.I.M. sI MIJLOCII S. a. (FNGCIMM SA IFN). s-a anulat decizia de sanctionare dispusa prin Ordinul nr. 129/05.06.2019 emisa de parat.


De asemenea, s-a dispus repunerea partilor in situatia anterioara aplicarii sanctiunii disciplinare. Totodata, a fost obligata parata la plata catre reclamant a sumei de 2380 lei, reprezentand cheltuieli de judecata - onorariu de avocat.


s-a respins in rest cererea de chemare in judecata, ca neintemeiata.


P. a pronunta aceasta hotarare, prima instanta, a retinut ca intre reclamanta si parata exista raporturi de munca in baza contractului individual de munca nr. 268 din 24.07.2012 si actelor aditionale subsecvente.


Prin Ordinul nr. 129/05.06.2019 emis de catre parata (f. 9- 10), contestat in cauza de fata, s-a decis sanctionarea disciplinara a reclamantei STOE.M.cu avertisment scris.


In preambulul ordinului s-a aratat ca au fost avute in vedere urmatoarele: prevederile art. 25 lit. e) din Actul constitutiv al Fondului N.de G. a C.p.I.M. si Mijlocii S. a. - IFN; prevederile art. 21. alin. (1). lit. e) si alin. (3) din Regulamentul de organizare si functionare in vigoare; Nota ``RCP_1423/20.05.2019 - Analiza sesizarilor privind comportamentului salariatei M.Stoe. aprobata de conducerea institutiei``; Nota ``RCP_1350/14.05.2019 - Raportul privind rezultatele actiunii de consiliere etica in cazul salariatei M.Stoe_``; Nota ``RCP_1386/16.05.2019 - Nota privind intervievarea p.ocuparea postului de consilier management la Serviciul Strategie din cadrul Directiei Strategie, programe guvernamentale si relatii institutionale``; Nota ``RCP_741/14.03.2019 - Informarea semnata de dna. a. Papadopol Sef serviciu Prima Casa``; Nota ``RGI_582/14.03.2019 - Sesizare semnata de dna. a. Papadopol Sef serviciu Prima Casa``.


In art. 2 din Ordinul nr. 129/05.06.2019 s-a aratat ca ``motivul de fapt al sanctionarii disciplinarea il constituie neindeplinirea atributiilor de serviciu/nerespectarea normelor de conduita in institutie si anume:


(1) Imprejurarile in care fapta a fost savarsita sunt urmatoarele:


- incalcarea prevederilor art. 98 alin. (2) din Regulamentul intern si a dispozitiilor Capitolului Conduita etica, (3) din Codul de etica a FNGC1 MM SA 1FN, cu ocazia interviului organizat p.ocuparea postului de consilier management in data de 15.09.2019 - a manifestat ostilitate si lipsa de respect fata de colegii din comisia de interviu;


- incalcarea prevederilor art. 39 din Regulamentul intern - a contestat in mai multe randuri autoritatea manageriala a sefei serviciului Prima Casa si a manifestat ostilitate si lipsa de respect fata de aceasta;


- incalcarea prevederilor art. 48 din Regulamentul intern - in data de 13.03.2019 a refuzat sa isi indeplineasca sarcinile de serviciu si a perturbat mediul de lucru;


- incalcarea prevederilor art. 30 si art. 98 din Regulamentul intern - a contestat autoritatea manageriale a sefilor ierarhici fie in mod nefondat, fie cu incalcarea disciplinei muncii (nerespectarea obligatiilor), fie lipsit de etica;


- incalcarea prevederilor art. 39 alin. (1) si (7) si art. 98 din Regulamentul intern - nu cunoaste si nu respecta obligatiile care ii revin conform Regulamentului Intern in vigoare si nu a respectat prevede rile Regulamentului Intern privind procedura de intervievare;


(2) In stabilirea sanctiunii disciplinare au fost avute in vedere comportarea generala in serviciu a salariatei si sanctiunile disciplinare suferite anterior de aceasta. ``


In art. 2 din Ordinul nr. 129/05.06.2019 s-au indicat temeiurile juridice ale aplicarii sanctiunii disciplinare, astfel: art. 248. alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata, coroborat cu art. 247 si 250- 252 din acelasi cod.


Decizia de sanctionare disciplinara luata prin Ordinul nr. 129/05.06.2019 este nelegala intrucat nu indeplineste conditiile prevazute de art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sub sanctiunea nulitatii absolute.


Conform art. 252 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara ; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele p.care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele p.care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


Decizia contestata nu respecta art. 252 alin. 2 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Descrierea propriu-zisa a faptei ce constituie abatere disciplinara trebuie sa cuprinda elementele pe baza carora sa se poata stabili vinovatia autorului si ca fapta este una interzisa de lege, statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca, sa se poata stabili ce ii este imputat angajatului.


Descrierea din decizia contestata a faptelor imputate reclamantei este una foarte generala, echivaland cu lipsa descrierii.


Nu se arata care sunt actele materiale concrete prin care reclamanta a manifestat ostilitate si lipsa de respect, a refuzat sa isi indeplineasca sarcinile de serviciu, a perturbat mediul de lucru astfel, a contestat autoritatea manageriala a sefilor ierarhici, savarsind astfel primele patru fapte enumerate in art. 2 din ordinul contestat, sau modul concret in care, in savarsirea ultimei fapte enumerate de parata, reclamanta nu a respectat obligatiile care ii revin conform Regulamentului Intern in vigoare si nu a respectat prevederile R egulamentului Intern privind procedura de intervievare.


Descrierea propriu-zisa a faptei ce constituie abatere disciplinara trebuie sa cuprinda elementele pe baza carora sa se poata stabili vinovatia autorului si ca fapta este una interzisa de lege, statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca, sa se poata stabili ce ii este imputat angajatului.


In descrierea faptelor facuta de parata in Ordinul nr. 129/05.06.2019 nu se regasesc elementele pe baza carora instanta sa poata verifica care au fost actele materiale concrete savarsite de reclamanta (ce a spus, a facut sau nu a facut aceasta; cum a manifestat ostilitate si lipsa de respect, a refuzat sa isi indeplineasca sarcinile de serviciu, a perturbat mediul de lucru, a contestat autoritatea manageriala) si daca acestora le poate fi data in mod corect calificarea pe care le-a dat-o parata si daca ele constituie incalcari ale normelor invocate de parata.


Simpla enumerare a rezultatelor unor judecati de valoare facute de parata (a manifestat ostilitate si lipsa de respect, a refuzat sa isi indeplineasca sarcinile de serviciu, a perturbat mediul de lucru astfel, a contestat autoritatea manageriala a sefilor ierarhici) nu este suficienta p.efectuarea acestei verificari de catre instanta, dupa cum nu ii permite nici reclamantei sa formuleze aparari concrete.


Verificarea de catre instanta a incalcarii art. 39 alin. (1) si (7) si art. 98 din Regulamentul intern nu poate fi facuta in lipsa indicarii in decizia de sanctionare a obligatiilor incalcate, a modului si timpului incalcarii.


Totodata, in Ordinul nr. 129/05.06.2019 nu se arata cand anume au fost savarsite trei dintre cele cinci tipuri de acte materiale enumerate. De vreme ce, oricum, faptele nu sunt descrise in mod concret, sustinerile paratei in sensul ca este suficienta indicarea datei p.celelalte doua sunt neintemeiate si nu necesita o analiza suplimentara.


Descrierea faptelor din decizia contestata nu permite verificarea intrunirii elementelor constitutive ale unei abateri disciplinare si, implicit, nu permite verificarea temeiniciei sanctiunii.


Instanta a retinut ca, fata de acest mod deficitar de descriere a faptelor, referirile din preambul la notele enumerate sunt insuficiente p. a se putea retine ca se respecta art. 252 alin. 2 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Avand in vedere art. 252 alin. (2) lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nici explicatiile date de parata in intampinare nu pot complini lipsurile deciziei de sanctionare contestate.


Aceste motive determina retinerea nulitatii absolute a deciziei contestate si admiterea cererii de chemare in judecata .


In consecinta, analiza celorlalte motive de contestatie invocate, privind legalitatea si temeinicia sanctionarii disciplinare, este de prisos.


In consecinta, instanta a anulat decizia de sanctionare dispusa prin Ordinul nr. 129/05.06.2019 emis de parat. Avand in vedere cererea reclamantei in acest sens, a dispus repunerea partilor in situatia anterioara aplicarii sanctiunii disciplinare, prin inlaturarea tuturor consecintelor produse in cadrul raporturilor de munca dintre parti de aceasta sanctiune.


Instanta a respins cererea de chemare in judecata in rest, ca neintemeiata. A respins ca neintemeiata cererea reclamantului privind obligarea paratei la pla ta de daune morale.


Simpla imprejurare ca o parte dintr-un raport juridic obligational interpreteaza in mod gresit legea si contractul nu determina automat provocarea unui prejudiciu moral care sa necesite despagubire .


In cauza nu sunt intrunite elementele raspunderii patrimoniale. Reclamanta sustine ca prin aplicarea sanctiuni avertismentului i-a fost lezat dreptul la demnitate in munca, onoarea si prestigiul profesional in fata colegilor de serviciu . Instanta apreciaza ca pronuntarea prezentei hotarari este suficienta p.repararea acestui prejudiciu moral.


De vreme ce reclamanta sustine ca in lantul cauzal ce a determinat prejudiciul moral se afla si alte sanctiuni disciplinare, fara a fi dovedit insa caracterul nelegal al acestora, si consecintele acestora anterior sanctionarii prin Ordinul nr. 129/05.06.2019 (neparticiparea la cota de profit aferenta anului 2017, nepromovari in functie, neplata de sporuri), nu se poate retine ca prejudiciul moral invocat, evaluat la 17.000 lei, a fost cauzat ca urmare a masurii nelegale anulate prin hotararea de fata.


Totodata, de vreme ce legalitatea sanctiunilor disciplinare aplicate in trecut reclamantei nu sunt si nici nu pot fi analizate in cauza de fata, nefiind stabilit caracterul nelegal al acestora, nu se pot retine ca intemeiate nici sustinerile reclamantei privind hartuirea, care nu se poate realiza printr-o singura decizie de sanctionare cu avertisment.


Avand in vedere solutia data pe fond si dispozitiile art. 453 C. proCod civ., precum si complexitatea cauzei, a obligat parata la plata catre reclamant a sumei de sumei de 2380 lei, reprezentand cheltuieli de judecata - onorariu de avocat, a carui plata este dovedita prin ordinul de plata si factura atasate la dosar. Tinand cont de masura admiterii pretentiilor si de faptul ca lipsa capetelor de cerere respinse nu ar fi determinat cheltuieli mai mici, instanta a retinut ca nu se impune acordarea cheltuielilor in parte .


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, parata F.N.DE G. a C.P.I.M. sI MIJLOCII S. a. (FNGCIMM SA IFN).


In motivarea apelului, intemeiat pe dispozitiile art. 466 si urm., 480 al in.2 Cod de Procedura Civila, critica hotararea atacata, p.nelegalitate si netemeinicie, intrucat decizia de sanctionare indeplineste conditiile art. 252 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Astfel, conform art. 252 (2) din Legea nr. 53/2003: ``s ub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: descrierea faptei care constituie abatere disciplinara ; precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat, motivele p.c ar e au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele p.care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea ; temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica, ter menul in c a re sanctiunea poate fi contestata; instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.``


Conform art. 252 alin. 2 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), la art. 2 al Or dinului nr. 129/05.06.2019, s-a descris fapta care constituie abatere disciplinara, respe ctiv: c u ocazia interviului organizat p.ocuparea postului d e consilier management in data d e 15.05.2019 ``a manifestat ostilitate si lipsa de respect fata d e colegii din comisia de interviu"; a contestat in mai multe randuri autoritatea manageriala a sefei Serviciului Prima Casa si a manifestat ostilitate si lipsa de respect fata de aceasta. La data de 13.03.2019 a refuzat sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu si a perturbat mediul d e lucr u; a contestat autoritatea manageriala a sefilor ierarhici, fie in mod nefondat, fie cu incalcarea disciplinei muncii (nerespectarea obligatiilor), fie lipsit de etica ; n u cunoaste si nu a respectat prevederile regulamentului intern in vigoare si nu a respectat prevederile Regulamentului intern privind procedura de i ntervievare``.


Conform art..252, alin. (2) lit. b) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), la art. 2 al o r dinului nr. 129/05.06.2019 s - au precizat prevederile din regulamentul intern, care au fost incalcate d e salariat, respectiv: art. 98 din Regulamentul Intern si a dispozi tiilor Codului de Etica (cap. 3 - Conduita - etica) ; art. 39 din Regulamentul Intern; incalcarea prevederilor art. 48 din Regulamentul Intern ; incalcarea prevederilor art. 30 din Regulamentul Intern.


In ceea ce priveste art. 252 alin. (2) lit. c) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), aceasta conditie nu se aplica avertismentului scris, in conditiile art. 251, alin 1 din Legea nr. 53/2003.


Conform art. 252 alin. (2) lit. d) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), la art. 3 al o r dinului nr. 129/05.06.2019, s-a precizat temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica, respectiv: art. 248, alin. 1. Lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata, coroborat cu art. 247 si 250- 252 din acelasi Cod.


Conform art. 252 alin. (2) lit. e) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), la art. 4 al o r dinului nr. 129/05.06.2019 s-a precizat termenul in care sanctiunea poate fi contestata, respectiv, in termen de 30 de zile d e la luarea la cunostint a d e catre salariat a.


Conform art. 252 alin. (2) lit. e) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), la art. 4 al o r dinului nr. 129/05.06.2019, s-a precizat instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata, respectiv: Tribunalul Bucuresti.


Prin ur mare, apelanta considera ca este gresit a concluzia generala a instantei de fond in sensul ca ``decizia de sanctionare disciplinara luata prin ordinului nr. 129/05.06.2019 este nelegal a intrucat nu indeplineste conditiile art. 252 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sub sanctiunea nulitatii absolute".


Decizia contestata respect a art. 252 alin. (2), lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - descrierea faptelor. Salariata si-a intemeiat in principal contestatia pe invocarea incalcarii prevederilor art. 252 alin. (2) lit. a) C odul muncii, sustinand ca ordinul de sanctionare nu descrie a��a�� in concret"faptele savarsite si care au fost considerate ca fiind abateri disciplinare, iar instanta de fond si-a intemeiat in principal solutia anularii ordinului prin prisma n e resp e ct a rii art. 252 alin. (2) lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - a ned e scrierii abaterilor disciplinare.


Conform art. 247 din Legea nr. 53/2003 - (2) Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv d e munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici, iar conform art. 252 (2) din Legea nr. 53/2003: ``Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara".


In ceea ce priveste abaterile disciplinare savarsite de intimat a si descrierea acestor fapte, arata ca cele cinci alineate ale art. 2 (1) al Ordinului de sanctionare contin o descriere suficienta a faptelor savarsite in perioada 13.03. x19.


In primul rand, la art. 2 al ordinului nr. 129/05.06.2019, se mentioneaza foarte clar urmatoarele fapte care constituie abatere disciplinara, respectiv: `` C u ocazia interviului organiz at p.ocuparea postului de consilier management in data de 15.05.2019, a manifestat ostilitate si li psa de respect fata de colegii din comisia de interviu", ``Nu cunoaste si nu a respectat prevederile regulamentului intern in vigoare si nu a respectat prevederile Regulamentului intern privind procedura de intervievare ", precizandu-se in cadrul ordinului atat nerespectarea art. 98 alin. (2) din Regulamentul intern, cat si dispozitiile din Codul de Etica (cap. 3).


Din lecturarea Notei RCP nr. 1386 din 16.05.2019 - Nota privind intervievarea p.ocuparea postului de consilier management la Serviciul Strategic din cadrul Directiei Strategie, programare guvernamentale si relatii institutionale, specificat a in mod expres in preambul Ordinului nr. 129/05.06.2019 r ezulta cu claritate faptele petrecute in cadrul intalnirii p.intervievarea intimatei in data de 15 mai 2019. Astfel, intalnirea a fost intrerupta l a solicitarea intimatei de a i se comunica in scris componen t a comisiei de intervievare, candidata refuzand sa raspunda la intrebarile comisiei, membrii Comisiei constatand ca aceasta nu cunoaste reglementarile interne ale Fondului si nu indeplineste una din cerintele esentiale p. activitatea din cadrul Directiei Strategie, dand dovada de carente in deontologia profesionala si lipsa de disponibilitate p. a coopera si a lucra cu colegii, prin contestarea prezentei sefului Serviciului Strategie la interviu (implicit a autoritatii sale manageriale) si refuzul de a continua interviul chiar si in conditiile in care seful de serviciu Strategie a fost dispus sa paraseasca incaperea.


Astfel, prin fapta descrisa mai sus, intimata nu a respectat reglementarile interne, conform carora candidatii vor fi evaluati in etapa interviului de directorul directiei in care urmeaza a fi angajat si/sau seful de serviciu -art. 98 din regulamentul intern, solicitand nefondat si nejustificat amanarea interviului in baza unui motiv lipsit d e temeinicie si neprevazut in regulamentul intern (faptul ca nu s-a comunicat catre candidata in scris componenta comisiei de interviu), ceea ce a dus la impiedicarea exercitarii de catre colegii din comisie a obligatiilor lor de serviciu .


De asemenea, prin aceasta fapta, salariata nu respectat a doua ipoteza a art. 98 din regulamentul intern, care precizeaza ca: prin interviu se va urmari ca solicitantul sa raspunda la intrebari care pot sa scoata in evidenta compatibilitatea calitatilor personale si profesionale cu functia p.care candideaza.


Prin urmare, s-a constatat ca, prin acest comportament, intimata a manifestat ostilitate si lips a de respect fata de colegii din comisia de interviu, abaterea disciplinara si prevederile interne inculcate, fiind specificate la art. 2 al ordinului nr. 129/05.06.2019.


In legatura eu evenimentele din data de 13.03.2019. asa cum se mentioneaza in Nota RCP nr. 741/14.03.2019 - Informarea semnata de dna. a. Papadopol Sef serviciu ``Prima Casa"si Nota RGI nr. 582 din 14.03.2019 - Sesizare semnata de dna. Papadopol, ambele specificate in mod expres in preambul Ordinului nr. 129/05.06.2019, intimata a manifestat ostilitate si lipsa d e respect fata de colega si sefa s a directa, inclusiv prin folosirea termenului ``infractoare"adresat acesteia, motiv p.care si in ordinul de san ct ionare s-a mentionat la descrierea celei de - a doua fapt e ca, "a contestat in mai multe randuri autoritatea manageriala a sefei Serviciului Prima Casa si a manifestat ostilitate si lipsa de respect fata d e aceasta "`.


Cu privire la contestarea autoritatii manageriale, asa cum s-a constatat si Raportul nr. RCP 1350 din 14.05.2019, contestarea autoritatii manageriale prin invocarea calitatii de suspect pe care aceasta a avut-o in dosarul penal nr. 104/P/2018, excede principiilor etice si denota o atitudine lipsita de respect, ce a afectat climatul profesional, in conditiile in care dobandirea calitatii de suspect intr-un dosar penal de catre angajat nu constituie evident o proba a vinovatiei celui din cauza, iar autoritatile competente au constat contrariul celor afirmate. Atitudinea unui subaltern care invoca in mod repetat acest incident in scopul contestarii autoritatii manageriale a sefului ierarhic, chiar daca respectivul subaltern are convingerea personala ca seful ierarhic se face vinovat de faptele p.care a detinut calitatea procesuala de suspect, submineaza credibilitatea acestuia din urma fata d e subalterni, destabilizeaza buna desfasurare a relatiilor de munca in cadrul serviciului pe care acesta il conduce si implicit, produce efecte in plan reputational. Mai mult, in situatia in care ar fi detinut intr-adevar date si informatii care probau vinovatia persoanei in cauza, avea obligatia de a le aduce la cunostinta autoritatilor pe parcursul desfasurarii anchetei penale, or, salariata nu a facut decat sa profereze l a adres a sefului sau ierarhic o s e rie d e acuzatii nefondate.


Acesta a fost si motivul p.care se regaseste inclusiv in ordinul d e sanctionare si urmatoarea fapt a: la data de 13.03.201, a refuzat sa-si indeplineasca sarcinile d e serviciu si a perturbat mediul de lucru.


C onform documentului specificat in preambulul ordinului d e sanctionare (Nota RGI nr. 582 din 14.03.2019 - s esizare semnata de dna. a. Papadopol S e f serviciu . Prima Casa"), refuzul constient de a se adapta rigorilor unei munci in colectivitate (fiind deranjata adesea fie d e parfumul colegiilor, fie de temperatur a din birou) fac din intimata un salariat incapabil sa accepte munca intr-un mediu civilizat, ordonat, profesionalist si corect, iar o astfel de atitudine din partea salariatei ar e efecte negative asupra activit atii intregului colectiv si a productivitatii muncii zilnice".


De asemenea, conform documentului specificat in preambulul ordinului de sanctionare (Nota RCP nr. 741/14.03.2019 - i nformarea semnata d e dna. a. Papadopol Sef serviciu ``Prima Cas a): exemplu este si ziua de astazi in care, pana l a ora 13.00 nu a printat contractele de g. alocate pe motiv ca nu ii functioneaza calculatorul. Colegii de la IT au verificat afirmatiile dansei si m-au asigurat ca Pc-ul doamnei Stoe.este in perfecta stare de functionare".


Asa cum reflecta si Raportul d e Etica, document specificat in preambulul ordinului de sanctionare, intimata protesteaza fa ta de cerinta reglementar a a sefului s au direct de a fi anuntata de catre salariati cand parasesc locul d e munca si de a folosi timpul de munca p.indeplinirea indatoririlor de serviciu . In loc sa actioneze in sensul respectarii art. 39 din Regulamentul Intern, sustine ca prin aceste cerinte si prin regimul invoirilor generat de programul decalat de munca al salariatei, sefa s a actioneaza in mod discriminatoriu si abuziv in exercitarea prerogativelor manageriale. Interpretarea dispozitiei sefului ierarhic d e a fi anuntat de catre un salariat in momentul in care isi incheie activitatea si paraseste locul de munca drept o actiune de hartuire, abuziv a sau discriminatorie este exagerata si eronata, intrucat una din atributiile principale ale functiei de management se refera la monitorizarea prezentei si activitatii fiecarui subordonat.


Nu in ultimul rand, tot in baza Raportului de Etica specificat in ordinul de sanctionare, nemultumirile manifestate fata d e rezultatul evaluarii profesionale din partea salariatei nu fac decat sa perturbe mediul de lucru si sa incalce disciplina muncii, dovedindu-.prin prisma atributiilor d e serviciu, avand in vedere ca atat in regulamentul intern, cat si in legislatia in vigoare sunt indicate mijloacele legale si procedura specifica d e contestare a rezultatului acestor evaluari, contestare care nu a avut loc, iar modul in care intimata a ales sa-si manifeste nemultumirea fata de anumite aspecte existente in relatia cu seful ierarhic contravine principiilor si prevederilor stabilite prin Codul Etic (principiul 2 si capitolul 3 - conduita - etica).


In concluzie, sub aspectul descrierii faptelor ce constituie abateri disciplinare, solicita sa se constate ca norma continut a de art. 252 alin. (2) lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) are scop inlaturarea arb i trariului deciziei de sanctionare, permitandu-i salariatului sa ia cunostinta de motivele de fapt care au stat la baza sanctionarii sale iar instantei motivarea emiterii ordinului d e sanctionare. Or, aceasta motivare exista in cadrul celor 5 alineate ale art. 2 (1) din ordin, aspect recunoscut, de altfel, si de catre intimata, care nu critica inexistenta motivarii in fapt ci lipsa caracterului "concret"al acesteia.


Ceea ce instanta invoc a in realitate drept cauza a nulitatii absolute sunt considerente de natura stilistica, consider a ndu-s e c a motivarea in fapt ar fi trebuit sa fie mai descriptiva decat este in ordinul de sanctionare.


Asa cum Aplicand criteriul invocat de intimata si retinut de instant a, orice motivare in fapt a unei decizii d e sanctionare poate fi criticat a, oricand existand posibilitatea de a redacta un text mai cuprinzator, mai detaliat.


A aratat si in fata instantei de fond, scopul art. 252 alin. (2) lit. a) C. mun cii n u este acela de a transforma o decizie de sanctionare intr-un document cat mai detaliat, ci acela de a-i respecta salariatului dreptul de a cunoaste care sunt f aptele p.care a fost sanctionat.


Faptul ca intimata nu a negat savarsirea faptelor, ci a criticat doar maniera in care au fost acestea descrise in cadrul ordinului de sanctionare este inca o dovada a faptului ca motivarea in fapt din cadrul art. 2 (1) a fost apta sa ii respecte dreptul de a-i fi adusa la cunostinta abaterile savarsite.


P.toate aceste considerente, nu se poate retine constatarea instantei de fond, in sensul ca: ``d ecizia contestata nu respect a ar t.252 alin. (2) lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), descrierea din decizia contestata a faptelor imputate reclamantei este una foarte generala, echivaland cu lipsa descrierii:, motiv p.care solicita sa se constate ca faptele ce constituie abateri disciplinare savarsite de intimate au fost suficient de detaliate p. a justifica luarea masurii avertismentului scris.


Ordinul de sanc tionare indic a in mod expres obligatiile incalcate.


Nu se poate retine constatarea instantei d e fond in sensul ca: ``i n ordinul de sanctionare nu se regasesc elementele pe baza carora instanta sa poala verifica care au fost actele materiale concrete savarsite de reclamanta - ce a spus, ce a facut sau nu a facut aceasta. . iar `` verificarea de catre instant a a inculcarii art. 39 (1) si (7) si art. 98 din regulamentul intern, nu poate fi facuta in lipsa indicarii in decizia de sanctionare o obligatiilor inculcate, a modului si a timpului incalcarii ``, deoarece: a aratat la pct. 2 de mai sus c a in decizia de sanctionare sunt elemente suficiente p.verificarea actelor materiale concrete savarsite de intimata - inclusiv, ce a spus, ce a facut si ce nu a facut salariata-, p recum si datele savarsirii faptelor ori durata incalcarii obligatiilor ce ii reveneau in calitate de salariat a ; p revederile interne incalcate au fost mentionate in mod expres in cadrul ordinului contestat; i nstanta putea sa verifice incalcarea obligatiilor cuprinse in Regulamentul Intern si in Codul de Etica, acte care au fost atasate intampinarii; s alariata de asemenea, cuno stea normele incalcate, avand in vedere ca actele interne i-au fost comunicate si au fost luate la cunostinta sub semnatura d e catre aceasta, in momentul angajarii sau intrarii in vigoare a acestora.


Astfel, s-a mentionat in mod expres in ordinul contestat, incalcarea urmatoarelor prevederi ale normelor interne: incalcarea prevederilor art. 9 8 din Regulamentul Intern si a dispozi ti ilor Codului de Etica (cap 3 - Conduita - etica).


``Ar t. 98. a lin. (2) - Candida tii vor fi evaluati in etapa interviului de directorul directiei in care urmeaza a fi angajat si/sau seful de serviciu, dupa caz, precum si de o persoana din cadrul Directiei resurse umane. Prin interviu se va urmari ca solicitantul sa raspunda la intrebari care p o t sa scoata in evidenta compatibilitatea calitatilor personale si profesionale cu functia p.care candideaza.``


``Cap. 3 - Conduita - Etica-in relatii dintre angajati: Indiferent de functia detinut a, angajat ii Fondului adopt a un comportament bazat pe respect, buna credinta, corectitudine, impartialitate, obiectivitate si amabilitate. La toate nivelurile ierarhice, intre angajati trebuie creat si pastrat un climat profesional si echilibrat la locul de munca, in vederea desfasurarii activitatilor in conditii bune si eficiente.


I ntre colegi, relatiile trebuie sa se bazeze pe cooperare, evitandu-se comportamentul autocratic. In plus, angajatii trebuie sa acorde o atentie speciala transferului reciproc de informatii si cunostinte, eu scopul de a servi intereselor Fondului.


In randul angajatilor nu se tolereaza acte de discriminare, directa sau indirecta, pe baze religioase, de rasa, de etnie, de gen sau orientare sexuala, de origine sociala, de optiune politica, de invaliditate, de sarcina, de varsta, de caracteristici genetice, de apartenenta sau activitate sindicala sau de orice alta natura . Se interzic categoric orice acte de indecenta, hartuire sexuala sau de orice alta natura care pot sa afecteze demnitatea umana, prestigiul si imaginea angajatilor Fondului. "


Incalcarea prevederilor art. 39 din Regulamentul Intern; respectiv:


``Obligatiile salariatilor FNGCIMM sa cunoasca, sa respecte si sa aduca la indeplinire toate obligatiile care le revin in conformitatea cu legea, C CM, CIM, prezentul Regulament. R., normele, procedurile si celelalte reglementari aplicabile domeniului specific de activitate;


Sa indeplineasca cu responsabilitate si la timp atributiile stabilite prin fisa postului, dispozitiile date de angajator prin decizii, ordine scrise sau verbale privitoare la domeniul sau de activitate;


Sa respecte ora de incepere a programului de lucru si sa foloseasca integral si exclusiv timpul de munca p.indeplinirea obligatiilor de serviciu;


Sa nu par aseasca in mod nejustificat locul de munc a in timpul programului, f a r a acordul superiorului ierarhic, si daca este cazul, f ara a obti ne o invoire in conformitate cu art. 8 din Regulament;


Sa respecte ordinea si normele de disciplina a muncii, manifestand promptitudine, corectitudine si competenta in realizarea indatoririlor de serviciu; s a nu impiedice u nii salariati in executarea obligatiilor lor de serviciu; sa a iba o comportare corecta in cadrul relatiilor de serviciu, cu respectarea muncii celorlalti salariati si asigurarea unui climat de disciplina, ordine si buna intelegere; s a se preocupe permanent de propria perfectionare profesionala, de cunoasterea prevederilor legale aplicabile in domeniul sau de activitate, precum si a normelor si instructiunilor interne ale Fondului ; sa respecte nomele de conduita si obligatiile etice ale profesiei lor si sa nu savarseasca nic i un act sau fapt care sa dauneze intereselor FNGCIMM


Incalcarea prevederilor art. 48 din Regulamentul Intern:


Salariatilor le sunt interzise urmatoarele:


Prezentarea la serviciu in stare de ebrietate, introducerea sau consumul de bauturi alcoolice, precum si comportamentul indecent, neadecvat, practicarea de activitati care contravin atributiilor de serviciu sau care perturba activitatea altor angajati ; n erespectarea programului de lucru ; intarzierea sau absentarea nemotivata ; p arasirea locului de munca in timpul programului fara aprobare sau p. alte interese decat cele ale Fondului; a titudinea necorespunzatoare fa ta de ceilalti angajati, fa ta de managementul unitatii sau fata de clien ti (conduita necivilizata, insulta, calomnie, purtarea abuziva, lovire sau vatamarea integritatii corporale sau a s anatatii).


Orice comportament activ sau pasiv, care prin efectele pe care le genereaza, favorizeaza sau n efavorizeaza nejustificat o persoana sau un grup de persoane ori incalca demnitatea personala a alt o r angajati, prin crearea unui mediu degradant, intimida nt, o stil, umilitor sau ofensator, prin actiuni de discriminare sau hartuire; m anifestari de natura a aduce atingere imaginii Fondului".


Incalcarea prevederilor art. 30 din Regulamentul Intern: ``Relatiile de serviciu .munca la FNGCIMM S A IFN sunt relatii de autoritate ierarhice, precum si relatii de cooperare intre persoanele aflate pe nivele ierarhice egale. Pe linie ierarhica, fiecare persoana este subordonata direct si nemijlocit unui singur sef direct".


In concluzie, in cadrul ordinului contestat au fost mentionate toate temeiurile de drept (nefiind necesara reproducerea textelor legale sau a prevederilor din regulamente, coduri interne ori din contractul colectiv de munca, pe care se intemeiaza sanctiunea disciplinara), atat salariata, cat si instanta de fond putand verifica incalcarea art. 30, art. 39. art. 48, art. 98 din regulamentul intern, si a dispozi tiilor Codului de Etica (cap. 3 - Conduita - etica).


Ordinul nr. 129/05.06.20 1 9 precizeaza data savarsirii actelor materiale enumerate.


In baza art. 252 alin. 1) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), F., prin Directorul General al societatii a emis ordinul nr. 129 in data de 05.06.2019 p entru faptele savarsite de salariata in data de 13.03.2019, respectiv in data de 15.05.2019. Decizia fiind emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii l a cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .


In primul rand, in ceea ce priveste faptul ca p.unele fapte mentionate la pct. 2 din ordin, nu este indicata dat a la care au fost savarsite, preciz eaza ca aceasta nu este o cauza de nulitate, art. 252 alin. (2) lit. a) C. mun. n eindic a nd expres inserarea datei (si nici indicarea acesteia p.orice fapta descrisa) ca o conditie sub sanctiunea nulitatii.


In al doilea rand, solicita sa se constate ca doua dintre faptele p.care reclamanta a fost sanctionat a sunt circumstantiate in cadrul ordinului inclusiv prin indicarea datei s avarsirii lor, iar celealte fapte vin sa compl eteze/d e talieze cele 2 abateri disciplinare.


In orice caz, o eventuala nulitate, determinata de neindicarea datei savarsirii unora dintre faptele mentionate in ordin nu poate fi in niciun caz una totala si nu poate afecta si cele doua fapte p.care a fost indicata in ordinul de sanctionare, inclusiv data savarsirii.


Mai mult, instanta de fond precizeaza ca s ustinerile apelante i in sensul ca este suficienta indicarea datei p.celelalte nu necesita o analiza suplimentara din moment ce faptele nu sunt descrise in mod concret si, desi nu face o analiza in acest sens, retine fara a argumenta ca in ordin nu se arata cand anume au fost savarsite trei din cele 5 tipuri de acte materiale enumerate, iar sustinerile paratei sunt neintemeiate.


Astfel, sub acest aspect, solicita sa se constate ca i nclusiv cele doua fapte descrise in ordin u l contestat cu mentionarea datei exacte (13.03.2019 si 15.05.2019) sunt mai mult decat suficiente p. a determina aplicarea si mentinerea sanctiunii avertismentului scris - cea mai usoara sanctiune prevazuta de lege.


Referirile l a notele enumerate di n preambulul ordinului de sanctionare ajuta la


d etalierea/intelegerea abaterilor disciplinare savarsite de intimata.


In preambul Ordinului contestat, au fost enumerate urmatoarele note: NOTA RCP nr. 1423/20.05.2019 - Analiza sesizarilor privind comportamentul salariatei M.Stoe., a nalist in cadrul serviciului Prima Casa; NOTA RCP nr. 1350/14.05.2019 - Raportul privind rezultatele actiunii de consiliere etica in cazul salariatei M.Sto e nescu; NOTA RCP nr. 1386 DIN 16.05.2019 - Nota privind intervievarea p.ocuparea postului de consilier management la Serviciul Strategie din cadrul Directiei Strategie, programe guvernamentale si relatii institutionale; NOTA RCP nr. 741/14.03.2019 - Informarea semnata de dna. a. Papadopol Scf serviciu ``Prima Casa``; NOTA RGI nr. 582 DIN 14.03.2019 - Sesizare semnata de dna. a. Papadopol Sef serviciu ``Prima Casa``.


D esi in decizie trebuie sa apara in mod obligatoriu descrierea faptei care constituie abatere disciplinara (ceea ce si apare in cadrul art. 2 din ordinul contestat), legiuitorul nu exclude posibilitatea detalierii acestor fapte prin acte exterioare deciziei de sanctionare, cum ar fi rapoarte, acte sau note de constatare, in special daca:


Acestea sunt identificate exact prin numar si data, f ii nd cunoscute de salariat a anterior emiterii ordinului si necontestate de catre intimata inclusiv in cadrul prezentului litigiu;


Au fost savarsite mai multe abaterile disciplinare, ce necesita o expunere detaliata ; Ordinul de sanctionare este semnat de catre directorul general al societatii care a luat aceasta masura disciplinara in baza rapoartelor date de catre superiorul direct al salariatei sau persoanele care au interactiona t cu aceasta (anterior, in timpul sau dupa savarsirea abaterilor disciplinare).


In al doilea rand, preciz eza ca atat documentele mentionate in ordinul contestat cat si notele procedur ale/sanc tiunile evidentiate in cad rul intampinarii depuse in dosarul cauzei, vin sa justifice luarea masurii de sanctionare cu avertisment scris si individualizarea acesteia raportat la criteriile obligatorii prevazute la art. 250 Codul Muncit (mai exact criteriile de la pct. d si pct. e).


Notele mentionate ajuta de asemenea la stabilirea criteriilor prevazute la pct. a-c ale art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (imprejurarile in care fapta a fost savarsita; gradul de vinovatie a salariatului si consecintele abaterii disciplinare), relevand modul public in care aceste fapte au fost savarsite si faptul ca ulterior au devenit cunoscute la nivelul intregii institutii, consecinta reprezentand-o nu doar afectarea activitatii salariatei, ci afectarea a c tiv itatii intregului colectiv in cadrul careia aceasta isi des fasoara activitatea . Lipsa urmarilor de natur a disciplinara ale unui astfel de comportament, relevat prin notele mentionate in cadrul ordinului contestat, ar fi reprezentat o dovada de ineficien t a a normelor si regulamentelor care guverneaza activitatea institutiei, cu consecinta producerii unor situatii con f lictuale si manifestari similare pe viitor, lucru nepermis in cadrul unei institu tii.


In concluzie, contrar celor retinute de instanta de fond, considera c a d ispozitiile legale in ceea ce priveste motivarea in fapt sunt satisfacute, chiar daca s-a facut trimitere si la acte externe deciziei de sanctionare cu avertisment scris si ca in nici un caz nu se poate retine ca descrierea deficitara a faptelor, referirile din preambul la notele enumerate, desi insuficiente prin ele insesi, aduc o confirmare suplimentara a respectarii art. 250 si art. 252 (2), lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in emiterea ordinului contestat.


In concluzie:


- Sanctiunea disciplinara a fost aplicata dnei. Stoe.M.in conformitate cu art. 248, alin. 1, lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), coroborat cu art. 247 si 250- 252 din acelasi Cod;


- In conformitate cu art. 250 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariata a fost sanctiona ta cu masu ra disciplinara a avertismentului scris, in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite, avandu-se in vedere imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala in serviciu a salariatei si sanctiunile disciplinare suferite anterior de catre aceasta;


- Din analiza ordinului de sanctionare rezult a cu suficienta claritate descrierea faptei, fiind relevate reperele esentiale p.identificarea faptei savarsite, respectiv data circumstantelor concrete de savarsire si continutul faptelor, in acelasi timp decizia relevand si incalcarile normelor interne prin faptele savarsite iar din perspectiva acestor constatari sanctionarea a respectat dispozitiile art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), criticile retinute de instanta de fond avand un caracter pur formal, nefiind sustinute de argumente temeinice si legale:


- In mod corect, instanta de fond a constatat ca in prezen t a cauza nu sunt intrunite conditiile legale p. antrenarea raspunderii angajatorului, nefiind dovedita cauzarea unui prejudiciu moral, culpa angajatorului si nici caracterul n e legal al sanctiunilor disciplinare anterioare.


- P.toate considerentele de fapt si de drept expuse mai sus, solicita instantei admiterea apelului, schimbarea hotararii apelate, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata .


La data de 20 iulie 2020, intimata a depus la dosarul cauzei intampinare, prin care solicita respingerea apelului, ca nefondat.


Cercetand apelul declarat, Curtea il constata nefondat.


Intr-adevar, obiectul abaterii disciplinare sanctionate este prevazut neconditionat sub sanctiunea nulitatii absolute de dispozitiile art. 252 (2) lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Acest text contine cerinta descrierii faptelor care fac obiectul sanctionarii, in masura suficienta cat sa permita identificarea actelor concret savarsite, a semnificatiei disciplinare a acestora prin prisma prevederilor invocate, conform art. 252 (2) lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si aptitudinii lor de a produce efecte contrare obligatiilor de a avea un comportament caracterizat de respect fata de colegi si autoritate, indeplinirea sarcinilor de serviciu, respectarea eticii si disciplinei muncii, consecutive cunoasterii si insusirii dispozitiilor legii, codului etic si regulamentului intern.


Din aceasta perspectiva, fara o minima descriere a continutului propriu-zis al faptelor de natura sa produca incalcarea pretinsa a art. 98, 39, 48 si 30 din Regulamentul intern, respectiv a dispozitiilor Codului de Etica, nu pot fi valorificate cu relevanta disciplinara, mentiunile de ordin generic din decizie care fac referire la `` ostilitate si lips a de respect fata d e colegii din comisia de interviu; contestarea autoritatii managerial e a sefei Serviciului Prima Casa, ostilitate si lips a de respect fata de aceasta ; refuzul la data de 13.03.2019 de a-si indeplini sarcinile de serviciu si perturbarea mediul ui d e lucr u; contestarea autoritatii managerial e a sefilor ierarhici, fie in mod nefondat, fie cu incalcarea disciplinei muncii (nerespectarea obligatiilor), fie lipsit de etica ; necunoasterea si nerespectarea regulamentului intern in vigoare si a celor privind privind procedura de intervievare ``.


In loc de a descrie comportamentul salariatei, aratand in concret ce a facut, ce a spus, angajatorul a prezentat, astfel cum a retinut si Tribunalul doar concluzia sa, rezultat al unei judecati de valoare cu privire la semnificatia pe plan etic si disciplinar, a respectivului comportament. Or, p. a permite aceasta calificare, atat in intelegerea salariatului sanctionat, cat si in acceptiunea instantei, in eventualitatea exercitarii controlului judiciar, abaterile imputate trebuie sa fie prezentate in termenii lor de fapt si sa rezulte fara rest din cuprinsul deciziei, asa incat sa inlature orice posibilitate de speculatie ulterioara cu privire la faptele pe care le-ar fi putut avea in vedere angajatorul cand a decis sanctionarea.


Insa, din decizia de fata nu se poate desprinde continutul manifest al imputatiilor, desi acesta este prevazut sub sanctiunea nulitatii absolute, caracterul si relevanta disciplinara fiind aspecte de stabilit subsecvent, iar nu de afirmat in prealabil. Fara precizarea modului in care s-a manifestat atitudinea ostila, lipsita de respect fata de colegi, etica si disciplina muncii, nu pot fi stabilite elementele si efectele prejudiciabile ale comportamentului asupra valorilor si persoanelor protejate de normele care confera temeiul sanctionarii.


Neputand fi doar prezumate, in absenta descrierii faptelor intr-o modalitate care sa permita identificarea continutului efectiv, ilicit, si mai departe, incadrarea in ipoteza normelor sanctionatoare, p.certificarea, in acest fel, a caracterului disciplinar, decizia nu este corect intocmita, ci este nula p.motivul de nevalabilitate formala sanctionat expres de dispozitiile art. 252 alin. (2) lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Sub acest aspect, nu schimba datele problemei faptul ca salariatul ar fi stiut despre ce e vorba, de vreme ce descrierea e prevazuta ca o conditie de valabilitate formala a deciziei, sub sanctiunea nulitatii absolute. Fara o minima redare a ceea ce salariatul a facut sau spus, de natura sa fie privit ca act de ostilitate si lipsa de respect fata de colegi, sefi si reguli, adica a elementelor de natura sa formeze convingerea cu privire la intrunirea componentelor abaterii disciplinare din perspectiva obligatiilor ce-i revin, potrivit textelor aratate conform art. 252 alin. (2) lit. b) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), si care nu pot fi completate cu sustineri ulterioare, facute in faza procesului, instanta nu poate lua in considerare lamuririle aduse in cuprinsul prezentului apel.


In cazul in care aceste elemente de fapt nu sunt aratate in mod precis, p.determinarea lor nu pot fi valorificate nici chiar documentele mentionate in preambulul deciziei de sanctionare, p.ca si in acest caz, de nepreluare a lor explicita in corpul deciziei de sanctionare, subzista dubiul cu privire la intentia angajatorului manifestata la data adoptarii acestei decizii.


P. a fi valabila si a se opune eficient contestatiei salariatului, aceasta intentie trebuie sa se exprime concret, printr-o descriere neechivoca a actului ilicit ce a contravenit normelor generale si particulare de comportament in institutie si prin raportare la care atitudinea salariatului, astfel cum s-a relevat in fapt, sa poata fi definita drept abatere disciplinara de o gravitate proportionala cu sanctiunea aplicata.


Astfel, daca fapta nu e lamurita, nu se poate verifica incadrarea pretinsei abateri in ipotezele textelor sanctionatoare, neputandu-i-se stabili numaidecat relevanta disciplinara. Cu alte cuvinte, faptele si efectele pretinse ale acestora sunt lipsite de concretetea necesara verificarii savarsirii unor abateri in conditii de deplina cunoastere a elementelor raspunderii p.incalcarea normelor de conduita . In acest context, se invedereaza ca nici cerinta datei savarsirii nu a fost sanctionata de prima instanta de sine statator, ci in legatura cu necesitatea descrierii neindoielnice a faptei (faptelor) prin chiar decizia de sanctionare, p. a evita riscul unei modificari ulterioare.


intr-adevar, descrierea certa se impune sub sanctiunea nulitatii, p. a permite exercitarea controlului judiciar cu asigurarea exercitiului dreptului la aparare al salariatului, in conditiile in care nu este permis angajatorului ca in cadrul litigiului de munca sa se serveasca de motive de fapt sau de drept care nu au fost inscrise in actul sanctionator. Neexistand nicio certitudine asupra identitatii faptei p.care s-a intentionat atragerea raspunderii se deschide calea arbitrariului, data fiind multitudinea de posibilitati de manifestare care ar putea fi imbracate in haina unor aprecieri generale (sau subiectiv-particulare), de tipul ``ostilitate``, ``lipsa de respect``, ``refuz de indeplinire a sarcinilor de serviciu``, ``perturbare a mediului de lucru``, ``contestarea autoritatii``, ``necunoasterea regulilor si procedurilor``, etc.


Asadar, avand in vedere ca modalitatea de savarsire a faptelor este evocata intr-o maniera care prezinta deja concluzia cu privire la semnificatia faptelor neredate in concret, ceea ce intretine echivocul asupra relevantei lor ilicite, neexistand certitudine asupra elementelor si circumstantelor care au motivat rezolutia disciplinara la momentul adoptarii ei, Curtea, in acord cu statuarile primei instante, reitereaza ca in speta se verifica nu numai dispozitia, dar si ratiunea p.care textul art. 252 (2) lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) a prevazut descrierea faptei (faptelor) care constituie abatere disciplinara sub sanctiunea nulitatii absolute.


In consecinta, dat fiind ca actul sanctionator, astfel cum a fost intocmit, e nul din punct de vedere al cerintei de valabilitate formala, fara a mai fi necesara cercetarea de fond a savarsirii abaterilor, Curtea constata ca hotararea primei instante a fost pronuntata cu aplicarea corecta a legii, in mod temeinic, apelul declarat fiind nefondat si de respins, in conformitate cu prevederile art. 480 (1) Cod procedura civila.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:


Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-parata F.N.DE G. a C.P.I.M. sI MIJLOCII S. a. (FNGCIMM SA IFN), cu sediul in Municipiul Bucuresti, 38, sector 1, C. U. I x impotriva Sentintei civile nr. 5187 din data de 30 septembrie 2019, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata-reclamanta STOE.M., identificata cu CNP: x, domiciliata in Bulevardul Unirii nr. 37, etaj 2,


Definitiva.


Pronuntata azi, 04 septembrie 2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei.

Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2616 din data de 04 septembrie 2020


Citeşte mai multe despre:    ecizie sanctionare disciplinara    lispa unei descrieri concrete a faptelor imputate    in lipsa unei definitii a notiunii de "descriere a faptei" aprecierea cu privire la indeplinirea acestei conditii imperative este lasata exclusiv in competenta instantelor de judecata    cele doua institutii - descrierea faptei ce constituie abatere disciplinara si prescriptia aplicarii sanctiunii disciplinare-sunt intr-o legatura directa    enumerarea prevederilor din Regulamentul Intern presupus incalcate de salariata nu reprezinta o descriere a faptelor
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Documentele mentionate in decizia de sanctionare disciplinara nu scutesc angajatorul de a descrie fapta ce reprezinta abaterea disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 4973 din data de 11 decembrie 2019

A se permite angajatorului sa completeze decizia de sanctionare cu documente si probe suplimentare, in cursul judecatii, inseamna a se incalca principiul egalitatii de arme
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 15 din data de 13 Ianuarie 2020

Descrierea generica a faptei, fara o plasare in timp si spatiu, determina imposibilitatea verificarii de catre instanta de judecata. Nulitatea deciziei de concediere disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi - Decizia civila nr. 690 din data de 04 Decembrie 2019

Nerespectarea regulilor de procedura interna a angajatorului. Abatere disciplinara
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentita civila nr. 213 din data de 02 Iunie 2020

Retinerile efectuate de angajator din salariu pentru acoperirea prejudiciului produs prin fapta salariatului nu reprezinta a doua sanctiune disciplinara aplicata salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 461/2017, in sedinta publica din 8 februarie 2017

Nelegalitatea deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa elementelor obligatorii nu poate fi acoperita prin alte inscrisuri sau anexe
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 21/2017, in sedinta publica din data de 11 ianuarie 2017

Contestatie decizie sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Tribunalul Dolj - Sentinta civila nr. 3965 din 10 decembrie 2009





  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964