Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » In cazul producerii prejudiciului de catre mai multi angajati, raspunderea este divizibila, nu solidara

In cazul producerii prejudiciului de catre mai multi angajati, raspunderea este divizibila, nu solidara

  Publicat: 17 Jun 2021       301 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei T.la data de 15.05.2014 sub nr. de dosar, reclamanta a. a solicitat, in contradictoriu cu paratul S.G., obligarea paratului la plata sumei de 39. 531, 3 lei, reprezentand parte a prejudiciului patrimonial produs bugetului Comunei C.ca urmare a inscrierii in mod nelegal in contractul de achizitie publica nr. 4230/17.12.2007, incheiat cu . a clauzei „Pretul contractului se ajusteaza conform ratei de inflatie stabilita de Institutul N.Central de S_”, clauza contrara continutului documentatiei de achizitie publicata pentru organizarea licitatiei publice de atribuire a contractului; obligarea paratului la plata dobanzilor legale aferente sumei de 39. 531, 3 lei, calculate pentru perioada cuprinsa intre data de 10.03.2015 (data punerii in intarziere prin notificarea de conciliere) si data achitarii efective; obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Criteriile de convergenta (cunoscute drept criteriile de la Maastricht) permit statelor membre ale Uniunii Europene sa intre in a treia etapa a Uniunii Economice si Monetare Europene (UME), etapa in care pot adopta moneda euro.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Procesul repetitiv realizat dupa o prima evaluare completa a ofertelor,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Sentinta pronuntata de Judecatoria T_


Prin Sentinta civila nr. 710/20.09.2016, Judecatoria T. a admis exceptia prescriptiei extinctive si a respins ca prescrisa actiunea civila formulata de reclamanta A. A. in contradictoriu cu paratul S.G.


Prin Decizia nr. 227/15.03.2017, Tribunalul Harghita a admis apelul declarat de reclamanta A. A. , a anulat Sentinta civila nr. 710/20.09.2016 a Judecatoriei T. si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi iinstanta.


In rejudecare, prin Sentinta civila nr. 463/26.06.2019, pronuntata in Dosarul nr., Judecatoria T. a admis cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta A. A. in contradictoriu cu paratul S.G_; a obligat paratul la plata catre reclamanta a sumei de 39. 531, 3 lei reprezentand contravaloarea prejudiciului creat si nerecuperat prin actualizarea nelegala a pretului contractului de achizitie publica nr. 4230/17.12.2007 incheiat de reclamanta cu, la care se adauga dobanda legala datorata de la data de 15 mai 2015 si pana la plata efectiva si integrala a debitului; a obligat paratul sa- i plateasca reclamantei sumei de 9000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata efectuate in ambele cicluri procesuale.


Decizia pronuntata de Tribunalul Harghita


Prin Decizia civila nr. 351/30.07.2020, Tribunalul Harghita a admis apelul formulat de paratul S.G.impotriva Sentintei civile nr. 463 din 26.06.2019 a Judecatoriei T_; a schimbat in tot sentinta atacata in sensul ca a respins ca neintemeiata cererea de chemare in judecata; a obligat intimata A. A. la plata sumei de 4760 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .


Pentru a pronunta aceasta solutie, Tribunalul a retinut ca, asa cum rezulta din Decizia RIL nr. 16/2016, prevederile Codului muncii se aplica raporturilor juridice dintre primar/viceprimar si unitatea administrativ-teritoriala, daca legi speciale nu contin dispozitii specifice, inclusiv dupa incetarea mandatelor.


Din acest punct de vedere, nu sunt intemeiate sustinerile intimatei - parate in sensul ca, chiar si in asemenea situatii, raspunderea primarului este una civila delictuala, iar in acest sens sunt elocvente considerentele cuprinse in paragrafele 44 si 49 din decizia RIL 16/2016, unde se arata, pe de o parte, ca raspunderea civila delictuala nu poate fi atrasa in sarcina primarilor, indiferent daca mandatul acestora mai este sau nu in desfasurare, iar, pe de alta parte, ca singurul caz in care poate fi atrasa raspunderea civila delictuala a unui primar este atunci cand fapta prejudiciabila nu este savarsita in legatura cu functia sau prejudiciul este urmarea unei infractiuni, situatie care insa nu se regaseste in cauza de fata.


Deci, avand in vedere aplicarea in prezenta cauza a prevederilor Codului muncii, Tribunalul a constatat ca, in mod neintemeiat, prima instanta a aplicat principiul solidaritatii din materia raspunderii civile delictuale, in conditiile in care art. 255 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) deroga de la acest principiu si instituie principiul raspunderii divizibile, in functie de doua criterii . Astfel, potrivit art. 255:


``(1) Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.


(2) Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar.``


Aplicand aceste prevederi legale in cauza de fata, Tribunalul a constatat ca, in mod cert, in cauza de fata, prejudiciul nu a fost cauzat doar de catre fostul primar S.G., deoarece acesta nu putea semna contractul si nu putea dispune de fondurile bugetare decat dupa parcurgea unor proceduri in cursul carora legalitatea acestor operatiuni trebuia sa fie analizata si verificata de mai multe persoane din cadrul primariei. In acest sens, Tribunalul a retinut ca potrivit art. 24 alin. 2 si 3 din Legea finantelor publice locale nr. 273/2006:


``(2) Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice locale se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaza de catre contabil, cu exceptia prevederilor art. 54 alin. (7).


(3) Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozitiilor legale.``.


In concluzie, Tribunalul a apreciat ca prejudiciul a carui reparare o pretinde reclamanta de la parat nu are un caracter cert, in conditiile in care in mod sigur nu doar paratul este vinovat de producerea lui, astfel ca actiunea reclamantei nu poate fi admisa atat timp cat aceasta nu a dovedit cat din acest prejudiciu revine in sarcina paratului.


Calea de atac exercitata:


In cauza a formulat recurs reclamanta A. A. , solicitand casarea deciziei pronuntate de instanta de apel, respingerea apelului declarat de paratul S.G., mentinerea Sentintei civile nr. 463/26.06.2019 a Judecatoriei T., cu obligarea intimatului parat S.G.la plata cheltuielilor de judecata .


In motivare a sustinut, in esenta, ca decizia recurata este data cu aplicarea gresita a normelor de drept material intrucat:


a retinut ca probabila producerea pagubei de catre mai multe persoane, desi, din probatoriul administrat, rezulta in mod clar ca aceasta a fost produsa din vina exclusiva a paratului;


in cauza nu sunt aplicabile prevederile art. 255 alin. 1 si 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ci cele ale art. 254 din acelasi act normativ, deoarece prejudiciul material a fost produs exclusiv din vina paratului. Totodata, chiar daca raspunderea paratului este reglementata de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), aplicarea prevederilor de drept comun din materia raspunderii civile delictuale nu este exclusa. Nu in ultimul rand, Decizia nr. 16/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in recurs in interesul legii, nu este aplicabila litigiului, deoarece efectele acesteia se intind doar asupra proceselor incepute ulterior intrarii sale in vigoare;


raspunderea paratului este unica si rezulta din faptul ca acesta este singurul semnatar al contractului, in calitate de primar al Comunei C., ceea ce inseamna ca si-a asumat intreaga raspundere pentru stabilirea unui pret diferit de cel cuprins in oferta depusa la licitatie . Totodata, din documentele intocmite de Camera de Conturi Harghita, s-au retinut in sarcina paratului, ca abateri, faptul ca a incheiat contractul de lucrari fara a-l supune vizei de control financiar preventiv si faptul ca si-a asumat o obligatie contrara documentatiei de atribuire.


In drept, au fost invocate prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila.


Apararile formulate in cauza


Intimatul parat a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neintemeiat si obligarea recurentei reclamante la plata cheltuielilor de judecata .


In motivare a aratat, in esenta, ca nu exista nici un dubiu ca decizia RIL nr. 16/2016 este aplicabila in cauza, deoarece aceasta a devenit obligatorie pentru toate instantele, de la data publicarii ei in Monitorul Oficial.


In alta ordine de idei, a aratat ca recurenta avea obligatia de a proba indeplinirea conditiilor art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), printre care identificarea persoanelor responsabile si cuantumul prejudiciului produs, cu atat mai mult cu cat prejudiciul constatat de Camera de Conturi Harghita era unul estimativ.


Or, reclamanta-recurenta a formulat cererea de chemare in judecata doar impotriva paratului-intimat, fara insa a proba prejudiciul produs exclusiv de catre acesta, astfel ca decizia instantei de apel este legala si temeinica.


In drept, intimatul parat a invocat prevederile art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), paragrafele 44 si 49 din Decizia RIL nr. 16/2016, art. 453 si art. 201 din Codul de procedura civila.


Solutia si considerentele curtii de apel


Examinand recursul formulat, curtea de apel constata urmatoarele:


Primul si cel de-al treilea motiv de recurs nu pot fi primite, deoarece acestea se refera la aspecte de netemeinice ale hotararii recurate, nu la aspecte de nelegalitate ale acesteia, asa cum reglementeaza in mod imperativ prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila.


Conform art. 486 alin. 1 lit. d din Codul de procedura civila, cererea de recurs trebuie sa cuprinda motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.


Recursul se motiveaza, conform art. 487 alin. 1 din Codul de procedura civila, prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs, motivele de nelegalitate sunt prevazute limitativ in art. 488 pct. 1- 8 C. din Codul de procedura civila, iar art. 489 alin. 1 din Codul de procedura civila prevede ca recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. 3, care se refera la motivele de ordine publica ce pot fi ridicate din oficiu de instanta, precum si in situatia alin. 2, in care criticile dezvoltate nu sunt susceptibile de incadrare in dispozitiile art. 488 din Codul de procedura civila.


A motiva recursul inseamna, pe de o parte, aratarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevazute limitativ de art. 488 din Codul de procedura civila, iar pe de alta parte, dezvoltarea acestuia, in sensul formularii unor critici privind judecata realizata de instanta care a pronuntat hotararea recurata, raportat la motivul de nelegalitate invocat.


Fata de faptul ca nu constituie motiv de recurs orice nemultumire a partii cu privire la solutia pronuntata, instanta de recurs poate examina numai acele critici privitoare la decizia atacata care pot fi incadrate in prevederile art. 488 din Codul de procedura civila.


In speta, recurenta a indicat ca motiv de recurs prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila, insa argumentele aduse nu au dezvoltat motivul de recurs indicat in conformitate cu cerintele art. 488 din Codul de procedura civila si cu structura recursului, care este o cale extraordinara de atac, nedevolutiva.


Astfel, argumentele invocate in primul si cel de-al treilea motiv de recurs fac trimitere la modul de stabilire a vinovatiei de catre instanta de apel, aspect care tine de interpretarea probatoriului administrat in cauza si care nu poate fi readus in discutie in faza procesuala a recursului.


Or, asupra acestor aspecte instanta de recurs nu se mai poate pronunta, deoarece prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila vizeaza strict situatiile in care instanta de apel a incalcat normele de drept material invocate ori pe cele invocate le-a aplicat gresit, consecinta a unei interpretari eronate a legii, iar nu modalitatea in care aceasta a stabilit starea de fapt, care, in urma solutionarii apelului, capata caracter definitiv.


Asadar, facand trimitere la mijloace de proba si la modul in care acestea au fost evaluate de instanta de apel, recurenta tinde la o devoluare a fondului, ceea ce este incompatibil cu structura recursului, in cadrul caruia nu se verifica temeinicia si elementele de fapt ale cauzei, ci legalitatea solutiei adoptate, respectiv corecta aplicare a legii la situatia de fapt determinata de instanta de apel.


In concluzie, primul si cel de-al treilea motiv de recurs nu se incadreaza in motivele de casare prevazute de art. 488 din Codul de procedura civila, astfel ca nu pot fi analizate.


Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, constatam ca, potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de procedura civila, ``dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I``, ceea ce inseamna ca Decizia nr. 16/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in recurs in interesul legii, este aplicabila si procesului pendinte, aceasta fiind publicata la data de 09.07.2017, cat timp litigiul nu era finalizat.


Prin aceasta decizie, s-a stabilit cu caracter obligatoriu ca ``prevederile Codului muncii se aplica raporturilor juridice dintre primar/viceprimar si unitatea administrativ-teritoriala, daca legi speciale nu contin dispozitii specifice, inclusiv dupa incetarea mandatelor.``


Prin urmare, este evident ca, in virtutea principiului specialia generalibus derogant (norma speciala deroga de la cea generala), dispozitiile generale ale Codului civil, referitoare la raspunderea civila delictuala, nu pot fi aplicate in cauza, ci in speta sunt aplicabile prevederile speciale ale Codului muncii.


Or, spre deosebire de dreptul comun, in dreptul muncii, in cazul producerii prejudiciului de catre mai multi angajati, raspunderea este divizibila, nu solidara, fiind necesara identificarea raspunderii fiecarei persoane care ar fi putut contribui la producerea prejudiciului.


Avand in vedere ca, potrivit constatarilor instantei de apel (care nu mai pot fi readuse in discutie), paratul nu este singura persoana care a contribuit la producerea prejudiciului, ci acesta a fost cauzat de mai multi angajati, era necesara dovedirea de catre reclamanta a cuantumului prejudiciului cauzat de parat, proba care nu a fost realizata in cauza in fata instantelor de fond si de apel, ceea ce inseamna ca, in mod corect, instanta de apel a constatat ca prejudiciului ii lipseste caracterul cert.


In aceeasi ordine de idei, contrar celor argumentate de recurenta, constatam ca nu se pune problema aplicarii in cauza, prin excludere, fie a prevederilor art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), fie a celor ale art. 255 din acelasi act normativ. Astfel, prevederile art. 254 reglementeaza raspunderea patrimoniala a salariatilor, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, atunci cand produc pagube angajatorului lor, iar cele ale art. 255 stipuleaza raspunderea conjuncta, care este o forma a raspunderii patrimoniale si care intervine tot in cazul indeplinirii conditiilor art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ceea ce inseamna ca cele doua texte legale nu se exclud reciproc, ci din contra, se completeaza.


Asadar, prevederile art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se refera la conditiile necesare pentru existenta acestei raspunderi, iar prevederile art. 255 reglementeaza raspunderea in cazul in care paguba a fost produsa de mai multi salariati.


Fata de toate aceste aspecte, conchidem ca decizia instantei de apel este data cu respectarea legii, motiv pentru care, in temeiul dispozitiilor art. 498 din Codul de procedura civila, vom respinge ca nefondat recursul declarat in cauza.


Avand in vedere solutia instantei de recurs si faptul ca recurenta se gaseste in culpa procesuala, in temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de procedura civila, aceasta va fi obligata sa achite in favoarea intimatului suma de 5. 950 de lei, reprezentand cheltuieli de judecata sub forma onorariului avocatial (f. 44).


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE


Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A. A. , cu sediul procesual ales la Cabinetul de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) N.N., in Targu-M., .civile nr. 351/30 iulie 2020, pronuntata de Tribunalul Harghita in Dosarul nr. .


Obliga recurenta la plata in favoarea intimatului a sumei de 5. 950 lei, reprezentand cheltuieli de judecata .


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, azi, 21 ianuarie 2021.




Pronuntata de: Curtea de Apel Targu Mures - Decizia civila nr. 12/R din data de 21 ianuarie 2021


Citeşte mai multe despre:    raspunderea patrimoniala a salariatior    in dreptul muncii raspunderea patrimoniala este divizibila    prejudiciul nu are un caracter cert in conditiile in care in mod sigur nu doar paratul este vinovat de producerea lui
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe