din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3930 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Descrierea generica a faptei, fara o plasare in timp si spatiu, determina imposibilitatea verificarii de catre instanta de judecata. Nulitatea deciziei de concediere disciplinara

Descrierea generica a faptei, fara o plasare in timp si spatiu, determina imposibilitatea verificarii de catre instanta de judecata. Nulitatea deciziei de concediere disciplinara

  Publicat: 28 May 2021       864 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
Pe rol judecarea cauzei Litigii de munca, avand ca obiect actiune in constatare, privind apelul declarat de . S.R.L., prin administrator S.I.T., impotriva Sentintei civile nr. 887/19.09.2019 a Tribunalul ui V., intimat fiind T. a.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Parte dintr-un proces
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Prin Sentinta civila nr. 887/19.09.2019, Tribunalul V. a admis contestatia formulata de contestatorul Timboi a. in contradictoriu cu intimata .- prin a. si r. S.I.T raian, si, in consecinta:


A constatat nulitatea absoluta a Deciziei nr. 14 de incetare a contractului individual de munca emisa de intimata pe data de 03.03.2019.


A obligat intimata sa achite contestatorului despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, calculate de la data desfacerii contractului individual de munca si pana la data platii efective.


Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:


In fapt, prin Decizia nr. 14/03.03.2019 emisa de S.C. S.T. S.R.L., s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca privind pe salariatul Timboi a. , retinandu-se savarsirea urmatoarelor fapte: ``rasturnarea unui palet cu o paguba de 2550 euro, nerespectarea timpului de conducere si incompetenta profesionala.``


Pri n contestatia formulata, Timboi a. a solicitat constatarea nulitatii absolute a Deciziei nr. 14/03.03.2019 si obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si actualizate si a tuturor drepturilor de care ar fi trebuit sa beneficieze calculate de la data desfacerii contractului de munca si pana la data platii efective.


Sub aspectul legalitatii, prima instanta a constat at ca decizia contestata este afectata de cauzele de nulitate absoluta prevazute de art. 251 si 252 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Dispozitiile art. 251 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevad: , (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. (2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. (4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.``


In conformitate cu dispozitiile art. 252 alin. 2 din Codul m uncii: ``Sub sanctiunea nulitatii a bsolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile preva zute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.``


Dispozitiile art. 63 C odul muncii sta bilesc in termeni imperativi: ``concedierea pentru savarsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii, poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile.``


Textul articolului 251 C odul muncii, da satisfactie principiului dreptului la aparare.


Prima etapa in realizarea cercetarii consta in convocarea salariatului; aceasta trebuie facuta in scris de persoana imputernicita de angajator, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii. Fiind vorba de o intrevedere, salariatul cercetat trebuie sa fie audiat, nefiind suficienta doar o cercetare scrisa. Cu aceasta ocazie, trebuie sa i se dea posibilitatea reala si concreta de a se apara, uzand de toate mijloacele legale de care dispune.


Ratiunea pentru care legiuitorul a inserat cerinta notificarii scrise prin precizarea clara a obiectului, a datei, orei si locului intrevederii a fost aceea de a da posibilitatea salariatului sa-si pregateasca apararile si probele, in cunostinta de cauza fata de fapta care ii este imputata si care trebuie sa ii fie comunicata.


Numai neprezentarea salariatului la convocarea astfel facuta, fara nici un motiv obiectiv, da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea fara efectuarea cercetarii prealabile (art. 251 alin. 3).


Instanta de fond a constatat ca, in cauza, angajatorul a incalcat prevederile legale referitoare la efectuarea cercetar ii disciplinare.


In acest sens, nici un inscris din cele depuse la dosarul cauzei de societatea intimata nu valoreaza cu o convocare la efectuarea cercetarii disciplinare prealabile, intrucat prin nici un act nu se aduce la cunostinta contestatorului ca este supus unei astfel de proceduri.


In acest context, lipsa oricarei convocari care sa respecte cerintele prevazute de dispozitiile art. 251 C odul muncii, lipsa oricaror dovezi din care sa rezulte desemnarea unei comisii de cercetare disciplinara si a intrunirii acesteia in vederea consemnarii rezultatelor cercetarii disciplinare prealabile, reprezinta o grava incalcare atat a principiului respectarii dreptului la aparare a salariatului anterior aplicarii sanctiunii disciplinare prealabile, cat si principiul consensualismului si al bunei credinte pe care trebuie sa se bazeze relatiile de munca .


Cu privire la motivele de fapt expuse in preambulul deciziei de concediere, se impune ca situatia de fapt sa fie indicata in materialitatea ei; sa se arate in ce consta in concret fapta insasi, nefiind suficienta o generalitate sau o afirmatie vaga cum ar fi: ``rasturnarea unui palet cu o paguba de 2550 euro, nerespectarea timpului de conducere si incompetenta profesionala``.


In decizia de concediere contestata, nu sunt detaliate faptele imputate contestatorului si, de asemenea, nu sunt prezentate dovezile care atesta situatiile de fapt retinute.


S. C. S.T. S.R.L. nu a individualizat in Decizia nr. 14/03.03.2019 faptele in materialitatea lor si nici in drep t ; mai precis, angajatorul nu a precizat prevederile din normele legale, din regulamentul intern, din contractul colectiv de munca si din contractul individual de munca si din fisa postului incalcate de salariat, in raport cu fiecare abatere disciplinara in parte .


Tribunalul a retinut ca, este esential ca angajatorul sa indice faptele savarsite de catre salariat, intrucat, ``in caz d e conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in de cizia de concediere (art. 79 C odul muncii).


Raportat celor expuse mai sus, prima instanta a retinut ca emiterea deciziei de sanctionare disciplinara s-a facut cu incalcarea prevederilor legale care reglementeaza efectuarea cercetarii disciplinare prealabile precum si pe cele care vizeaza continutul obligatoriu al unei astfel de decizii si imprima un caracter nelegal acestei sanctiuni, ceea ce atrage nulitatea concedierii, in conditiile art. 78 C odul muncii.


Instanta nu a mai analiza t decizia de concediere s ub aspectul temeiniciei acesteia si nici in ceea ce priveste individualizarea sanctiunii aplicate de vreme ce, sub aspectul legalitatii, decizia contestata este afectata de cauzele de nulitate prevazute la art. 251 si 252 (2) C odul muncii.


Potrivit dispozitiilor art. 80 alin. 1 si 3 C odul muncii ``(1) In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul a��. (3) In cazul in care salariatul nu solicita repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere, contractul individual de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.``


Raportat celor expuse mai sus, t ribunalul a admi s contestatia formulata de contestatorul Timboi a. in contradictoriu cu intimata .- prin a. si r. S.I oan T raian si, in consecinta, a constata t nulitatea absoluta a Deciziei nr. 14 de incetare a contractului individual de munca emisa de intimata pe data de 03.03.2019 si a obliga t intimata sa achite contestatorului despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, calculate de la data desfacerii contractului individual de munca si pana la data platii efective.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


Considera apelanta ca solutia instantei de fond este gresita deoarece, asa cum rezulta din Referatul intocmit de administratorul societatii, intimatul a fost cel care a solicitat sa- i inceteze contractul de munca in data de 18.02.2019, dar ca, in data de 02.03.2019, cand a ajuns la baza, cu toate ca se facusera toate pregatirile pentru inlocuirea lui si a colegului sau, a refuzat sa predea camionul. Acest referat are valoarea unei adevarate cercetari disciplinare, care s-a si materializat apoi prin emiterea Deciziei nr. 14/03.03.2019.


Mai sustine apelanta ca, i nclusiv in preambulul Deciziei desfacere a contractului de munca nr. 14/03.03.2019 sunt m entionate faptele savarsite de catre salariat . Considera ca modul de descriere al faptelor savarsite este succin t, dar suficient, cu atat mai mult cu cat se coroboreaza cu Referatul administratorului, care descrie amplu conduita intimatului si faptele savarsite.


Mai ar ata apelanta ca intimatul a fost salariatul sau pana la data de 04.03.2019 cand, datorita comportamentului sau si a incompetentei profesionale datorate in special lipsei de experienta in posturi similare, i s-a desfacu t contractul de munca . Mentioneaza ca, in acord cu conduita sa de pe intreaga perioada cat a fost angajatul sau, atunci cand a coborat din camion la baza, impreuna cu colegul sau, T.C_- D., au luat actele camionului (desi in Romania, o asemenea fapta echivaleaza cu savarsirea infractiunii de furt), incercand sa ii santajeze.


Apreci aza apelanta ca relatiile moderne de munca dintre angajator si angajat, desfasurarea de multe ori la distanta a acestora, trebuie sa duca la o interpretare mai permisiva, mai putin formala a prevederilor legale aplicabile unor situatii similare, astfel incat sa permita aprecierea ca legale a unor Decizii de genul celei atacate in spet a.


In consecinta, solicita admiterea apelului, cu cheltuieli de judecata .


In drept, au fost invocate disp. art. 466 si urm.Cod Procedura civila, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In apel nu s-au solicitat probe noi.


Intimatul nu a formulat intampinare.


Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constata ca apelul declarat de .este nefo ndat, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.


Potrivit art. 63 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``C oncedierea pentru savarsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile si in termen ele stabilite de prezentul cod.``


Aceasta obligativitate este reluata de legiuitor in continut art. 2 51 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit caruia sub sanctiune nulitatii absolute nicio masura de sanctionare disciplinara nu poa te fi luata inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.


art. 251 alin. 2 reglementeaza expres modalitatea in care se efectueaza aceasta cercetare disciplinara prealabila, scop in care salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de angajator sa realizeze cercetarea prealabila, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.


Aceasta norma legala reglementeaza intr-un mod expres atat obligativitatea angajatorului de a aplica sanctiunea disciplinara numai dupa cercetarea prealabila a faptei, ascultarea persoanei care se prezuma a fi vinovata si verificarea apararilor acesteia, ca si garantie a dreptului la aparare a salariatului care, pe aceasta cale, isi poate sustine nevinovatia cu privire la fapta imputata si arata toate imprejurarile cu legatura cauzala, cat si procedura de urmat pentru ca indeplinirea acestei obligatii sa-si atinga scopul prevazut de legiuitor.


Fiind imperativa, nesocotirea acestei di spozitii legale atrage nulitate a absoluta a actului de sanctionare.


In speta, angajatorul-apelant nu a facut dovada convocarii salariatului la efectuarea cercetarii disciplinare prealabile, convocare ce trebuia efectuata in scris, cu precizarea obiectului, datei, orei si locului intrevederii; de altfel, nu exista niciun act comunicat anterior concedierii, prin care sa se aduca la cunostinta salariatului ca este supus unei proceduri de cercetare disciplinara.


Referatul intocmit de administratorul societatii nu numai ca nu reprezinta un act de convocare la cercetarea prealabila, ci nici macar un act de cercetare prealabila.


Asadar, nu numai ca acest act nu poate complini lipsa convocarii prealabile a intimat ului, in mod alitatea prevazuta de legiuitor, dar nu poate complini nici lipsa cercetarii discip linare prealabile insasi, astfel incat in mod corect a retinut prima instanta ca decizia contestata este lovita de nulitate absoluta.


Totodata, verificand elementele obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda orice decizie de sanctionare, conform art. 2 52 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in mod corect instanta de fond a retinut ca decizia in cauza nu contine: descrierea concreta a faptelor care constituie abatere disciplinara, prevederile din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil si nici motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat sau motivele pentru care nu a fost efectuata cercetarea.


Astfel, c u privire la motivele de fapt expuse in preambulul deciziei de concediere, acestea sunt descrise generic: ``rasturnarea unui palet cu o paguba de 2550 euro, nerespectarea timpului de conducere si incompetenta profesionala``, fara o plasare in spatiu si timp, pentru a putea fi verificate de instanta inclusiv sub aspectul termenelor de prescriptie a raspunderii disciplinare si de aplicare a sanctiunii.


De asemenea, angajatorul nu a precizat prevederile din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv/individual de munca aplicabil ori din fisa postului incalcate de salariat, si nici motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat sau motivele pentru care nu a fost efectuata cercetarea.


Toate elementele de la art. 252 alin. 2 lit. a, b, c Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, astfel incat lipsa lor nu poate fi acoperita cu acte extrinseci, cum ar fi Referatul administratorului, la care se refera apelanta.


Asa cum a retinut si Tribunalul, potrivit art. 79 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere .


Ca urmare, avand in vedere ca apelanta a incalcat normele juridice imperative, care sanctioneaza cu nulitatea absoluta decizia de concediere disciplinara emisa in atare conditii, apararile apelantei privind temeinicia sanctiunii sunt lipsite de relevanta juridica, intrucat nulitate a absoluta actului de sanctionare emis in conditiile retinute mai sus f ace inutila examinarea fondului cauzei.


Pentru toate aceste considerente, constatand ca nu pot fi retinute motivele invocate, in baza disp. art. 480 alin. 1Cod Procedura civila, Curtea de Apel va respinge apelul declarat de . si va pastra sentinta atacata ca fiind legala si temeinica.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


DECIDE:


Respinge apelul declarat de .impotriva Sentintei civile nr. 887/19.09.2019 a Tribunalul ui V., sentinta pe care o pa streaza.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publi c a din 04.12.2019.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi - Decizia civila nr. 690 din data de 04 Decembrie 2019


Citeşte mai multe despre:    contestare decizie sanctionare disciplinara    incalcarea prevederilor referitoare la efectuarea cercetarii disciplinare    neconvocarea salariatului la efectuarea cercetarii disciplinare    lipsa unei descrieri concrete a faptei    neprecizarea prevederilor incalcate de salariat
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Documentele mentionate in decizia de sanctionare disciplinara nu scutesc angajatorul de a descrie fapta ce reprezinta abaterea disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 4973 din data de 11 decembrie 2019

Retinerile efectuate de angajator din salariu pentru acoperirea prejudiciului produs prin fapta salariatului nu reprezinta a doua sanctiune disciplinara aplicata salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 461/2017, in sedinta publica din 8 februarie 2017