Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Nu orice conditie pentru exercitarea unui drept constituie si criteriu de discriminare

Nu orice conditie pentru exercitarea unui drept constituie si criteriu de discriminare

  Publicat: 16 Jul 2021       178 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Pe rol, judecarea apelurilor formulate de apelanta-reclamanta a. si de catre apelanta-parata S.DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE IN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA SA impotriva Sentintei civile nr. 7476 din data de 20.12.2019 pronuntate de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr., cauza avand ca obiect drepturi banesti.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
1. Fractiune a dreptului de proprietate comuna asupra unui bun sau asupra unei mase de bunuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Stimulent material sau moral care se acorda unei persoane sau unui colectiv, pentru indeplinirea exemplara a unor sarcini, pentru contributii deosebite la apararea
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Politica monetara este reglementata de Articolele 105?111 (fostele Articole 105-109)din Tratatul de constituire a Comunitatii Europene. Este fundamentala pentru uniunea economica si monetara (UEM).
Act adoptat de organele de stat,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Dreptul subiectiv civil exprima posibilitatea recunoscuta de normele dreptului civil (adica de dreptul civil obiectiv) subiectului activ, in virtutea careia acesta poate avea, in limitele determinate de lege,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Depasire a legalitatii,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Criteriile de convergenta (cunoscute drept criteriile de la Maastricht) permit statelor membre ale Uniunii Europene sa intre in a treia etapa a Uniunii Economice si Monetare Europene (UME), etapa in care pot adopta moneda euro.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contract complex convenit de un cabinet individual de avocatura sau de o alta structura abilitata de sistemul de organizare a avocaturii, pe de o parte, si o persoana fizica sau juridica, numita client,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin Sentinta civila nr. 7476 din data de 20.12.2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr., a fost respinsa ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii apararilor de fond .


A fost respinsa actiunea formulata de reclamanta a. in contradictoriu cu parata S.DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE IN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA SA, ca neintemeiata.


A fost obligata reclamanta sa achite paratei suma de 1000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata partiale.


In considerentele hotararii judecatoresti, instanta de fond a retinut ca reclamanta a fost angajata paratei in perioada 25.07. _18, in temeiul contractului individual de munca nr. 681/22.07.2016, raporturile de munca incetand prin demisie potrivit Deciziei nr. 1566/24.09.2019.


Prin prezenta actiune reclamanta solicita plata sumei de 9939 lei, cu titlu de participare la profit aferent anului 2018, proportional cu perioada lucrata in anul 2018.


Tribunalul a retinut ca sunt aplicabile dispozitiile art. 1 alin. 1 lit. e din OG nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, potrivit cu care ``participarea salariatilor la profit; societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome care s-au angajat si au stabilit prin bugetele de venituri si cheltuieli obligatia de participare la profit, ca urmare a serviciilor angajatilor lor in relatie cu acestea, pot acorda aceste drepturi in limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul agentului economic, in exercitiul financiar de referinta``. Potrivit pct. 2 lit. e paragraf 2 din Precizarea pentru determinarea sumelor care fac obiectul repartizarii profitului conform Ordonantei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, aprobata cu modificari prin Legea nr. 769/2001, cu modificarile si completarile ulterioare din 15.02.2005, aprobata prin Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 144/2005, ``Societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome pot acorda salariatilor drepturi in limita a 10% din profitul net ramas dupa deducerea sumelor repartizate la lit. a) - d), potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 64/2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 769/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul agentului economic in exercitiul financiar de referinta``.


In conformitate cu art. 4. 74 din Contractul Colectiv la nivel de unitate 2018- 2019 inregistrat sub nr. 442/27.12.2017 ``salariatii Hidroelectrica vor beneficia de un fond din profitul net stabilit conform legii.2) Criteriile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la profit se stabilesc in cadrul Comisiei mixte administratie-sindicat la nivelul Hidroelectrica; 3) Directoratul va propune o forma de buget pe anii 2018- 2019 care sa contina un provizion, respectiv o cheltuiala pentru participarea salariatilor la profit, asa cum este reglementat prin legislatia aplicabila, precum li orice alte elemente care sa asigure plata participarii salariatilor la profit in conditiile legii, sub rezerva aprobarii acestei repartizari de catre A_``.


Asa fiind, contrar sustinerilor reclamantei, Tribunalul a constatat ca pentru a putea fi acordata contravaloarea baneasca a cotei de participare la profitul contabil inregistrat la societatii, trebuia indeplinita conditia de salariat la data acordarii, atat in anul 2018, cat si in 2019, cota de profit fiind repartizata salariatilor dupa aceleasi criterii in anul 2018 si 2019.


Instanta a apreciat ca dispozitiile interne care vizeaza acordarea cotei de participare la profit numai pentru salariatii existenti la momentul acordarii este legala, avand in vedere dispozitiile art. 4. 74 alin 2 din CCM 2018- 2019. Partile contractante au decis de comun acord prin contactul colectiv de munca ca revine Comisiei mixte administratie-sindicat la nivelul Hidroelectrica sarcina de a stabili criteriile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la profit.


Prin Regulamentul nr _/15.06.2018 -f 29, aplicabil incepand cu anul 2018, pentru exercitiul financiar al anului 2017, s-a stabilit ca sunt beneficiari ai participarii la profit salariatii care indeplinesc urmatoarele conditii: 1.1. sunt salariati la data de 01.06 a anului AN n, inclusiv cei cu CIM suspendat; 1.2 au lucrat cel putin 6 luni in An n-1. art. 2 Participarea la profit se acorda proportional cu zilele lucrate in An n-1.


Prin Regulamentul nr _/19.06.2019 -f 75, aplicabil incepand cu anul 2019, pentru exercitiul financiar al anului 2018, s-a stabilit ca sunt beneficiari ai participarii la profit salariatii care indeplinesc urmatoarele conditii: 1.1. sunt salariati la data de 01.06 a anului AN n, inclusiv cei cu CIM suspendat; 1.2 au lucrat cel putin 6 luni in An n-1. art. 2 Participarea la profit se acorda proportional cu zilele lucrate in An n-1.


Prin Decizia Directoratului nr 1/26.06.2019 a fost aprobata plata participarii salariatilor la profitul anului 2018, conform Hotararii AGOA nr 13/29.05.2019, pentru un numar de 3235 salariati, care erau angajati in anul 2019 la s.parata


Tribunalul a constatat ca partilor le sunt pe deplin aplicabile prevederile contractuale mai sus redate, care sunt obligatorii pentru parti in temeiul prevederilor din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in conformitate cu care, contractele colective de munca constituie legea partilor.


De asemenea, potrivit prevederilor art. 148 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, ``executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti iar neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta``. Totodata, potrivit prevederilor inscrise in art. 40 alin. 2 litera c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorului ii revine obligatia de a acorda salariatilor ``toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca``.


Contractul colectiv de munca reprezinta un acord de vointa si in acelasi timp, un izvor de drept, o norma conventionala, negociata, impunandu-se partilor contractului individual intocmai ca si legea . Din perspectiva salariatului, acordarea unor drepturi precum cota parte de participare la profit reprezinta un drept al acestuia, rezulta ca acestui drept ii corespunde obligatia corelativa a angajatorului de acordare a acestuia in conditiile prevazute de contractul colectiv de munca .


In cauza insa nu sunt indeplinite conditiile de acordare a acestui drept, conditii stabilite de catre partile contractului colectiv de munca . Rezulta asadar ca singurele conditii de acordare sunt cele legate de calitatea de salariat a solicitantului la data acordarii acestui drept (2019), calitate de salariat pe perioada minima prevazuta contractual (6 luni in anul 2018, cel pentru care se calculeaza profitul), incheierea exercitiului financiar pentru anul pentru care se solicita repartizarea si existenta profitului net, conditii care nu sunt indeplinite in cauza de fata, in mod cumulativ.


In ceea ce priveste pretinsele fapte a le angajatorului de discriminare, instanta a retinut ca situatia discriminatorie se produce atunci cand o persoana este tratata intr-un mod mai pu t in favorabil decat este, a fost sau va fi tratata intr-o situatie comparabila o alta persoana, insa pe baza unui anumit criteriu specific. In ceea ce priveste invocarea prevederilor O.G. nr. 137/2000, Tribunalul a subliniat ca nu este suficient ca aceasta ordonanta sa fie invocata doar generic, ci reclamanta ar fi trebuit sa arate, care a fost, in concret, criteriul discriminatoriu, prohibit de lege, pe care l-ar fi aplicat parata atunci cand a refuzat sa nu ii acorde cota-parte din profitul net pe anul 2017.


Argumentele referitoare la existenta unei situatii discriminatorii vor fi inlaturate, intrucat potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, , prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice al criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau executarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatii fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege``.


Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) consacra principiul negocierii drepturilor si obligatiilor angajatorului si salariatului. Daca in ce priveste negocierea contractului individual de munca legea lasa la aprecierea partilor modalitatea in care se realizeaza aceasta negociere, in ce priveste contractele colective de munca, Legea nr. 62/2011stabileste procedura de negociere intre salariati, prin sindicat sau reprezentantii acestora, pe de o parte, si angajator, pe de alta parte .


Potrivit dispozitiilor art. 134 din Legea nr. 62/2011, ``Partile contractului colectiv de munca sunt angajatorul sau organizatia patronala si angajatii, prin organizatiile sindicale, reprezentati dupa cum urmeaza:1. Angajatorul sau organizatiile patronale: a) la nivel de unitate, de catre organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de functionare, dupa caz ; b) la nivel de sector de activitate si grup de unitati, de catre organizatiile patronale legal constituite si reprezentative potrivit legii; c) la nivelul institutiei bugetare si al autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, de catre conducatorul institutiei, respectiv de conducatorii autoritatilor si institutiilor publice, dupa caz, ori de catre loctiitorii de drept ai acestora; d) la nivel de sector de activitate bugetar, de catre reprezentantul legal al autoritatii publice centrale competente.2. Angajatii: a) la nivel de unitate, de catre sindicatele legal constituite si reprezentative. In cazul in care sindicatul nu este reprezentativ, reprezentarea se face de catre federatia la care este afiliat sindicatul, daca federatia este reprezentativa la nivelul sectorului din care face parte unitatea; acolo unde nu sunt constituite sindicate, de catre reprezentantii alesi ai angajatilor ; b) la nivelul grupurilor de unitati si al sectoarelor de activitate, de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative potrivit legii; c) la nivelul institutiilor bugetare si al autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, de catre organizatiile sindicale reprezentative potrivit legii``.


Totodata, conform art. 133 din acelasi act normativ, clauzele contractelor colective de munca produc efecte pentru toti angajatii din unitate, in cazul contractelor colective de munca incheiate la acest nivel, iar la fiecare nivel se incheie si se inregistreaza un singur contract colectiv de munca .


In cauza nu au fost intrunite conditiile negociate de chiar partenerii sociali pentru acordarea veniturilor de natura salariala prevazute la art. 4. 74 alin. (2) din CCM 2018- 2019, criteriile de acordare a acestor drepturi fiind stabilite de comun acord de catre reprezentantii sindicatului si ai angajatorului. Drepturile salariale suplimentare (prime, adaosuri, alte venituri de natura salariala) nu au caracter de drepturi fundamentale, ele putand fi modificate sau anulate prin acte normative sau, dupa caz, de catre angajator, daca nu au fost stabilite prin negocieri colective si/sau individuale.


In speta, drepturile salariale suplimentare au fost stabilite prin negocieri colective si tot in urma negocierilor partenerilor sociali a fost convenita modalitatea concreta de plata, fara a se putea aprecia ca astfel au fost infrante dispozitiile de protectie prevazute la art. 38 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Prin urmare, criteriile de acordare a cotei de participare la profit, nu au fost stabilite in mod unilateral de catre angajator, ci au fost aprobate de Comisia mixta administratie-sindicat la nivelul Hidroelectrica, in acord cu prevederile contractului colectiv de munca .


Fata de aceste considerente, instanta a respins ca nefondata exceptia de nulitate a Regulamentului nr _/19.06.2019 si a Deciziei Directoratului nr 1/26.06.2019 si pe fond, va respinge actiunea ca neintemeiata.


Totodata, avand in vedere ca in cauza nu s-a facut dovada incalcarii dispozitiilor art. I alin 3 din O.U.G. nr. 26/2012 la incheierea contractului cadru de asistenta juridica nr 163/23.09.2019, instanta a obligat-o pe reclamanta sa achite paratei suma de 1000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata partiale, prin reducerea onorariului de avocat, suma de .lei (f 117- 118), fiind disproportionat de mare fata de valoarea obiectului pricinii si complexitatea cauzei, conform art. 451 alin. 2 C. pr civ.


Impotriva acestei sentinte au declarat apel, in termen legal si motivat, reclamanta D_- a. a_- M. si parata S.de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica S. a. , criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


In motivarea apelului, reclamanta D_- a. a_- M. a aratat ca, prin actiunea introductiva, a solicitat obligarea paratei la plata drepturilor salariale reprezentand cota corespunzatoare participarii angajatei la profitul societatii in anul 2018, componenta salariala datorata de parata, in temeiul Ordonantei nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome si a articolului 4. 74 din Contractul colectiv la nivel de unitate 2018- 2019 aplicabil la nivelul Hidroelectrica S. a. (``Contractul colectiv de munca``) inregistrat sub nr. 442/27.12.2017. Cererea a fost initiata in virtutea deciziei paratei Hidroelectrica S. a. si a Comisiei mixte administratie - sindicat care au stabilit ca achita aceste drepturi salariale tuturor angajatilor societatii si au considerat ca masura aportului fiecarui angajat la realizarea profitului societatii este data de functia pe care o avea salariatul in societate in anul 2018.


Mai arata ca reclamanta a ocupat functia de Manager al Departamentului Juridic al societatii, fiind angajata paratei in anii 2016- 2018, respectiv 9 luni in anul 2018 de referinta pentru prezenta cauza, pana la data de 01.10.2018. Suma care ii revine este de 9939, 68 lei, conform calculelor paratei efectuate impartind suma totala bugetata in anul 2018 la numarul si functia angajatilor.


In conformitate cu art. 4. 74 aliniatul 2 din Contractul colectiv de munca, Comisia mixta administratie - sindicat de la nivelul Hidroelectrica S. a. a emis Regulamentul pentru acordarea, diferentierea sau anularea participara la profit a salariatilor S. P. E. E. H. Hidroelectrica S. a. , inregistrat sub nr. _/19.06.2019, stabilindu-se ca vor fi exclusi de la plata acestor drepturi salariale aferente profitului din 2018 angajatii care (1) au lucrat mai putin de 6 luni in anul 2018 si (2) cei al caror contract de munca nu mai era in vigoare la data de 01.06.2019.


Invedereaza ca parata a sustinut ca motivul pentru care reclamanta nu a primit acest drept salarial a fost acela ca aceasta nu a intrunit ambele conditii stabilite prin Regulamentul pentru acordarea, diferentierea sau anularea participarii la profit a salariatilor S. P. E. E. H. Hidroelectrica S. a. , reclamanta a lucrat mai mult de 6 luni in anul 2018, dar contractul acesteia de munca nu mai era in vigoare la data platii acestui drept salarial, respectiv la 01.06.2019. Instanta de fond a retinut aceste aparari si a motivat decizia de respingere a actiunii reclamantei prin faptul ca intelegerea dintre angajator si sindicat in cadrul Comisiei mixte administratie - sindicat este obligatorie pentru salariati si ca aceasta este conforma cu prevederea din art. 4. 74 din Contractul colectiv de munca .


Insa, reclamanta nu a ignorat forta obligatorie a contractului colectiv de munca si nici efectele juridice ale unei decizii legale in cadrul Comisiei mixte administratie - sindicat, ci a solicitat sa se constate nelegalitatea criteriului de diferentiere prin care au fost exclusi de la plata acestui drept salarial acei angajati care au lucrat la profitul realizat de societate in anul 2018 dar a caror relatie de munca a incetat inainte sa fie achitat acest drept salarial.


Or, instanta de fond, preluand apararile paratei, a sustinut ca raspunderea legalitatii deciziilor societare ale administratorilor este inlaturata in cauza, deoarece intelegerea dintre salariati si angajator din cadrul unei comisii mixte administratie - sindicat este obligatorie, atat pentru societate, cat si pentru salariati. Insa, angajatorul, chiar daca este obligat sa respecte intelegerile convenite in cadrul procesului de dialog social de la nivelul societatii, nu poate valida decizii ale comisiilor administratie - sindicat care incalca norme legale. s-ar ajunge astfel la ideea absurda ca o societate ar fi obligata sa puna in practica orice decizie a unei comisii, indiferent daca decizia respectiva intruneste sau nu toate conditiile de legalitate.


Sustine ca orice conventie este nula atunci cand obiectul sau este ilicit (art. 1225 alin. (2) Cod civil) sau cand cauza conventiei este ilicita si imorala (art. 1236 alin. (1) Cod civil). Prin decizia Comisiei mixte administratie - sindicat s-a convenit asupra unui criteriu discriminatoriu de excludere a unor salariati care au primit o remuneratie diferita la munca cu acelasi rezultat profitabil, cauza ilicita si imorala fiind aceea de a recompensa doar fidelitatea acelor salariati care nu au optat, precum reclamanta, pentru alegerea unui alt loc de munca decat la s.parata.


In acest sens, mentioneaza hotararea c-33/89- Kowalska v. Freie und Hansestadt Hamburg a Curtii de Justitie a Uniunii Europene prin care s-a statuat ca ``un contract colectiv care permite angajatorilor sa mentina o diferenta intre salariile totale a doua categorii de lucratori (..) trebuie sa fie considerat ca incalca articolul 119 din Tratat``, articol care a statuat principiul platii egale la munca egala.


De asemenea, arata ca instanta de fond s-a rezumat la a aplica spetei doar prevederile legale referitoare la puterea juridica a documentelor rezultate din dialogul social dintre salariati si angajator . Fara sa sesizeze ca, in fond, este vorba de un tratament discriminatoriu care a avut ca efect restrangerea exercitarii in conditii de egalitate a unui drept recunoscut de lege, instanta a dat o solutie gresita si nu a facut aplicarea corecta a prevederilor legale relevante intr-un caz de incalcare prin discriminare a unui drept subiectiv care a generat o conventie angajator - sindicat nula absolut, in temeiul art. 1225 si art. 1236 alin. (1) Cod civil.


Considera ca instanta de fond a apreciat ca ``reclamanta ar fi trebuit sa arate, care a fost, in concret, criteriul discriminatoriu`` subliniind ca ``nu este suficient ca aceasta ordonanta (Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare) sa fie invocata doar generic``. Insa, criteriul de excludere discriminatoriu de la plata remuneratiei pentru participarea la realizarea profitului in 2018 era evidentiat in mod clar, fiind relevat chiar si de parata, respectiv plecarea din societate prin incetarea relatiei de munca dupa au prestat munca relevanta (mai mult de 6 luni) pentru realizarea profitului societatii in anul 2018 a determinat comisia mixta sa decida ca acesti salariati pot fi exclusi de la impartirea sumei bugetate pentru plata acestei remuneratii.


Incalcand principiul universal al remuneratiei egale la munca egala, comisia si, ulterior, parata, au abuzat de dreptul lor de a decide cum se imparte cota din profit repartizata salariatilor. In fapt, diferenta dintre salariatii care au muncit in anul 2018 in societate mai mult de 6 luni nu a fost supusa unei analize reale si obiective din cadrul comisiei mixte angajator-sindicat prin care sa fi fost masurat aportul sau evaluate meritele salariatilor la realizarea profitului societatii in 2018 asa cum, probabil, a fost cazul atunci cand s-a stabilit prima conditie, aceea ca angajatul remunerat din aceasta cota din profit repartizata salariatilor sa fi prestat munca in societate cel putin 6 luni.


Solicita sa se constate ca, in speta, sunt intrunite elementele unei discriminari salariale intre salariatii din 2018 al societatii parate din urmatoarele considerente:


Prin prisma prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, ``prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului sl a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social sl cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice``.


Pentru a decide daca masura stabilita de Comisia Mixta Administratie - Sindicat si implementata de parata intruneste elementele unei discriminari directe, urmatoarele criterii de evaluare a situatiei de fapt trebuiau avute in vedere de instanta de fond si anume:


Daca a existat o diferentiere intre situatii egale sau comparabile, se constata ca diferenta a fost facuta intre salariati care au lucrat in societate mai mult de 6 luni in anul 2018. In conditii de munca egale, unii dintre acestia au primit suma de bani constand in participarea acestora la profit, iar altii nu au primit, cu toate ca salariatii care au incetat relatia de munca cu s. angajatoare, ulterior anului 2018, au participat la realizarea profitului societatii exact in aceeasi masura ca si salariatii care au ramas in societate pana la data de 01.06.2019; salariatii care au lucrat 9 luni in societate, din luna ianuarie pana in luna septembrie a anului 2018 au participat la realizarea profitului societatii in aceeasi masura in care au participat si salariatii care au lucrat alte 9 luni din anul 2018. Cu toate acestea, doar angajatii care inca lucrau in societate in iunie 2019 au primit acest drept salarial suplimentar; prevederile contractului colectiv de munca aplicabile in anul 2018 care consacra dreptul salariatilor la aceasta cota din profitul societatii sunt aplicabile pentru toti angajatii societatii din anul 2018.


Daca diferentierea s-a bazat pe un criteriu discriminatoriu, criteriul discriminatoriu consta in conditia existentei unui contract de munca la data platii efective, in iunie 2019. Abuzand de dreptul de a stabili cum se distribuie intre salariati suma alocata pentru acest drept salarial suplimentar, Comisia mixta administratie-sindicat a creat un criteriu care a generat un dezavantaj salarial al unor salariati in aceleasi conditii de munca prestata pentru realizarea obiectivului platit, respectiv realizarea unui profit. De aceea, aprecierile instantei de fond in sensul ca niciunul din criteriile discriminatorii prevazute la art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare sunt fundamental gresite. In temeiul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, termenul ``orice alt criteriu`` este, in linii mari, definit drept ``diferente bazate pe o caracteristica identificabila, obiectiva sau personala sau o A«stareA» prin care indivizii sau grupurile se diferentiaza unul de celalalt``. De asemenea, interpretarea acestei notiuni ``nu se limiteaza la caracteristici care sunt personale in sensul in care sunt innascute sau inerente``.


Daca diferentierea in baza acestui criteriu a restrans un drept subiectiv al reclamantei, arata ca dreptul afectat este dreptul la un salariu suplimentar stabilit prin Ordonanta nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precizat prin Ordinul M. F. P. nr. 144/2005 pentru determinarea sumelor care fac obiectul repartizarii profitului conform Ordonantei Guvernului nr. 64/2001 si agreat intre societate si sindicat prin prevederile art. 4. 74 alin. (2) din Contractul colectiv de munca . Toate aceste prevederi cu putere de lege se refera la acest drept salarial ca fiind in legatura cu activitatea prestata si remunerata in perioada generarii profitului, respectiv pe parcursul anului 2018.


Considera ca instanta de fond nu a analizat daca, in speta, ar fi vorba despre o discriminare indirecta, conform prevederilor articolul 2 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare care spune ca ``Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute la alin. (1) fata de alte persoane, in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare``. In virtutea rolului sau activ, instanta de fond ar fi trebuit sa analizeze si sa argumenteze daca situatia de fapt se circumscrie unui act de discriminare indirecta, verificand urmatoarele aspecte:


Daca au existat ``practici si criterii aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane``, reclamanta fiind dezavantajata si nu a primit acest drept salarial, deoarece excluderea salariatilor care au incetat relatiile de munca dupa ce au participat la realizarea profitului societatii in 2018 s-a facut in cadrul Comisiei mixte administratie-sindicat, creandu-se astfel aparenta stabilirii unul criteriu de excludere neutru.


Daca acest criteriu de excludere a fost ``justificat, obiectiv de un scop legitim``. Scopul pentru care au fost excluse persoanele care au incetat relatia de munca cu s.ulterior realizarii unui profit pentru societate nu este legitim, deoarece parata a incalcat prevederile art. 1 alin. (1) litera e) din Ordonanta nr. 64/2001, Precizarile aprobate prin Ordinul M. F. P. nr. 144/2005 pentru determinarea sumelor care fac obiectul repartizarii profitului conform Ordonantei Guvernului nr. 64/2001 si prevederile art. 4. 74 alin. (2) din Contractul colectiv de munca . Toate acestea prevederi cu putere de lege se refera la acest drept salarial ca fiind in legatura cu activitatea remunerata in societate in perioada generarii profitului si nicidecum cu calitatea de salariat al societatii la momentul platii efective; fara sa identifice nici un motiv in legatura cu ``rezultatele si eficienta muncii`` reclamantei sau a celorlalti angajati exclusi pe acelasi criteriu, parata a decis ca nu se mai efectueaza plata dreptului salarial nascut in timpul relatiei de munca, dand deciziei sale valente normative in ciuda nelegalitatii documentului intern; ceilalti angajati ai societatii din anul 2018 care inca lucrau in iunie 2019 in societate au fost avantajati prin eliminarea acestor salariati al caror contract de munca a incetat pe parcursul anului 2018 si in prima parte a anului 2019, deoarece bugetul total alocat de parata pentru plata acestor drepturi salariale a fost impartit intre mai putini salariati, iar celor ramasi in societate le-au revenit sume mai mari de bani . Acest lucru reiese din Nota de fundamentare a Deciziei Directoratului nr. 1/26.06.2019 emisa in baza Regulamentului pentru acordarea, diferentierea sau anularea participarii la profit a salariatilor S. P. E. E. H. Hidroelectrica S. a. depusa de parata la dosarul cauzei o data cu intampinarea; multi dintre cei plecati din societate pe parcursul anului 2018 si la inceputul anului 2019 au incetat raportul de munca cu parata in urma unul proces de reorganizare interna realizat de noua conducere a societatii, unii dintre acestia contestand deciziile de incetare ale contractelor de munca si legitimitatea desfiintarii posturilor pe care le ocupau, astfel ca eliminarea lor dintre cei care aveau dreptul de a incasa participatia la profit apare si ca o vendeta interpersonala.


Daca ``metodele de atingere ale acelui scop au fost adecvate si necesare``. Chiar daca existenta unei decizii rezultate in urma unui dialog social poate crea aparenta folosirii unei ``metode adecvate si necesare``, conditiile in care se acorda sau nu se acorda salariatilor un drept salarial colectiv/individual trebuie sa respecte normele de drept . Nu poate sa fie considerata o ``masura adecvata si necesara`` suprimarea unui drept salarial, fie si suplimentar, doar pe motivul plecarii angajatului din societate dupa ce a prestat munca ce a adus profit societatii.


Afirma ca parata a tratat acest drept salarial ca fiind un bonus, o plata suplimentara despre care practica judiciara a stabilit faptul ca plata sa este la latitudinea angajatorului. Insa, in realitate, dreptul salarial reclamat rezida in lege (Ordonanta Guvernului nr. 64/2001) si in Contractul colectiv de munca si este nascut in perioada de valabilitate a contractului individual de munca al reclamantei, fiind datorat de catre angajator indiferent cand este platit efectiv.


Chiar daca actele normative dau dreptul angajatorului, prin comisia mixta administratie - angajat, sa stabileasca criteriile de diferentiere intre angajatii care au participat la realizarea profitului societatii, fidelitatea fata de societate nu poate constitui un motiv legitim de suprimare a acestui drept salarial care are legatura cu munca prestata, nu cu evolutii viitoare ale relatiei de munca .


Pentru repartizarea profitului catre angajati, orice criteriu de diferentiere intre salariati ales ar fi trebuit sa fie legal, nediscriminatoriu si raportat la contributia efectiva a fiecaruia la realizarea profitului societatii in anul 2018. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca diferenta de tratament devine discriminare in sensul articolului 14 privind interzicerea discriminarii din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, atunci cand se induc distinctii intre situatii analoage si comparabile fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva. Instanta europeana a decis in mod constant ca, pentru ca o asemenea incalcare sa se produca, trebuie stabilit ca persoane plasate in situatii analoage sau comparabile, in materie, beneficiaza de un tratament preferential si ca aceasta distinctie nu-si gaseste nicio justificare obiectiva sau rezonabila. In acelasi sens, Curtea de Justitie a Uniunii Europeana a statuat principiul egalitatii de tratament ca unul din principiile generale ale dreptului comunitar. In sfera dreptului comunitar, principiul egalitatii exclude ca situatiile comparabile sa fie tratate diferit iar situatiile diferite sa fie tratate similar, cu exceptia cazului in care tratamentul diferentiat ar fi justificat obiectiv. In documentele paratei nu se regaseste nicio justificare obiectiva a excluderii de la plata acestui drept salarial a angajatilor plecati din societate alta decat ca excluderea acestora creeaza avantaje si satisfactii personale celor ramasi in societate .


Si Consiliul N.pentru Combaterea Discriminarii a apreciat constant ca pentru ca o fapta sa fie calificata ca fiind fapta de discriminare, trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa existe un tratament diferentiat a unor situatii analoage, sa existe unui criteriu de discriminare directa sau indirecta iar tratamentul diferit sa aiba drept scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a unui drept recunoscut de lege. (Hotararea nr. 550/2014 si Hotararea nr. 57/2015 in care Consiliul a catalogat ca actiuni discriminatorii situatii asemanatoare cu cea din prezenta cauza).


In concluzie, apreciaza ca nu exista o cauza justa, obiectiva si rezonabila pentru care parata a decis neefectuarea platii sumei de 9934 lei catre reclamanta, iar legalitatea Regulamentului pentru acordarea, diferentierea sau anularea participarii la profit a salariatilor S. P. E. E. H. Hidroelectrica S. a. nr. _/19.06.2019 si a Deciziei Directoratului nr. 1/26.06.2019 este afectata, deoarece incalca urmatoarele prevederi legale:


art. 1 alin. (1) litera e) din Ordonanta nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat si Precizarile aprobate prin Ordinul M. F. P. nr. 144/2005 pentru determinarea sumelor care fac obiectul repartizarii profitului conform Ordonantei Guvernului nr. 64/2001 spune ca acest drept salarial este acordat salariatilor care au prestat activitate in societate in perioada realizarii profitului. Textul Ordonantei vorbeste despre ``participarea salariatilor la profit: (..) ca urmare a serviciilor angajatilor lor in relatie cu acestea (..) ``, iar Ordinul M. F. P. nr. 144/2005 prevede ca acordarea acestui drept salarial se face prin ``(..) decizie asupra nivelului participarii la profit a fiecarui salariat, in functie de rezultatele si eficienta muncii fiecaruia (in anul de referinta pentru realizarea profitului), pe baza unor criterii stabilite in acest sens, cu incadrarea in fondul de participare astfel stabilit``.


Conform art. 160 coroborat cu art. 159, cu art. 39 alin. (1) lit. a) si cu art. 40 alin. (2) litera c), toate din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), orice drept salarial nascut in perioada de valabilitate a unui contract individual de munca este datorat de catre angajator, iar drepturile salariale reprezinta contraprestatia muncii de puse de salariat in baza contractului individual de munca, iar conform art. 5 alin. (1) si (5) coroborat cu art. 39 aliniatul (1) litera d) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), orice discriminare intre salariati este interzisa.


Conform art. 2 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, orice forma de discriminare a unei persoane este interzisa.


Conform art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale - ``Exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nicio discriminare bazata, in special, pe sex, pe rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine, nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie``, subliniind regula generala a interzicerii discriminarii din art. 14 din Conventie .


Nediscriminarea este interzisa prin Tratatul pentru Functionarea Uniunii Europene si de Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene.


Considera important de mentionat ca judecatorii nationali sunt obligati sa aplice garantiile prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului (``C. E. D. O.``) si de directivele U. E. privind nediscriminarea, indiferent daca acestea sunt sau nu sunt invocate de una dintre partile in litigiu . Acest lucru este rezultatul efectului direct al dreptului Uniunii in statele membre ale U. E. si aplicabilitatea directa a C. E. D. O. prin asumarea de catre Romania a conventiei - a se vedea in acest sens CJUE, c-555/07, Seda Kucukdeveci impotriva Swedex GmbH & Co. KG.


In consecinta, solicita sa se constate ca inlaturarea argumentelor privind existenta unei situatii discriminatorii de catre instanta de fond a fost o decizie gresita, deoarece aceasta s-a bazat pe o evaluare eronata a situatiei de fapt si pe o raportare incompleta si incorecta la actele normative aplicabile in cauza.


In ceea ce priveste dobanda penalizatoare, referitor la plata daunelor interese reprezentand dobanzi penalizatoare, arata ca acestea sunt datorate in temeiul art. 1530 Cod civil, ``Creditorul are dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat si care este consecinta directa si necesara a neexecutarii fara justificare sau, dupa caz, culpabile a obligatiei``, si art. 166 alin. (4) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs angajatului``.


In conformitate cu art. 3 din Ordonanta nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, ``Rata dobanzii legale remuneratorii se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, care este rata dobanzii de politica monetara stabilita prin hotarare a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei. (..) Rata dobanzii legale penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 4 puncte procentuale``. In ceea ce priveste data de la care curge dobanda penalizatoare, aceasta ar fi data de 30.05.2019, a doua zi dupa ce actionarii au decis ca vor fi acordate salariatilor drepturile banesti aferente participarii acestora la profit. Prin Hotararea nr. 13 din 29.05.2019 actionarii au imputernicit P.Directoratului pentru a indeplini toate si oricare dintre formalitatile cerute de lege pentru asigurarea opozabilitatii catre terte persoane a hotararii adoptate de Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor, fara sa stabileasca o anumita data ulterioara zilei urmatoare adunarii in care s-a luat decizia.


In subsidiar, daca se va trece peste argumentele de mai sus privind termenul de la care incepe sa curga dobanda, in considerarea prevederilor art. 4. 47 din Contractul colectiv de munca si a prevederilor art. 134, 133 si 148 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, solicita obligarea paratei la plata dobanzilor penalizatoare, incepand cu data de 19.06.2019, data la care a fost emis Regulamentului pentru acordarea, diferentierea sau anularea participarii la profit a salariatilor S. P. E. E. H. Hidroelectrica S. a. nr. _/19.06.2019.


Referitor la cheltuieli de judecata, arata ca, in ceea ce priveste hotararea instantei de fond de a obliga reclamanta la plata cheltuielilor de judecata efectuate de parata, apreciaza diminuarea acestora la o suma corespunzatoare unui litigiu de munca privind drepturi salariale de 9934 lei.


Insa, instanta de fond a apreciat, in mod gresit, faptul ca reclamanta ar fi trebuit sa faca dovada faptului ca parata a incalcat dispozitiile art. I alin. (3) din Ordonanta de urgenta nr. 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare si de modificare si completare a unor acte normative. Reclamanta ar fi trebuit sa faca dovada unui fapt negativ, respectiv faptul ca parata nu a avut aprobarea ordonatorilor principali de credite (actionarii sai) pentru a contracta servicii juridice externe remunerate.


Prin depunerea la dosarul cauzei doar a facturii si a ordinului de plata prin care s-au achitat cheltuielile avocatiale, in lipsa dovezii existentei aprobarilor cerute de lege pentru efectuarea acelor cheltuieli, opereaza prezumtia nelegalitatii cererii paratei pentru cheltuieli de judecata pentru ca aceasta cheltuiala avocatiala a fost efectuata de societate prin incalcarea legii.


In concluzie, mandatul de reprezentare al avocatilor paratei fie a fost nul in virtutea exceptiei de nelegalitate, fie a fost cu titlu gratuit. In oricare din aceste situatii, instanta de fond nu putea trece peste aceste argumente obligand reclamanta la plata cheltuielilor de judecata, fie ele si reduse considerabil.


Fata de aceste aspecte, solicita admiterea apelului si, pe cale de consecinta, modificarea in tot a hotararii apelate, in sensul admiterii actiunii si obligarea paratei la plata drepturilor salariale reprezentand participarea salariatului reclamant la profitul societatii, in suma de 9939 lei, suma actualizata cu rata inflatiei si la plata dobanzii penalizatoare datorate de angajator, calculata de la data la care suma era datorata pana la achitarea efectiva a dreptului salarial.


De asemenea, solicita schimbarea sentintei civile cu privire la obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata ale paratei si respingerea cererii paratei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, avand in vedere ca in temeiul art. I din O. U. G. nr. 26/2012 parata nu putea contracta in prezenta cauza servicii avocatiale remunerate in lipsa deciziei actionarilor in acest sens.


In motivarea apelului, parata S.de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica S. a. a aratat ca, prin cererea de chemare in judecata, intimata-reclamanta a solicitat obligarea Hidroelectrica la plata cheltuielilor salariale, reprezentand participarea la profitul societatii, in suma de 10. 911 Ron, actualizata cu rata inflatiei, precum si la plata dobanzii penalizatoare, calculata de la data la care suma era datorata.


Cu privire la raporturile de munca derulate intre parti, arata ca, in esenta, intre Hidroelectrica si intimata a fost incheiat Contractul individual de munca inregistrat sub nr. 681/22.07.2015 in Registrul de Evidenta a Salariatilor (``Contract individual de munca``), intimata-reclamanta ocupand functia de Manager al Departamentului Juridic, Cod C.., conform Clasificarii Ocupatiilor din Romania.


Contractul individual de munca al intimatei-reclamante a incetat la data de 24.09.2018, urmare a demisiei acesteia, prin emiterea de catre Hidroelectrica a Deciziei nr. 1566/24.09.2018.


In ceea ce priveste reglementarea conditiilor de acordarea a beneficiului privind repartizarea profitului societatii, arata ca, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome:


``La societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul contabil ramas dupa deducerea impozitului pe profit se repartizeaza pe urmatoarele destinatii, daca prin legi speciale nu se prevede altfel: e) participarea salariatilor la profit; societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, care s-au angajat si au stabilit prin bugetele de venituri si cheltuieli obligatia de participare la profit, ca urmare a serviciilor angajatilor lor in relatia cu acestea, pot acorda aceste drepturi in limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul agentului economic, in exercitiul financiar de referinta``.


Totodata, Contractul colectiv de munca la nivelul de unitate S. P. E. E. H. Hidroelectrica S. a. incheiat pentru anii 2018- 2019 (``Contract colectiv de munca``) prevede, ``art. 4. 74 (1) Salariatii ``Hidroelectrica`` vor beneficia de un fond din profitul net stabilit conform legii. (2) Criteriile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la profit se stabilesc in cadrul Comisiei mixte administratie - sindicat la nivelul ``Hidroelectrica``.


Prin Hotararea nr. 13/29.05.2019 a Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor (``a. G. O. a. ``) Hidroelectrica, s-a hotarat, ``3. Cu unanimitatea voturilor exprimate se aproba participarea salariatilor la profit, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 64/2001 actualizata``.


Urmare a Procesului-verbal nr. 5/19.06.2019, incheiat in sedinta Comisiei mixte administratie - sindicat intre angajatorul Hidroelectrica si Sindicatul Hidroelectrica Hidrosind a fost aprobat Regulamentul pentru acordarea, diferentierea, diminuarea sau anularea participarii la profit a salariatilor S. P. E. E. H. Hidroelectrica S. a. (``Regulament``), prin Decizia nr. 1/26.06.2019, raportat la Nota de fundamentare _/24.06.2019. Conform acestui Regulament, ``art. 1. Sunt beneficiari ai participarii la profit salariatii care indeplinesc urmatoarele conditii: 1.1 sunt salariati la data de 01.06 a anului An, inclusiv cei cu contractul individual de munca suspendat; 1.2 au lucrat cel putin 6 luni in An (pe acelasi contractul individual de munca sau mai multe contracte individuale de munca, indiferent de durata contractului - determinata/nedeterminata) ``.


Invedereaza ca prima instanta, prin sentinta apelata, a respins cererea de chemare in judecata ca neintemeiata, cu toate acestea in privinta cheltuielilor de judecata, a dispus ``Obliga reclamanta sa achite paratei suma de 1000 lei reprezentand cheltuieli de judecata partiale``.


Referitor la netemeinicia sentintei apelate raportat strict la reducerea onorariului avocatial, arata ca raportat la cuantumul cheltuielilor de judecata, in considerentele sentintei instanta a retinut, ``Totodata, avand in vedere ca in cauza nu s-a facut dovada incalcarii dispozitiilor art. I alin. (3) din O. U. G. nr. 26/2012 la incheierea contractului cadru de asistenta juridica nr. 163/23.09.2019, instanta o va obliga pe reclamanta sa achite paratei suma de 1000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata partiale, prin reducerea onorariului de avocat, suma de .lei (f.117- 118), fiind disproportional de mare fata de valoarea obiectului pricinii si complexitatea cauzei, conform art. 451 alin. (2) din Codul de procedura civila``.


Sub un prim aspect, sustine ca fundamentul juridic al acordarii cheltuielilor de judecata avansate de partea care a castigat procesul in care sunt incluse si sumele de bani platite cu titlu de onorariu avocatial il reprezinta culpa procesuala. In consecinta, contractul de asistenta juridica incheiat intre partea care a castigat procesul si reprezentantul sau conventional isi va produce efectele si fata de partea cazuta in pretentii, in temeiul raspunderii civile delictuale.


Acest aspect presupune respectarea principiului repararii integrale, in limitele prevazute pentru exercitarea oricarui drept subiectiv civil si anume, de a nu fi exercitat abuziv. Asadar, in masura in care cheltuielile de judecata solicitate de partea care a castigat litigiul nu sunt solicitate in mod abuziv, instanta de judecata, in virtutea principiului repararii integrale a prejudiciului cauzat de o fapta ilicita, va dispune in sensul recuperarii integrale a acestuia.


Avand in vedere indeplinirea conditiilor prevazute de dispozitiile art. 1357 si urmatoarele din Codul civil, referitoare la conditiile pentru obligarea paratului la acoperirea prejudiciului suferit ca urmare a savarsirii unei fapte culpabile (ex: existenta unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia celui care savarseste fapta ilicita) instanta de judecata nu il poate ingradi pe reclamantul din prezentul dosar de la acoperirea integrala a prejudiciului suferit ca urmare a culpei exclusive a paratei in indeplinirea obligatiilor sale.


Sub un al doilea aspect, arata ca proportionalitatea onorariilor avocatiale este stabilita nu doar in functie de activitatea propriu-zisa desfasurata in cauza respectiva (respectiv in functie de timpul, volumul de munca necesare pentru executarea mandatului), ci si in functie de criterii precum natura, noutatea si dificultatea cazului, de importanta intereselor in cauza, de imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) sa accepte alt mandat din partea unei alte persoane, de notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului.


In acest sens, intimata-reclamanta a investit instanta de fond cu o cerere prin care a solicitat acordarea drepturilor banesti reprezentand beneficiul privind repartizarea profitului societatii, precum si anularea unor acte emise de societate . Acest fapt a determinat necesitatea analizarii unor acte normative cu caracter specific aplicabile in cauza prin raportare la documentele depuse la dosarul cauzei, precum si necesitatea analizarii doctrinei juridice si jurisprudentei.


Mai mult decat atat, Hidroelectrica a redactat o . acte procesuale (e. g. intampinarea la cererea precizatoare, raspuns la notele scrise privind exceptia nulitatii partiale a unor acte emise de catre Hidroelectrica, concluzii scrise, etc.).


Conform prevederilor art. 127 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, onorariile avocatiale vor fi stabilite si raportat la ``notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului``.


In acest sens, intr-o decizie de speta, in jurisprudenta Curtii de Apel Cluj s-a stabilit ca: ``Insa, pentru reducerea onorariului de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) art. 451 alin. (2) Cod procedura civila prevede criterii legale specifice, care chiar daca nu sunt substantial diferite de cele prevazute de art. 127 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, sunt cele in raport de care se apreciaza onorariul de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) intr-o cauza dedusa judecatii. Aplicand aceste criterii legale la prezentul dosar, in raport si de sustinerile paratei prin apelul propriu si intampinarea la apelul declarat de reclamant, se retine ca valoarea cauzei este relativ ridicata intrucat se contesta o decizie de revocare din functie de conducere a reclamantului, in conditiile in care veniturile acestuia sunt reduse semnificativ. De asemenea, cauza are o importanta mare pentru reclamant deoarece, pe langa aspectul financiar, se pune in discutie insasi raportul sau de munca . Avand in vedere si activitatea desfasurata de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) (care a redactat cererea de chemare in judecata, invocand motivat in fapt si in drept toate aspectele necesare pentru justa solutionare a cauzei, si s-a prezentat la singurul termen de judecata acordat in cauza), respectiv complexitatea cauzei, Curtea apreciaza, contrar celor retinute de Tribunal, ca un onorariu de 2755 lei nu este vadit disproportionat in raport de criteriile expuse anterior``.


Coroborand criteriile mentionate anterior cu munca efectiv prestata in acest dosar (luand in calcul activitatea de pregatire a strategiei, obtinere documente suplimentare, analiza reglementari legale si interne, redactare, reprezentare si cercetare juridica), cu experienta in domeniu a avocatilor, cu reputatia si specializarea acestora in domeniu, precum si cu valoarea totala a obiectului litigiilor primare, apreciaza ca onorariul avocatial solicitat este unul proportional.


Sub un al treilea aspect, potrivit dispozitiile art. 451 alin. (2) din Codul de procedura civila, ``Instanta poate, chiar si din oficiu, sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit disproportionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama si de circumstantele cauzei [.. ]``.


Aceste dispozitii legale au menirea sa impiedice abuzul de drept prin deturnarea onorariului de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) de la finalitatea sa fireasca, aceea de a permite justitiabilului sa beneficieze de o asistenta judiciara calificata pe parcursul procesului.


Mai mult, din cuprinsul acestor dispozitii legale, rezulta, in mod clar, ca legiuitorul instituie o facultate pentru instanta, iar nu o obligatie, in privinta reducerii onorariului avocatial.


Cu privire la acest aspect, mentioneaza ca in doctrina de specialitate s-a retinut ca: ``instanta are posibilitatea sa reduca onorariul avocatial, atunci cand acesta este vadit disproportionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) [.. ]``.


De asemenea, potrivit Ghidului de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, in special cu avocati, adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, la art. 91 se prevede: ``(1) Reducerea cheltuielilor de judecata reprezentand onorariul avocatilor poate fi realizata, in conditiile legii, cu titlu de exceptie, atunci cand exista o vadita disproportie intre valoarea obiectului cauzei, complexitatea cauzei, activitatea propriu-zisa a avocatului si onorariul solicitat``. ``(2) Se recomanda ca sintagma ``vadit disproportionat`` cuprinsa in continutul normei de procedura sa fie interpretata in intelesul sau semantic, acela de a fi clar pentru oricine ca exista o disproportie care este evidenta``.


Tot astfel, la art. 94 se prevede: ``Atunci cand judecatorul procedeaza la reducerea cheltuielilor de judecata reprezentate de onorariul avocatial, o astfel de decizie ar trebui sa fie adecvat motivata, astfel incat sa se asigure transparenta privind criteriile aplicate pentru aceasta reducere``.


Asadar, aspecte relevante privind posibilitatea instantei de a dispune reducerea onorariului avocatial au fost retinute si in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Astfel, prin Decizia nr. 760/2018 s-a retinut ca: ``posibilitatea instantei de a interveni in sensul modificarii acestei parti a cheltuielilor de judecata este justificata de necesitatea certificarii ca acestea reprezinta sume de bani reale, necesare si avand caracter rezonabil [.. ]``.


Similar, prin Decizia nr. 471/2017, Curtea Constitutionala a retinut ca: ``[.. ] in consecinta, legiuitorul a apreciat ca valoarea onorariului trebuie sa fie proportionala cu serviciul prestat, instituind astfel posibilitatea limitarii sale in cazul in care nu exista un just echilibru intre prestatia avocatiala si onorariul solicitat``.


Raportat la reducerea onorariului avocatial, in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a retinut ca, ``Chiar daca proportionalitatea onorariului avocatial cu valoarea ori complexitatea cauzei si cu munca prestata de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) reprezinta in cele din urma o chestiune de temeinicie, lasata la aprecierea instantelor de fond, acestea trebuie sa justifice fiecare reducere a unui onorariu avocatial, si nu sa stabileasca in mod global o suma care, in opinia lor, reflecta valoarea muncii depuse de aparator pe parcursul unui intreg litigiu``.


Pe cale de consecinta, suma solicitata cu titlu de onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) nu este una nepotrivit de mare si, de asemenea, cuantumul ei nu este exagerat pentru a se considera ca se impune reducerea acesteia in vederea impiedicarii unui eventual abuz de drept, intrucat a fost stabilita pe baza unor criterii legale si dovedite in speta.


Mai mult decat atat, faptul ca un onorariu avocatial este superior altora ca urmare a serviciilor juridice de specialitate intr-un anumit domeniu, nu poate atrage ab initio reducerea acestuia. Aceasta posibilitate oferita de catre legiuitor instantei trebuie exercitata exclusiv in situatiile in care se constata faptul ca aceste onorarii sunt vadit disproportionate fata de criteriile stabilite de lege.


Potrivit exigentelor impuse de art. 425 din Codul de procedura civila, hotararea judecatoreasca trebuie sa contina, in privinta considerentelor pe care se sprijina, aratarea tuturor motivelor de fapt si aspectelor de drept care au determinat rationamentul logico-juridic al instantei si au condus la hotararea luata.


Analizand considerentele sentintei apelate, cu privire la reducerea onorariului avocatial, instanta a retinut ca este ``disproportionat de mare fata de valoarea obiectului pricinii si complexitatea cauzei``, fara sa motiveze aceasta solutie.


In ceea ce priveste necesitatea motivarii hotararii, jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie a retinut ca, ``Motivarea unei hotarari este inteleasa ca un silogism logic, de natura a explica inteligibil hotararea luata, ceea ce nu inseamna un raspuns exhaustiv al tuturor argumentelor aduse de parte - dar nici ignorarea lor - , ci un raspuns al argumentelor fundamentale, al acelora care sunt susceptibile, prin continutul lor, sa influenteze solutia. Or, instanta de apel nu a retinut si nici nu a inlaturat sustinerile partilor si nu a explicat de o maniera convingatoare rationamentul juridic pe care l-a adoptat, asa incat hotararea sa nu creeaza transparenta asupra silogismului judiciar care trebuie sa explice si sa justifice dispozitivul si gratie careia sa poata fi realizat controlul judiciar``.


In acest sens, in doctrina s-a retinut ca ``Nici motivarea sumara a hotararii judecatoresti nu corespunde exigentelor textului, pentru ca lipsa de consistenta a acesteia poate face imposibila realizarea controlului judiciar; totodata, considerentele hotararii judecatoresti trebuie sa raspunda comandamentelor logicii, sa fie clare, concise, ferme, lipsite de contradictii, bazate pe probe incontestabile, coroborate intre ele si menite a impune o concluzie, elemente de natura a fundamenta puterea de convingere si a exclude arbitrariul``.


Fata de aceste aspecte, solicita admiterea apelului si, pe cale de consecinta, schimbarea in parte a sentintei apelate, in sensul admiterii in tot a capatului de cerere referitor la acordarea cheltuielilor de judecata reprezentand onorariul de avocat, in valoare de 19. 575 Ron, precum si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea prezentei cauze .


Prin intampinarea depusa, apelanta-reclamanta D_- a. a_- M. a solicitat respingerea apelului declarat de parata S.de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica S. a. ca nefondat si admiterea apelului sau astfel cum a fost formulat.


Prin intampinarea depusa, apelanta-parata S.de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica S. a. a solicitat respingerea apelului declarat de reclamanta D_- a. a_- M.ca nefondat si mentinerea sentintei civile apelate ca temeinica si legala, cu obligarea apelantei-reclamante la plata cheltuielilor de judecata .


Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de motivele invocate si de dispozitiile art. 476 si urm. Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:


reclamanta In prealabil, retinem ca, prin intampinarea depusa, parata apelanta a sustinut ca reclamanta apelanta a invocat pentru prima data in apel motive si aparari ce nu au fost supuse judecatii la prima instanta, si anume cele invocate la punctele A si B din cererea de apel referitoare la principiul nediscriminarii. Curtea retine ca este nefondata aceasta sustinere atat timp cat reclamanta a invocat pe parcursul judecatii in fond principiul nediscriminarii, prin notele scrise depuse in data de 16.10.2019 (fila 93 dosar fond), parata a raspuns acestor chestiuni (fila 111 dosar fond), prima instanta a analizat aceste sustineri. In apel au fost doar dezvoltate aceste aparari, ceea ce dispozitiile art. 478 alin. 2 Cod procedura civila permit. Potrivit acestor dispozitii, partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri. Asadar, legea permite chiar invocarea unor mijloace de aparare noi atat timp cat sunt invocate prin apel sau intampinare. Or, in speta, cu atat mai mult reclamanta putea sa dezvolte apararile invocate la fond .


Pe fondul cererii de apel formulate de reclamanta, se constata ca reclamanta a investit instanta de judecata cu o cerere prin care a solicitat obligarea paratei la plata sumei cuvenite cu titlu de participare la profit pentru anul 2018, proportional cu perioada lucrata.


Curtea retine ca, date fiind conditiile stabilite la nivelul unitatii pentru a dobandi un astfel de drept, reclamanta nu era indreptatita la plata sumei pretinse, aspect corect retinut de prima instanta.


Astfel, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate inregistrat cu nr. 442/27.12.2017 (fila 64 dosar fond), valabil pentru anul 2018 - 2019, s-a convenit ca elementele de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la profit sa se stabileasca in cadrul Comisiei mixte administratie - sindicat. Pentru anul 2018, prin Regulamentul nr. _/19.06.2019 (fila 75 dosar fond), au fost stabilite aceleasi conditii ca si pentru anul 2017, si anume ca beneficiarii sa fie salariati la data de 1 iunie a anului An n si sa fi lucrat cel putin 6 luni in AN n-1.


Desi reclamanta indeplineste cea de-a doua conditie, fiind salariata a paratei in anul 2018 perioada minima de 6 luni, nu indeplineste cealalta conditie de a avea calitatea de salariat la data de 1 iunie 2019, anul considerat de parti An n, in care se repartizeaza profitul pentru exercitiul financiar anterior.


Prin stabilirea criteriilor de acordare a acestui drept in cadrul Comisiei amintite nu sunt incalcate prevederi legale, atat timp cat insisi partenerii de dialog social, angajatorul si salariati reprezentati conform legii, au fost de acord asupra acestui fapt si au consemnat intelegerea lor in contractul colectiv, consimtind sa recunoasca efectele obligatorii ale celor stabilite de comisia respectiva. Nu a fost o decizie unilaterala a angajatorului asupra conditiilor nasterii dreptului pretins de reclamanta si nici o decizie unilaterala a acestuia sa confere efecte deciziilor comisiei administratie - sindicat. Sindicatul reprezentativ la nivel de unitate a fost, in egala masura, de acord cu acest lucru, prin acceptarea dispozitiei contractuale. Avand in vedere ca este obligatoriu pentru toti salariatii unitatii contractul colectiv incheiat cu respectarea legii, conform art. 133 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 62/2011, atat prevederea contractuala cat si, pe cale de consecinta, decizia comisiei administratie - sindicat sunt obligatorii pentru toti salariatii.


Angajatorul a aplicat in mod nediferentiat conditiile acordarii dreptului de a participa la profit tuturor salariatilor, iar nerecunoasterea dreptului pentru reclamanta este datorata exclusiv neindeplinirii conditiilor general acceptate.


A sustinut apelanta reclamanta ca in speta ne aflam in fata unei conventii avand un obiect si o cauza ilicite sau imorale, deoarece criteriul utilizat pentru acordarea dreptului genereaza un tratament discriminatoriu, fiind exclusi salariati care au optat pentru alegerea unui alt loc de munca, dupa ce au prestat munca mai mult de 6 luni pentru realizarea profitului in anul 2018, dar nu mai erau angajati la 1 iunie 2019.


Curtea constata ca nu exista un criteriu real de diferentiere, ce ar fi de natura sa genereze o discriminare directa, cum corect a retinut si prima instanta, ci este vorba de posibilitatea oferita de lege de a determina criteriile recunoasterii dreptului, iar acest fapt s-a realizat in cadrul unei negocieri intre angajator si sindicat, salariatii participand si acceptand direct aceste criterii . Potrivit OG nr. 137/2000, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice. Enumerarea nelimitativa din acest text nu fundamenteaza concluzia ca nu pot fi stabilite distinctii, criterii pentru acordarea unui drept, iar in speta o astfel de interpretare ar conduce la eliminarea rolului si efectelor negocierii. Nu orice conditie pentru exercitarea unui drept constituie si criteriu de discriminare, ci cel care realizeaza o diferenta in raport de o caracteristica esentiala a unei persoane, a unui grup comparativ cu alta persoana, alt grup si are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor, concluzie ce se deduce din natura criteriilor enumerate explicit de lege (rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, sex, orientare sexuala, varsta etc.). Existenta calitatii de salariat la 01.06.2019 nu e o trasatura a unui grup, ci o conditie generala asa cum este si cea privind activitatea de minim 6 luni in anul 2018.


Nu se poate aprecia ca este vorba de o discriminare indirecta, atat timp existenta calitatii de salariat la data de 1 iunie 2019 a fost impusa ca si criteriu data fiind ratiunea instituirii dreptului, de recompensare a muncii salariatilor si pentru fidelizarea acestora. Asa cum pentru anul pentru care dreptul era acordat, 2018 in speta, a fost impusa cerinta unei perioade minime in care beneficiarul sa fi avut calitatea de salariat, o astfel de cerinta a fost impusa si pentru anul repartizarii profitului, 2019, justificarea fiind obiectiva si constand in existenta unei oarecare continuitati, minime, a salariatului in unitate . Scopul nu a fost excluderea salariatilor care au prestat munca in anul 2018 pentru obtinerea profitului, asadar, prin acest criteriu nu s-a urmarit un scop ocult, ascuns, sub aparenta unui criteriu neutru, care in mod indirect conduce la dezavantajarea acelor salariati printre care si reclamanta apelanta, la restrangerea sau inlaturarea unui drept al acestora. Acest criteriu nu a fost stabilit in mod special pentru anul 2018, el fiind valabil si pentru 2017, asa incat sustinerea reclamantei ca multor salariati le-a incetat contractul de munca in 2018 in cadrul unui proces de reorganizare nu poate fi retinuta in analizarea justificarii unei posibile diferentieri.


Reclamantei nu i s-a suprimat un drept, acesta de fapt nici nu s-a nascut deoarece nu au fost indeplinite cumulativ cele doua conditii mentionate mai sus.


Este adevarat ca acest drept era prevazut de un act normativ, OG nr. 64/2001, dar acesta cuprindea doar o dispozitie generica, urmand ca in concret sa fie stabilite conditiile la nivel de parteneri sociali. Prin acest normativ nu s-a impus vreo cerinta pe care, in speta, angajatorul si sindicatul sa o fi nesocotit.


Fiind neintemeiata cererea principala, apar ca neintemeiate si cererile accesorii (actualizarea cu inflatia si dobanda penalizatoare).


Cat priveste motivul de apel in sensul ca parata nu ar fi indreptatita la restituirea onorariului de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) deoarece a incalcat dispozitiile art. I alin. 3 din O.U.G. nr. 26/2012, Curtea retine ca intre parata si aparatorul ales a fost incheiat un contract de asistenta juridica ce este valabil, a produs efecte, asa incat aceste efecte trebuie recunoscute si referitor la cheltuielile de judecata . Contrar sustinerii reclamantei apelante, atat timp cat exista un contract de asistenta nedesfiintat prin caile prevazute de lege, exista prezumtia legalitatii acestuia, implicit, a onorariului platit.


Pentru cele mai sus expuse si pentru considerentele primei instante pe care Curtea si le insuseste, apelul reclamantei va fi respins ca nefondat.


In privinta apelului declarat de parata sub aspectul valorii cheltuielilor de judecata acordate de prima instanta, Curtea retine ca este fondat. intr-adevar, suna de 1000 lei acordata de prima instanta paratei cu titlu de cheltuieli de judecata este nerezonabila, cauza avand totusi un grad mediu de complexitate, au fost discutate aspecte ce au necesitat aparari adecvate din partea paratei, astfel incat munca aparatorului ales nu poate fi diminuata pana la un nivel derizoriu. Curtea constata ca, fata de prevederile art. 451 alin. 2 Cod procedura civila si de circumstantele cauzei, reducerea cuantumului cheltuielilor pretinse, de .lei, este justificata, aceasta suma fiind disproportionata, insa cenzurarea trebuie sa fie facuta de o maniera echilibrata, sens in care se retine ca suma de 2500 lei reflecta mai bine circumstantele cauzei si munca aparatorul ales, in speta fiind administrata doar proba cu inscrisuri aflate in posesia partilor, litigiul s-a solutionat la doua termene, valoarea litigiului. Partea cazuta in pretentii nu poate fi obligata decat la restituirea unor cheltuieli corespunzatoare prejudiciului pe care l-a provocat celeilalte parti prin chemarea in judecata nejustificata, iar cum acesta nu poate fi facuta matematic, ci doar printr-o apreciere rezonabila, Curtea constata ca suma acordata de 2500 lei mentine un raport de proportionalitate intre intinderea si gravitatea culpei reclamantei, pe de o parte, si valoarea cheltuielilor de judecata, pe de alta parte .


Pentru aceste considerente, in temeiul art. 480 Cod procedura civila, Curtea va respinge apelul declarat de reclamanta D_- A. A. ca nefondat, va admite apelul declarat de parata S.de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica S. a. , va schimba in parte sentinta atacata, in sensul ca va obliga reclamanta la plata sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata avansate de parata la fond, reduse conform art. 451 alin. (2) din Codul de procedura civila.


Va mentine in rest sentinta si va obliga apelanta-reclamanta la plata sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata avansate in apel de apelanta-parata, reduse conform art. 451 alin. (2) din Codul de procedura civila, considerentele expuse mai sus fiind pe deplin aplicabile si etapei apelului.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge apelul declarat de reclamanta a. - CNP . si cu domiciliul in Bucuresti, nr. 64, impotriva Sentintei civile nr. 7476 din data de 20.12.2019 pronuntate de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr., ca nefondat.


Admite apelul declarat de parata S.DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE IN HIDROCENTRALE - HIDROELECTRICA SA, avand CUI RO13267213, cu sediul in Bucuresti, 15- 17, etaj 10- 15, sector 1 si cu sediu ales pentru comunicarea actelor de procedura la S., P. si Asociatii S. P. a. R. L. din Bucuresti, nr. 15B/C, impotriva Sentintei civile nr. 7476 din data de 20.12.2019 pronuntate de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. .


Schimba in parte sentinta atacata in sensul ca:


Obliga reclamanta la plata sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata avansate de parata la fond, reduse conform art. 451 alin. 2 Cod procedura civila.


Mentine in rest sentinta.


Obliga apelanta-reclamanta la plata sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata avansate in apel de apelanta-parata, reduse conform art. 451 alin. 2 Cod procedura civila.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica de la 09 Noiembrie 2020.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4058 din data de 09 Noiembrie 2020


Citeşte mai multe despre:    dezvoltarea in apel a apararilor din fond    legea permite chiar invocarea unor mijloace de aparare noi atat timp cat sunt invocate prin apel sau intampinare    obligarea paratei la plata sumei cuvenite cu titlu de participare la profit pentru anul 2018 proportional cu perioada lucrata    angajatorul a aplicat in mod nediferentiat conditiile acordarii dreptului de a participa la profit tuturor salariatilor    notiunea de discriminare    munca aparatorului ales nu poate fi diminuata pana la un nivel derizoriu
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe