Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » O decizie a Curtii de Conturi nu determina de plano caracterul nedatorat al unei plati efectuate de angajator salariatilor

O decizie a Curtii de Conturi nu determina de plano caracterul nedatorat al unei plati efectuate de angajator salariatilor

  Publicat: 22 Jun 2021       333 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Prin cererea de apel, inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti la data de 22.07.2019, apelanta C.Nationala de T. a. R.T.S. a. a critict Sentinta civila nr. 736/14.03.2019, pronuntata de Tribunalul I.- Sectia Civila, in Dosarul nr. x, aratand ca, „in fapt, la data de 15.10.2015, a achitat salariatilor o diferenta a drepturilor salariale reprezentand indexarea cu rata anuala a inflatiei pentru perioada ianuarie - septembrie 2015, suma acordata intimatei, cu titlu de indexari salariale pentru perioada ianuarie - septembrie 2015, fiind in cuantum de 130 lei - brut, din care net 92 lei.

Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Modalitate (procedeu) de prevenire a erodarii puterii de cumparare a populatiei, prin realizarea unor corelatii intre salarii, pe de o parte,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Modalitate (procedeu) de prevenire a erodarii puterii de cumparare a populatiei, prin realizarea unor corelatii intre salarii, pe de o parte,
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Diminuare a valorii monedei nationale in raport cu una sau mai multe valute de referinta sau cu pretul aurului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Persoana fizica sau juridica ce datoreaza o suma de bani debitorului urmarit
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

La data de 04.04.2016, prin Decizia nr. II 1/5/04.04.2016, Curtea de Conturi a stabilit ca indexarile aferente pentru perioada ianuarie - septembrie 2015 nu erau datorate de catre angajator, motiv pentru care, la pct. 14 din Decizia anterior mentionata, a impus recuperarea drepturilor salariale reprezentate de indexarea acestora cu rata anuala a inflatiei pentru perioada ianuarie - septembrie 2015.


In vederea indeplinirii obligatiilor impuse de Curtea de Conturi, a fost demarat prezentul demers judiciar, prin care a fost solicitata obligarea intimatei la achitarea sumei de 624 lei reprezentand drepturi salariale nedatorate.


Potrivit fluturasului de salariu, a fost achitata intimatului suma bruta de 130 lei (92 lei net) reprezentand sume acordate cu titlu de indexare anuala a inflatiei pentru perioada ianuarie - septembrie, cuantumul brut al acestei plati fiind evidentiat in cuprinsul fluturasului de salariu in coloana ``Adaugari``, din care au fost retinute contributiile datorate, platile reprezentand indexari salariale pentru perioada ianuarie - septembrie 2015 negasindu-si justificare in Contractul Individual/Contract Colectiv de Munca deoarece acest Contractul Colectiv de Munca 2015 - 2017 a produs efecte incepand cu luna octombrie 2015, in acest sens fiind si constatarile Curtii de Conturi din Decizia nr. 111/5/04.04.2016.


In lipsa unui temei legal sau contractual care sa justifice acordarea sumelor reprezentand indexari salariale pentru perioada ianuarie - septembrie 2015, platile efectuate cu acest titlu catre intimat, si care se regasesc in fluturasul de salariu, in coloana ``Adaugari`` - sume brute din care au fost retinute contributiile, reprezinta o plata nedatorata, potrivit art. 256 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), coroborat cu art. 1341 din Codul civil.


In drept, apelanta a invocat dispozitiile art. 466 din Codul de procedura civila, art. 256 din Legea nr. 53/2003 precum si celelalte dispozitii legale invocate in prezenta cerere .


Intimata B. a_- M.nu a depus, la dosar, intampinare.


Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului I.la data de 16.10.2018, sub numar de dosar x, reclamanta C.NATIONALA DE T. a. ROMANE T.S. a. a chemat-o in judecata parata B. a_- M., solicitand obligarea acesteia la restituirea sumei de 92 lei, reprezentand drepturi salariale nedatorate, precum si obligarea la achitarea cheltuielilor de judecata .


Prin Sentinta civila nr. 736/14.03.2 019, Tribunalul I.- Sectia Civila a respins actiunea ca neintemeiata.


Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:


``Potrivit dispozitiilor art. 256 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.


Potrivit dispozitiilor art. 272 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


Asa fiind, pentru a fi obligat salariatul la restituirea sumei incasate necuvenit trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: angajatorul trebuie sa faca dovada faptului ca persoana respectiva a avut calitatea de salariat in baza unui contract individual de munca; salariatul ori fostul salariat a incasat de la angajator suma de bani ce se solicita a fi restituita; aceasta suma nu era datorata, nu trebuia sa fie platita salariatului.


In prezenta cauza, reclamanta nu a depus, la dosarul cauzei, inscrisuri din care sa rezulte faptul ca paratul ar fi avut calitatea de salariat al acestuia, ori faptul ca reclamanta i-a acordat paratului suma de bani ce face obiectul cauzei, iar salariatul/fostul salariat nu era indreptatit la primirea acesteia.


In lipsa unor asemenea probe, in conditiile in care reclamanta avea obligatia de a dovedi pretentiile solicitate, cererea de chemare in judecata urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata``.


Asupra apelului, Curtea retine urmatoarele:


Motivul pentru care reclamanta l-a actionat in judecata pe parat este reprezentat de o decizie a Curtii de Conturi care a interpretat in linia competentelor ce privesc mai ales aspectul cheltuirii bugetelor si mai putin aspectul juridic al clauzelor interpretate, semnificatia datei de la care a produs efecte Contractul Colectiv de Munca pentru anii 2015- 2017.


Este indiscutabil ca acesta a produs efecte de la data inregistrarii sale, ceea ce nu inseamna ca el nu putea contine clauze/dispozitii care sa reglementeze drepturi sau situatii aferente unor perioade anterioare datei inregistrarii sale, insa nu doar acest aspect este important, ci si continutul clauzei in baza careia reclamanta a facut plata pe care, acum, o pretinde a-i fi returnata.


Potrivit dispozitiilor art. III alin. 6 din acest Contract, s-a prevazut ca salariul brut sa fie indexat, anual, cu rata inflatiei, cu respectarea legilor aplicabile si cu prevederile BVC aprobat.


Folosirea acestei sintagme de indexare anuala, coroborata cu data intrarii in vigoare a Contractului a fost cea care a condus Curtea de Conturi spre concluzia gresitei indexari a salariului reclamantului pentru perioada ianuarie -septembrie 2015, cat timp CCM a fost inregistrat la MMPS la data de 1.10.2105.


In orice caz, aceasta exprimare aparent clar, dar care a fost, cel putin aparent, suficient de imprecisa cat sa instituie in sarcina apelantei o obligatie de recuperare, trebuie interpretata pornindu-se nu neaparat de la ce inseamna, in Dictionarul Limbii Romane, termenul ``anual``, ci folosindu-se regulile de interpretare specifice interpretarii contractelor civile, respectiv dandu-se intaietate, dincolo de interpretarile literale, vointei partilor, regula despre care amintesc dispozitiile art. 1268 alin. 1 si 2 din Codul Civil (CCM fiind un astfel de contract).


Potrivit acestor dispozitii, clauzele susceptibile de mai multe intelesuri se interpreteaza in sensul ce se potriveste cel mai bine naturii si obiectului contractului, clauzele indoielnice interpretandu-se tinandu-se seama, intre altele, de natura contractului, de imprejurarile in care a fost incheiat, de interpretarea data anterior de parti, de sensul atribuit in general clauzelor si expresiilor in domeniu si de uzante.


Exista, din perspectiva identificarii continutului vointei reale a partilor, un inscris care, consemnand, in timpul negocierilor purtate pentru incheierea CCM 2015- 2017, punctul de vedere rezultat in urma discutiilor, arata ce anume au agreat/inteles partile prin inserarea termenului de anual in privinta indexarii salariului brut si in contextul in care amintitul CCM urma sa .finalul anului, mai exact cu trei luni inainte de 31.12.2015.


In continutul Procesului - Verbal nr. 8/28.09.2015.depus in foarte multe dintre dosarele cu obiect identic, inregistrate insa distinct, ca urmare a actionarii in judecata a salariatilor de catre .retine faptul ca, relativ la indexarea cu rata inflatiei, s-a agreat acordarea ratei inflatiei pentru perioada ianuarie-septembrie 2015 din fondul de salarii pe directii, indexat cu 2, 2%, fond care urma a se distribui fiecarei directii in parte, directorul de functiune din fiecare directie, cu acordul sindicatelor, distribuind nominal, suma de plata, in cuantum fix, platibil o singura data .


Rezulta ca partenerii sociali au convenit asupra surselor si a modalitatii de acordare a indexarii, cu rata inflatiei, si pentru perioada ianuarie-septembrie 2015, iar, daca acest lucru a fost negociat si agreat de catre parti, si, ulterior, exprimat, mai putin clar (cel putin din perspectiva de analiza strict contabila a Curtii de Conturi), prin sintagma ``anual``, in cuprinsul art. III alin. 6 din CCM valabil pentru anii 2015- 2017, de aceasta intelegere trebuie sa se tina cont, pentru a se da reala eficienta prevederilor constitutionale potrivit carora contractul colectiv de munca este legea partilor si pentru a se interpreta dispozitii contractuale, nu in raport de ceea ce apare, literal, a transmite textul clauzei din CCM, ci in raport de vointa reala a partilor contractante.


Este foarte clar, in opinia Curtii, ca partile au dorit ca, incepand cu data de 1.10.2015, sa permita, retroactiv, pentru anul 2015, indexarea salariilor brute ale salariatilor cu rata de inflatie, ceea ce nimic nu interzicea deoarece orice contract, inclusiv un contract colectiv de munca, poate contine reglementari/intelegeri si pentru perioade anterioare intrarii sale in vigoare, data intrarii sale in vigoare, raportat la asemenea reglementari, avand doar rolul de a crea un punct de reper juridic in privinta datei de la care devin exigibile drepturile ce vizeaza perioade anterioare intrarii in vigoare a actului care le contine.


Ca urmare a acestor discutii, consemnate neindoielnic in inscrisul mai sus amintit, a fost inserat termenul ``anual``, in continutul art. III alin. 6 din CCM 2015- 2017 si, cu certitudine, pornind tot de la aceasta intelegere dintre parti, a realizat si apelanta plata sumelor reprezentand indexarea pe care acum sustine ca nu ar datora-o, desi, asa cum rezulta din Procesul - Verbal ce consemneaza date esentiale cu privire la vointa partilor in ceea ce priveste semnificatia termenului ``anual``, a fost de acord ca, odata cu semnarea CCM 2015- 2017, sa acopere, prin indexare, fenomenul de devalorizare a puterii de cumparare a monedei in care a platit salariile, pentru tot cursul anului 2015.


In ceea ce priveste Decizia nr. III/5/04.04.2016, emisa de Curtea de Conturi, Curtea constata ca aceasta concluzioneaza asupra efectuarii, catre intimat, a unei plati ``nedatorate`` ca urmare a interpretarii limitate a prevederilor legale referitoare la data producerii efectelor pentru un contract colectiv de munca, neinsotita de rezultatul unei analize juridice asupra imprejurarii daca un contract colectiv de munca poate sa cuprinda clauze si cu privire la perioade de timp anterioare (nicio dispozitie legala nu impiedica o asemenea alcatuire a Contractului Colectiv de Munca) intrarii sale in vigoare prin inregistrare si in absenta aplecarii asupra vointei reale a partilor prin raportare la intelesul termenului ``anual``.


O decizie a Curtii de Conturi, emisa in exercitarea atributiilor sale de control prin care s-a stabilit ca anumite drepturi, cum ar fi indexarea drepturilor salariale cu rata inflatiei pentru perioada ianuarie-septembrie 2015, au fost acordate nelegal, nu lipseste, prin existenta sa, de efecte, plata daca o instanta de judecata nu constata lipsa de temei juridic a platii efectuate si nu dispune obligarea la restituire pentru ca, altminteri, nici nu s-ar mai fi adresat parata apelanta instantei, ci ar fi dispus, in mod direct si nemediat, recuperarea sumelor de la salariati, in baza unui document care nu poate fi atacat de catre acestia din urma si care constituie, fara indoiala, un reper de fapt si de drept, un punct de plecare in analiza existentei, respectiv inexistentei platii nedatorate, iar nu continutul exclusiv al unei astfel de analize care are in vedere interpretarea, in raport de vointa reala a partilor, a continutului unui contract colectiv de munca fata de care Curtea de Conturi este un tert .


Nu e clar daca, in concret, Curtea de Conturi a avut sau nu acces la inscrisul mai sus amintit sau daca a avut ocazia de a-l parcurge, insa este evident ca, pornind de la existenta sa neindoielnica, nu se poate conchide ca apelanta ar fi realizat vreo plata nedatorata, ci, dimpotriva, se poate, in mod rezonabil, extrage concluzia ca aceasta a facut o plata in acord cu ceea ce au negociat partile sa inteleaga, pentru anul 2015, in privinta termenului ``anual`` referitor la acoperirea fenomenului inflationist ce afectata salariile angajatilor pana la data la care partile au reusit incheierea si inregistrarea Contractului Colectiv de Munca .


Nu in ultimul rand, relativ la regulile de interpretare a contractului, chiar si in lipsa documentului mai sus indicat, se retine si vointa partilor ca semnificatia unor clauze neclare (desi aceasta clauza, initial, nu a fost deloc neclara pentru parti, ci doar pentru Curtea de Conturi) sa fie decisa prin acordul partilor, iar, daca nu se ajunge la un astfel de acord, clauzele CCM sa fie interpretate in favoarea salariatilor, in acest sens fiind cuprinsul art. i-5 alin. 1 .Interpretare CCM si conflicte de munca: ``Interpretarea clauzelor prezentului contract se face prin consens. Daca nu se realizeaza consensul, clauza se interpreteaza in favoarea salariatilor.``


Or, din aceasta perspectiva, interpretarea termenului ``anual`` ca referindu-se la acordarea indexarii pentru intreg anul 2015 este singura in masura sa fie in favoarea salariatilor, cu atat mai mult cu cat, in nicio dispozitie a CCM 2015- 2017, nu a fost inscris faptul ca indexarea urma a se acorda doar pentru ultimul trimestru al anului 2015, aceasta interpretare apartinand nu atat apelantei, ci unui tert fata de CCM, respectiv Curtii de Conturi care, fie nu a avut (sau nu a cerut) acces la documentele in baza carora a fost redactat continutul CCM 2015- 2017, fie nu le-a acordat acestora, din punct de vedere juridic, importanta cuvenita.


Avand in vedere ansamblul considerentelor ce preced, Curtea, in baza art. 480 alin. 1 Cod ProCod civila, va respinge actiunea ca nefondata.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


DECIDE:


Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta C.NATIONALA DE T. a. R.T.S. a. , C.x, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. Jx, cu sediul in Otopeni, Calea Bucurestilor nr. 224F, judetul I. si cu sediul procesual ales la S. P. a. R. L. ``R.& R_`` din Bucuresti, 18, intrarea B, etaj 6, sector 1, impotriva Sentintei civile nr. 736 din data de 14.03.2019, pronuntata de Tribunalul I.- Sectia Civila in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata B. a_- M., cu domiciliul in Bucuresti, sector 1.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti, Decizia nr. 340/2020 din 25.02.2020


Citeşte mai multe despre:    raspunderea patrimoniala a salariatului    Curtea de conturi    restituire    plata nedatorata    Codul muncii    Legea 53/2003
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de un salariat. Termenul de prescriptie.
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia nr. 4376/ 09.10.2019

Suma stabilita pentru acoperirea daunelor produse angajatorului se retine in rate lunare din drepturile salariale
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233/2020

Contravaloarea pagubei recuperate de angajator prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie
Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 45/2019

Recunoasterea faptei generatoare de prejudiciu la adresa angajatorului. Angajarea raspunderii patrimoniale
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233 din data de 13 noiembrie 2020

Producerea unui prejudiciu in patrimoniul angajatorului de catre un salariat al sau este de esenta raspunderii patrimoniale. Conditii raspundere patrimoniala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 158 din data de 15 martie 2019

Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233/2020

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Restituirea salariilor compensatorii dupa anularea deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia nr. i»¿1814/2019 din 27.03.2019



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii scutirii autoritatilor publice de taxa judiciara de timbru in actiunile care au ca obiect venituri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Raspunderea patrimoniala a salariatului pentru pagubele produse anagajatorului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Abuzurile savarsite in domeniul retrocedarii padurilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Obligativitatea sau neobligativitatea Statului Roman de a achita taxele judiciare de timbru
Sursa: CSM