din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1940 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Negocierea si includerea clauzei de confidentialitate in contractul individual de munca

Negocierea si includerea clauzei de confidentialitate in contractul individual de munca

  Publicat: 19 Dec 2023       575 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Potrivit art. 26 din Codul muncii, clauza de confidentialitate este definita ca fiind: �(1) Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca�.


Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Vanzarile facute prin abordarea activa a clientilor individuali, in interiorul fie al teritoriului exclusiv al unui alt distribuitor, fie al clientelei exclusive a unui alt distribuitor; aceasta se poate face, de exemplu, prin:
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(Dealer) Persoana sau firma care, in tranzactiile cu valori mobiliare si alte instrumente financiare transferabile, actioneaza ca principal.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
(lat. divulgare "a face cunoscut multimii"). Termen care desemneaza unele infractiuni care se comit prin destainuirea,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.

Clauza de confidentialitate se negociaza la momentul incheierii contractului individual de munca sau la o data ulterioara, si odata cu nasterea ei, apar obligatii interdependente si reciproce a caror respectare va conduce la beneficii in detrimentul ambelor parti.


Astfel, pe de-o parte ca angajator, redactarea clauzei de confidentialitate te va adaposti de eventualele prejudicii ce ti le poate aduce angajatul prin divulgarea informatiilor cu care acesta intra in contact la locul de munca, si pe de alta parte pentru angajat este important sa cunoasca care sunt acele informatii pe care nu trebuie sa le aduca la cunostinta publicului.


In speta ce urmeaza a fi prezentata se va pune problema daca salariatul a incalcat sau nu clauza de confidentialitate avand in vedere impactul economic pe care l-a avut acesta in momentul angajarii lui la noua societate .


In fapt, paratul a activat in domeniul vanzarii de produse marca X din anul 2012, colaborand, de-a lungul timpului, cu mai multi dealeri autorizati X, si, implicit, cu mai multe societati care utilizau, in mod constant, astfel de servicii .


Avand in vedere incetarea contractului de distributie dintre fostul angajator al paratului si X Romania S.R.L., incepand cu luna martie 2017, paratul a demarat o colaborare cu reclamanta, pentru a obtine produsele necesare pentru clientii ale caror proiecte ar fi fost prejudiciate in lipsa acestora.


La data de 24.05.2017, paratul a incheiat cu reclamanta S.C. Y S.R.L., Contractul individual de munca, fiind incadrat pe functia de Agent Vanzari .


La momentul incadrarii acestuia la angajatoarea-reclamanta, portofoliul de clienti al S.C. Y S.R.L. a crescut considerabil avand in vedere ca unul dintre factorii determinanti ai acestei cresteri a fost aducerea de catre parat, in cadrul societatii, a clientilor cu care purtase relatii de colaborare la fostul angajator, caruia ii incetase contractul de distributie ce permitea vanzarea de produse marca X.


Dupa aproape 3 ani de colaborare, in care activitatea companiei in ceea ce priveste vanzarea de produse industriale marca X a crescut considerabil ca o consecinta directa a activitatii paratului, Contractul individual de munca a incetat prin acordul partilor, in temeiul art. 55 lit. b) din Codul muncii, la data de 15.02.2020.


Dat fiind faptul ca paratul era persoana de contact care facea legatura intre S.C. Y S.R.L. si clienti, inclusiv sub aspectul lamuririi chestiunilor tehnice, precum si colaborarea indelungata, preexistenta relatiilor contractuale cu reclamanta, dintre parat si clientii cu care lucra, in ziua precedenta incetarii Contractului individual de munca, paratul a comunicat clientilor cu care colaborase datele sale personale de contact, in eventualitatea in care acestia ar avea nevoie de suport tehnic, referitor la achizitiile intermediate de catre acesta.


Ulterior incetarii Contractului individual de munca, avand in vedere inexistenta unei clauze de neconcurenta, paratul a incheiat un nou contract individual de munca, cu o alta societate ce desfasoara activitati similare, fiind, de asemenea, dealer autorizat X.


Societatea-reclamanta l-a chemat in judecata pe salariat pentru incalcarea clauzei de confidentialitate care a cauzat un prejudiciu de 38.374 de lei.


Investita cu un conflict de munca intre angajator si angajat avand ca obiect incalcarea sau nu a clauzei de fidelitate, instanta de judecata a trebuit sa aplice, prin analogie, unele dintre criteriile avute in vedere de legiuitor in cadrul art. 21 Codul muncii pentru concretizarea clauzei de neconcurenta, in mod special cele referitoare la natura activitatii prestate, tipul de activitate desfasurat de angajator, cunoasterea sau nu de catre acesta din urma a activitatii desfasurate de salariatul sau.


Tribunalul in mod corect a retinut faptul ca, in doctrina de specialitate obligatia de fidelitate a fost definita ca fiind indatorirea salariatului de a urmari, in executarea muncii sale, interesele legitime ale angajatorului si de a se abtine de la orice actiune avand ca scop sau ca efect afectarea acestor interese.


Obligatia de fidelitate nu il impiedica pe salariat sa lucreze in acelasi domeniu ulterior incetarii raporturilor de munca, prin intermediul clauzei de confidentialitate putandu-se interzice doar transmiterea informatiilor ce au fost declarate confidentiale in cuprinsul clauzei de confidentialitate si nu orice date sau informatii de care au luat cunostinta partile in timpul executarii contractului.


Raportand aceste consideratii de ordin teoretic la speta concreta dedusa judecatii, instanta a retinut, din examinarea probelor aflate la dosar, ca prevederea contractuala pe care se intemeiaza reclamanta este lipsita de valabilitate.


Astfel, contractul individual de munca este un contract sinalagmatic sau bilateral (ceea ce rezulta din definitia data de art. 10 Codul muncii), act juridic care se caracterizeaza prin reciprocitatea si interdependenta obligatiilor ce revin partilor.


Asa cum se afirma in literatura juridica, obligatiile reciproce ce revin unei parti contractante sunt sau trebuie sa fie cauza juridica a celor ce incumba celeilalte.


Or, este de netagaduit faptul ca o clauza de confidentialitate din cuprinsul unui astfel de contract trebuie sa prevada pentru parti drepturi si obligatii reciproce, aflate in relatii de interdependenta.


Clauza de la art. N din Contractul individual de munca incheiat de partile in proces prevedea doar drepturi pentru reclamanta si doar obligatii pentru parat, contravenind in mod esential tezei ce sta la baza unui contract sinalagmatic sau bilateral.


In aceste conditii, concluzia care se impune este aceea ca respectiva clauza este lipsita a cauza si nu poate avea eficienta juridica, fiind o intelegere prin care se urmareste negarea sau limitarea drepturilor prevazute de lege in favoarea salariatului, intelegere sau tranzactie interzisa de art. 38 din Codul muncii si din acest motiv este lipsita de valabilitate.


Astfel, nu s-a dovedit incalcarea dispozitiilor art. 26 Codul muncii privind clauza de confidentialitate.


O pretinsa divulgare a secretelor de afaceri, tehnice sau comerciale apartinand reclamantei nu a fost dovedita in speta dedusa judecatii.


Trimiterea unor mesaje text catre partenerii contractuali ai reclamantei, prin care acestia erau informati ca paratul nu mai desfasoara activitate in cadrul S.C. Y S.R.L. reclamantul oferindu-si serviciile pe viitor, nu poate fi considerata o incalcare a obligatiilor de confidentialitate, cata vreme nu au fost divulgate informatii avand un astfel de caracter.


Totodata, din continutul mesajului text transmis de catre parat, rezulta ca au fost transmise datele de contact ale fostului angajat, precum si disponibilitatea de asigurare de sport tehnic.


De asemenea, s-a constatat ca nu a fost incheiata nicio clauza de neconcurenta, astfel incat nu se poate retine caracterul ilicit al comportamentului fostului angajat.


Reclamanta nu a dovedit ca in desfasurarea activitatii sale, paratul ar fi folosit informatii, date, contacte de care putea sa ia cunostinta doar in calitatea sa de salariat al reclamantei, incalcand obligatia de confidentialitate.


De altfel, reclamanta nu a precizat concret care sunt aceste date sau informatii, cu exceptia faptului ca eventual ar fi folosit identitatea clientilor.


Insa, obiectul de activitate, in baza caruia reclamantul stabileste relatii comerciale nu este confidential putand fi obtinute de la Registrul Comertului sau de pe site-uri de specialitate.


Extrasele de pe Internet, print-screenurile din baza de date ale societatii-reclamante cu privire la lucrarile promovate de parat, ca angajat al unui tert nu atesta incalcarea clauzelor Contractului individual de munca al paratului.


Intrucat nu trebuie neglijate principiile liberei circulatii a informatiei, a libertatii comerciantului de a-si alege partenerii contractuali si imprejurarea ca datele de identificare a clientilor reclamantei, a produselor ce fac obiectul sau de activitate se puteau obtine si din alte surse


De altfel nu s-a dovedit ca prin efectuarea unor eventuale tranzactii la societatea al carui angajat este in prezent paratul, prin utilizarea de informatii pe care le-ar fi detinut in calitate de angajat al reclamantei, s-ar fi realizat diminuarea incasarilor reclamantei.


Una dintre conditiile necesare pentru a fi atrasa raspunderea angajatului este ca angajatorul sa fi suferit un prejudiciu material (o paguba) in legatura cu activitatea desfasurata de catre salariat .


Evaluarea pagubei, intinderea despagubirii, trebuie sa se stabileasca pe baza unor date economice concrete, iar dovada certitudinii prejudiciului cade in sarcina angajatorului, fiind necesar ca din probele administrate sa rezulte in mod neindoielnic in primul rand existanta pagubei.


In plus, nu se poate stabili o legatura de cauzalitate intre aceasta fapta si presupusul prejudiciu.


Pentru motivele aratate, Tribunalul a respins cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost formulata, ca neintemeiata, aceeasi fiind solutia si pentru capetele de cerere accesorii.


Aceeasi solutie a fost mentinuta si de Curtea de Apel Bucuresti care a constatat ca nu exista dovezi ale existentei prejudiciului in cuantumul pretins, astfel incat, in lipsa dovedirii prejudiciului nascut si actual in patrimoniul angajatorului, raspunderea patrimoniala a salariatului parat nu poate fi angajata.


Fata de cele mai sus retinute, Curtea a constatat ca hotararea atacata cu apel este legala si temeinica sub aspectele analizate, astfel ca, vazand si prevederile art. 480 alin. (1) Cod procedura civila, a pastrat in tot hotararea apelata.


In concluzie, in speta de fata, presupusele fapte ilicite ale paratului, de incalcare a clauzei de confidentialitate si de angajare la o societate concurenta nu au putut crea posibilitatea concreta si certa pentru producerea prejudiciului, astfel incat nu s-a putut fundamenta raspunderea materiala in sarcina autorului ei.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti


Citeşte mai multe despre:    clauza de confidentialitate    codul muncii    codul muncii 2024
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti



Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Model contract de munca 2024. CIM editabil 2024!
Sursa: EuroAvocatura.ro

Cand il preceda in mod direct repausul zilnic se adauga la repausul saptamanal
Sursa: MCP Cabinet avocati

Transportatorii rutieri nu pot transfera unor terte persoane responsabilitatea de a respecta perioadele de conducere si perioadele de repaus ale conducatorilor auto
Sursa: MCP Cabinet avocati

Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Interdictia suprapunerii programului de lucru in cazul salariatilor cu mai multe locuri de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati