Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere » DECIZIA 54/2009 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct.1-23 din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala

DECIZIA 54/2009 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct.1-23 din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala

  Publicat: 22 Jan 2009       4186 citiri        Secţiunea: Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
DECIZIA NR.54 din 14 ianuarie 2009
asupra sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct.1-23 din
Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala,
precum si pentru modificarea altor legi

Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Conform Art. 73 din Legea 8/1996, autorul unui program pentru calculator beneficiaza de dreptul exclusiv de realiza si a autoriza:
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Asociatia internationala a transportului aerian
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act adoptat de organele de stat,
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblul operatiilor de organizare, deplasare, aprovizionare etc. ce permit functionarea unei armate, intreprinderi etc.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Textul deciziei:

In temeiul prevederilor art.146 lit.a) din Constitutie si al art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 17 octombrie 2008, un grup de 55 de deputati a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii dispozitiilor Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi.
Sesizarea de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.11244 din 20 octombrie 2008 si constituie obiectul Dosarului nr.2042A/2008.
La sesizare a fost anexata lista cuprinzand semnaturile celor 55 de deputati. Potrivit acestei liste, autorii sesizarii de neconstitutionalitate sunt urmatorii: Radulescu Cristian, Barbu Gheorghe, Buda Daniel, Cosea Mircea, Uricec Eugen C., Petru Movila, Ciocalteu Alexandru, Fuia Stelian, Lambrino Radu, Ioan Oltean, Ionescu Daniel, Dragus Radu Catalin, Constantinescu Anca,Branza William, Iulian Vladu, Igas Traian Constantin, Lificiu Petru, Boagiu Anca Daniela, Codirla Liviu, Albu Gheorghe, Busoi Diana Maria, Iliescu Valentin Adrian, Liga Danut, Sandu Gabriel, Stirbet Cornel, Pardau Dumitru, Amarie Constantin, Preda Cezar, Cantaragiu Bogdan, Petrea Constantin, Calian Petru, Bruchental Ionela, Andreica
Romica, Buhaianu Ovidiu, Mocanu Alexandru, Bardan Cornel Stefan, Ilie Cristian, Tabara Valeriu, Rogin Marius, Ungureanu Petre, Vasil Mihaela, Mironescu Laurentiu, Sarb Gheorghe, Iordache Gratiela, Popescu Corneliu, Piteiu Marcel Adrian, Tudor Constantin, Iustian Mircea Teodor, Strachinaru Petre, Rusu Valentin, Zaharia Claudius, Momanu Corneliu, Oancea Viorel, Almasan Liviu si Constantinescu Viorel.
In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca dispozitiile de lege mentionate nu sunt conforme cu prevederile constitutionale ale art.21 alin.(3) referitoare la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil. Astfel, prin instituirea caracterului obligatoriu al efectuarii expertizei solicitate de parti in vederea stabilirii legalitatii obtinerii unor mijloace de proba este afectat dreptul la un proces echitabil, deoarece numai instanta este cea care trebuie si poate sa aprecieze cu privire la legalitatea unui mijloc de proba si nicidecum un expert . In plus, potrivit art.6 par.1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, numai o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, va putea hotari asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala. In acest sens, autorii sesizarii fac trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr.742 din 24 iunie 2008, prilej cu care instanta de contencios constitutional a statuat ca prin conferirea prerogativei dispozitiei unui reprezentant al executivului cu privire la o propunere formulata de judecator sau de procuror se realizeaza o ingerinta a executivului in activitatea autoritatii judecatoresti.
Referitor la nulitatea probelor si mijloacelor de proba obtinute cu incalcarea dispozitiilor din Codul de procedura penala, autorii sustin teza potrivit careia prin aceste texte este sanctionata orice vatamare, ceea ce are drept efect imposibilitatea ca in anumite cazuri sa se poata afla adevarul si, pe
cale de consecinta, persoanele vinovate penal sa nu poata fi trase la raspundere iar persoanele vatamata sa nu-si poata valorifica drepturile .
Prin modificarea alineatului 6 al articolului 911 din Codul de procedura penala (art.I pct.112 din actul normativ contestat), s-a interzis inregistrarea convorbirilor dintreBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat si partea pe care o reprezinta, precum si folosirea acesteia ca mijloc de proba . Acest fapt atrage dupa sine afectarea dreptului la un proces echitabil, deoarece ar trebui ca, in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, convorbirile sa poata fi inregistrate cand exista „indicii plauzibile privind participarea avocatului la comiterea unor infractiuni”.
In sfarsit, autorii exceptiei sunt nemultumiti de reglementarea art.I pct.118 din actul normativ criticat, potrivit careia inregistrarile facute cu incalcarea legii sunt nule, deoarece textul anihileaza posibilitatea instantei de a uza de interceptarile efectuate de parti sau de alte persoane, fapt ce contravine dreptului la un proces echitabil. In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca judecatorului ii revine responsabilitatea admisibilitatii inregistrarilor efectuate de parti, chiar daca aceasta s-a realizat in urma unei actiuni de provocare.
In conformitate cu dispozitiile art.16 alin.(2) din Legea nr.47/1992, sesizarea a fost transmisa presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea altor legi este neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
1.Textul introdus in lege la art.119 referitor la caracterul obligatoriu al efectuarii expertizei in cazul cand aceasta a fost solicitata de catre parti, cu scopul de a se stabili daca mijloacele de proba au fost obtinute in mod legal, are in vedere modalitatea de obtinere a acelor probe in privinta carora partea se plange de modul in care acestea au fost obtinute, prezervate si, in mod special, impotriva cazurilor de falsificare a probelor prin mijloace tehnice. Posibilitatea verificarii este, dimpotriva, o garantie a respectarii principiului la un proces echitabil.
Judecatorul este desigur acela care are dreptul de a verifica legalitatea probatoriului si a modului in care acesta a fost obtinut, dar el poate face acest lucru pentru acele situatii in care probatoriul a fost obtinut in conditii de legalitate. Pentru cazurile in care probatoriul nu a fost obtinut in conditii de legalitate, respectiv, pentru acele cazuri in care probatoriul a fost contrafacut, dar si pentru cazurile in care probele invocate au fost obtinute, bunaoara, intr-o tara straina, judecatorul national nu va putea el verifica modul in care proba a fost obtinuta in strainatate.
2. Cu privire la nulitatea probelor si a mijloacelor de proba a autorizatiilor si inregistrarilor obtinute cu incalcarea prevederilor Codului de procedura penala, Presedintele Camerei Deputatilor arata ca aceasta critica se refera la mai multe texte pretins neconstitutionale, respectiv la pct.15, pct.19, pct.114, pct.118 si pct.117 din legea contestata si ca, dimpotriva, sanctiunea nulitatii prevazuta expres prin textele de lege criticate nu face altceva decat sa asigure concordanta dintre dispozitiile pretins incalcate cu dreptul la aparare, dreptul la siguranta persoanei, dreptul la secretul vietii private si dreptul la un proces echitabil.
3. Cu privire la interzicerea inregistrarii convorbirilor dintreBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat si partea pe care o reprezinta sau o asista intr-un proces, se arata ca semnatarii sesizarii nu observa ca si in actuala reglementare procedurala astfel de inregistrari nu pot fi folosite ca mijloc de proba . Dimpotriva, noua forma a art.911 alin.6 din Codul de procedura penala, introdus prin textul criticat (pct.112), constituie o garantie suplimentara a confidentialitatii relatiei profesionale dintre parte si avocat. In acest mod, este substantial consolidat dreptul la aparare al tuturor partilor care pot fi implicate in procesul penal.
4. Pct.118 din lege nu face altceva decat sa sanctioneze cu nulitate incalcarea procedurilor referitoare la interceptarile si inregistrarile audio sau video, adica a mijloacelor de proba obtinute ilegal, cu incalcarea prevederilor imperative ale Codului de procedura penala, si sa responsabilizeze si organul de urmarire penala in privinta modului in care isi desfasoara activitatea .
Guvernul apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este intemeiata.
1. Astfel, dispozitiile referitoare la instituirea obligativitatii expertizei pentru a se stabili legalitatea obtinerii mijloacelor de proba aduc atingere nu numai prevederilor constitutionale ale art.21 alin.(3) care consacra dreptul la un proces echitabil, ci si celor ale art.124 alin.(3) referitoare la independenta judecatorilor si celor ale art.131 alin.(1) privind rolul Ministerului Public, deoarece se ajunge la situatia in care o persoana din afara sistemului judiciara sa controleze si sa infirme actele procesuale sau procedurale.
2. Referitor la constatarea nulitatii mijloacelor de proba nelegal obtinute, Guvernul arata ca prin reglementarile de la pct.13, pct.15, pct.19, pct.114, pct.118 si pct.117 se creeaza un stadiu procesual inexistent in actuala procedura si, drept consecinta, este afectat dreptul la un proces echitabil. Mentinerea unor atare reglementari este inutila si poate lasa loc arbitrariului si abuzului de drept . De asemenea, sunt afectate si prevederile constitutionale ale art.124 si art.131, deoarece in materia nulitatilor regula este aceea potrivit careia nerespectarea dispozitiilor procesuale cu ocazia efectuarii unui act atrage nulitatea acestuia numai daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata in alt mod, iar nulitatea absoluta reprezinta exceptia .
3. In ce priveste interzicerea inregistrarilor dintreBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat si partea pe care o reprezinta, Guvernul considera ca nu exista niciun temei pentru care procurorul sa nu poata dispune cu titlu provizoriu, pe o durata limitata, de una din masurile prevazute la art.911 si urmatoarele din Codul de procedura penala, cu atat mai mult cu cat acestea sunt dispuse sub rezerva confirmarii ulterioare de catre instanta. In plus, mai arata ca noua reglementare contravine si art.16 alin.(1) si (2) din Constitutie, intrucat creeaza o inegalitate de tratament juridic intre avocati si alte categorii sociale.
4. Prevederile art.I pct.118 din legea criticata contravin, in opinia Guvernului, dispozitiilor art.21 alin.(3), art.124 si art.131 din Legea fundamentala si face trimitere la aceeasi argumentare de la punctul 2.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.
Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – Institutul National pentru pregatirea si perfectionarea avocatilor a depus la dosar precizari asupra sesizarii de neconstitutionalitate, inregistrate la Curtea Constitutionala sub nr.378 din 13 ianuarie 2009, prin care apreciaza ca nefondate criticile formulate.

C U R T E A,


examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele :
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.a) din Constitutie si celor ale art.1, art.10, art.15 si art.18 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate.
Desi Curtea a fost sesizata cu neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006, in realitate, obiectul sesizarii de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din motivarea acesteia, il constituie numai dispozitiile articolului unic pct.1-23 din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, dispozitii asupra carora urmeaza sa se pronunte Curtea Constitutionala .
Analizand criticile de neconstitutionalitatea formulate asupra acestor dispozitii, Curtea retine urmatoarele:
Regimul constitutional al procesului penal este definit, intre altele, prin normele si principiile Legii fundamentale privind separatia puterilor, obligativitatea respectarii Constitutiei si a legilor tarii si consacrarea dreptatii ca valoare suprema a statului de drept – art.1 alin.(3), (4) si (5), egalitatea cetatenilor in fata legii si principiul potrivit caruia nimeni nu este mai presus de lege – art.16 alin.(1) si (2), accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil – art.21 alin.(1) si (3), dreptul la aparare – art.24, prezumtia de nevinovatie – art.23 alin.(11), impartialitatea si egalitatea justitiei si independenta judecatorilor – art.124 alin.(2) si (3) si realizarea justitiei prin Inalta Curtea de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti – art.126 alin.(1).
Codul de procedura penala reflecta aceasta reglementare constitutionala prin consacrarea regulilor de baza ale procesului penal in Capitolul I al Titlului I din Partea generala, din care sunt relevate in cauza de fata definirea scopului procesului penal, ca fiind constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio
persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, principiul aflarii adevarului si garantarea dreptului la aparare invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal.
Dispozitiile legale care formeaza obiectul sesizarii de neconstitutionalitate contravin evident acestor norme si principii constitutionale.
Prin articolul unic punctul 1 subpunctele 13, 15, 16, 19, 118 si punctul 12 subpunctul 117, s-au introdus in Codul de procedura penala dispozitii prin care se sanctioneaza cu nulitatea absoluta orice incalcare a normelor de procedura privitoare la administrarea probelor, indiferent de importanta incalcarii, de motivul care a determinat-o sau de valoarea intrinseca a probei administrate. In felul acesta, ignorandu-se principiul independentei judecatorilor, prevazut de art.124 alin.(3) din Constitutie, se elimina nu numai dreptul judecatorului de a aprecia daca intr-o situatie concreta s-a adus o vatamare esentiala a drepturilor procesuale ale partilor, care sa justifice neluarea in considerare a mijlocului de proba, dar si posibilitatea de a stabili valoarea acestuia si, implicit, de a stabili adevarul in cauza. Se incalca astfel principiul aflarii adevarului, adica dreptul la un proces echitabil al partii interesate in luarea in considerare a tuturor probelor administrate care contribuie la aflarea adevarului, si principiul dreptatii, consacrat de art.1 alin.(2) din Constitutie ca o valoare suprema a statului de drept .
Astfel, la subpunctul 12 se prevede ca mijloacele de proba obtinute ilegal nu pot fi folosite in procesul penal. Reglementarea criticata nu distinge intre neregularitatea de forma a obtinerii mijloacelor de proba si nelegalitatea procedurii de obtinere a acestora, intre efectele vatamatoare grave care nu pot fi inlaturate altfel decat prin anularea mijlocului de proba
si nelegalitatile cu consecinte neinsemnate si care pot fi remediate, si intre continutul probator important pentru aflarea si stabilirea adevarului si continutul probator nesemnificativ, ceea ce este de esenta determinarii valorii probatorii a mijloacelor de proba . Iata ca acestea sunt dovezi suficiente care, printr-un formalism daunator stabilirii adevarului si realizarii dreptatii ca valoare suprema prevazuta de art.1 din Legea fundamentala, consacra un text superficial si imprecis formulat.
Potrivit supunctului 13, constatarea incalcarii legii in obtinerea mijloacelor de proba si nulitatea acestora se face de procuror prin rezolutie sau de catre instanta prin incheiere motivata, la cererea partilor sau din oficiu . Probele declarate nule vor fi sigilate si pastrate la sediul parchetului pana la solutionarea cauzei sau pana la expirarea termenului de prescriptie, dupa caz.
Curtea constata ca scoaterea probelor din dosar si pastrarea lor sigilate la parchet inseamna epurarea dosarelor. Toate probele trebuie sa ramana in dosar pentru a fi cunoscute de toate partile, pentru a fi verificate si confruntate cu celelalte probe si pentru ca instantele superioare in caile de atac sa verifice temeinicia si legalitatea constatarii nulitatii de catre procuror sau de catre instanta de fond, sa verifice concludenta continutului probator si coroborarea acestuia cu celelalte dovezi ce nu sunt contestate si sa se poata face verificari suplimentare privind sursa probatorie.
Magistratii – procurori si judecatori – sunt cei care stabilesc veridicitatea probelor, adevarul si pronunta solutiile, iar partile interesate in proces au dreptul si obligatia de a contribui la stabilirea adevarului si infaptuirea dreptatii in cauza.
In plus, textul este incoerent redactat, deoarece prevede motivarea numai la incheierea instantei, nu si la rezolutia procurorului, foloseste
termeni precum „constatarea nulitatii” si „declararea nulitatii”, cu toate ca nulitatile se constata si nu se declara, iar stabilirea termenului de pastrare este confuza.
Procurorul nu poate avea calitatea de a constata sau declara nulitatea unui act procesual, intrucat printre mijloacele de proba se pot gasi inscrisuri preexistente, acte scrise de constatare, inregistrari transcrise, filme sau fotografii explicitate. Or, constatarea nulitatii unor asemenea acte juridice nu a fost niciodata in competenta procurorului, acesta din urma, in aprecierea probelor, putand doar sa se pronunte asupra veridicitatii lor sau sa le inlature in cadrul operatiunii critice de apreciere a probelor.
Curtea constata ca si subpunctele 15, 16 si 18 ale punctului 1 al articolului unic din legea criticata sunt neconstitutionale pentru argumentele expuse anterior.
Subpunctul 19 se refera la declaratii obtinute cu nerespectarea unor dispozitii legale si care sunt nule, inlaturate etc.
Aceasta reglementare, impreuna cu dispozitiile anterioare prin care se instituie nulitatea absoluta a mijloacelor de proba si a actelor procesuale obtinute cu nerespectarea stricta a dispozitiilor legale, nu disting intre cele doua tipuri de nulitati dupa cum vatamarea produsa poate fi inlaturata numai prin anularea actului procesual ori vatamarea este de forma sau neinsemnata, putand fi remediata de instanta sau de procuror.
Nulitatea se constata printr-o hotarare judecatoreasca, la cererea unei parti vatamate, in cadrul unor dezbateri contradictorii, prin administrare de probe si cu dreptul de a apela la controlul judiciar prin caile de atac instituite de lege.
Nici rezolutia procurorului, nici incheierea instantei nu pot constata nulitatea unor mijloace de proba, care, desi pot avea anumite imperfectiuni si
pot fi obtinute fara respectarea stricta a regulilor specifice, sunt esentiale sub aspectul continutului probator. Numai instantele judecatoresti, urmand o procedura specifica, pot constata nulitatea unor asemenea acte juridice ce pot fi si mijloace de proba .
Procesul deliberarii judecatorului sau procurorului implica analiza critica si comparativa a probelor administrate si exclude procesul de anulare a unor mijloace de proba sau scoaterea de la dosar a acestora prin eludarea controlului judiciar si a procesului de apreciere a acestora.
In acelasi context, din ratiuni ce vor fi expuse in cele ce urmeaza, Curtea constata ca sunt neconstitutionale si aspectele legate de interzicerea inregistrarii convorbirii dintreBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat si partea pe care o reprezinta, precum si cele referitoare la utilizarea ca mijloc de proba a inregistrarilor efectuate de parti ori de alte persoane, asa cum au fost modificate prin subpunctul 112 al punctului 1 al articolului unic din legea criticata.
Daca se porneste de la premisa unanim acceptata ca, din anumite ratiuni ce tin de apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale si altele, exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans, se pune in mod logic intrebarea referitoare la consecintele ce decurg din reglementarea potrivit careia este interzisa inregistrarea convorbirilor dintreBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat si partea pe care o reprezinta. Aceasta deoarece este posibil ca partea pe care o reprezintaBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocatul sa fie tocmai inculpatul pentru care s-a obtinut in mod legal, in conditiile Codului de procedura penala, autorizarea. Cu alte cuvinte, se consacra teza potrivit careia, in pofida faptului caBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocatul ori partea pe care o reprezinta comit grave infractiuni, acestora nu le vor putea fi inregistrate convorbirile, intrucat se situeaza, spre deosebire de ceilalti cetateni, deasupra legii. Asa fiind, prin
convertirea confidentialitatii, ca obligatie a avocatului de a nu divulga ceea ce a discutat cu partea pe care o apara, in secret absolut se incalca exigentele art.16 alin.(1) si (2) din Constitutie .
Prin subpunctul 118 s-a modificat art.916 din Codul de procedura penala, in sensul eliminarii posibilitatii de a se folosi ca mijloace de proba inregistrarile realizate de parti sau de alte persoane fara incalcarea vreunei dispozitii legale, posibilitate prevazuta expres in reglementarea actuala. Se elimina astfel, de exemplu, posibilitatea de a se utiliza ca mijloace de proba imaginile inregistrate de camerele de supraveghere video din incinta unei banci pentru identificarea autorilor unui jaf, inregistrarile efectuate de victima unei agresiuni in propriul domiciliu, inregistrarile efectuate de persoane particulare cu ocazia unui grav accident de circulatie in urma caruia au rezultat victime, iar autorul accidentului a parasit locul faptei etc. Prin eliminarea posibilitatii de probatiune, se limiteaza dreptul persoanei vatamate prin infractiune, si nu numai al acesteia, de a se apara pe cale judiciara, incalcandu-se astfel principiul dreptului la aparare consacrat prin art.24 alin.(1) din Constitutie, ca si principiile accesului la justitie si al dreptului la un proces echitabil, prevazute de art.21 din Legea fundamentala.
Cu privire la reglementarea articolului unic punctul 1 subpunctul 119 care consacra obligativitatea efectuarii expertizei ori de cate ori o parte o solicita in scopul de a se stabili legalitatea modului de obtinere al mijloacelor de proba, Curtea arata urmatoarele:
Potrivit art.116 din Codul de procedura penala, expertiza se dispune pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari in vederea aflarii adevarului si nu poate avea drept scop stabilirea de catre expert a legalitatii obtinerii mijloacelor de proba . A accepta o astfel de posibilitate echivaleaza cu accesul nelimitat la dreptul de a contesta legalitatea tuturor mijloacelor de
proba administrate intr-o cauza. Pe cale de consecinta, s-ar aduce grave prejudicii dreptului la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil ca o componenta a dreptului la un proces echitabil, procurorul sau judecatorul fiind obligat, in detrimentul infaptuirii actului de justitie, sa administreze uneori inutil astfel de probe cu efect dirimant asupra procesului penal.
Pe de alta parte, potrivit art.64 din Codul de procedura penala, expertiza efectuata in temeiul art.I pct.119 din legea criticata este un mijloc de proba . Cu toate acestea, prin instituirea caracterului obligatoriu al efectuarii sale cu un obiectiv prestabilit, ii este conferita o valoare peremptorie de o forta superioara celorlalte probe administrate intr-o cauza.
Prin definitie, expertiza este o cercetare efectuata, la cerere, de o persoana care poseda cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu, asupra unei probleme din acel domeniu . Or, in domeniul aplicarii legii intr-o cauza dedusa judecatii, inclusiv in ceea ce priveste legalitatea administrarii mijloacelor de proba, expert este insusi judecatorul cauzei, care, in virtutea pregatirii sale profesionale si a statutului sau de independenta, are competenta de a decide cu privire la raporturile juridice deduse judecatii, a mijloacelor de proba administrate si a normelor juridice aplicabile. Din aceasta perspectiva, textul de lege analizat, prin care se prevede ca evaluarea legalitatii unui mijloc de proba poate fi facuta de catre o alta autoritate decat judecatorul cauzei, in prima instanta sau in caile de atac, contravine principiului independentei judecatorilor.
Asa fiind, ar fi inadmisibil sa se consacre ideea unui transfer de autoritate a deciziei de la organul de urmarire penala ori instanta de judecata la expert, cu atat mai mult cu cat sarcina administrarii probelor, conditionata de caracterul concludent si util al acestora, revine, potrivit art.65 alin.1 din Codul de procedura penala, primilor. Aceasta deoarece s-ar leza principiul
constitutional al separatiei puterilor in stat, judecatorul sau procurorul fiind tinut sa se conformeze unui status quo legal sau ilegal, asa cum a fost stabilit de expert . Or, de vreme ce, potrivit art.126 alin.(1) si art.124 alin.(3) din Legea fundamentala, „Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege” si „Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”, nu poate fi primita reglementarea care confera expertului, auxiliar al justitiei ori martor stiintific, dupa unele opinii, prerogativa dispozitiei. In acest sens a statuat Curtea Constitutionala cu prilejul pronuntarii Deciziei nr.742/2008, retinand in esenta ca, in cadrul democratiei constitutionale, este nepermisa atribuirea competentei sefului unei unitati de politie sa decida cu privire la o propunere formulata de catre judecator sau de procuror. Mutatis mutandis, aceste argumente sunt valabile si in prezenta cauza.
Prin dispozitia cuprinsa in punctul 3 subpunctul 31 din legea criticata, se elimina din cuprinsul art.141 din Codul de procedura penala prevederea care interzice exercitarea cailor de atac impotriva incheierii prin care prima instanta sau instanta de apel respinge cererea de revocare, inlocuire sau incetare de drept a masurii preventive. Dispozitia mentionata este neconstitutionala, deoarece face posibila obstructia urmaririi penale de catre inculpatul impotriva caruia s-a luat o masura preventiva si care poate solicita in repetate randuri revocarea acestei masuri sau inlocuirea ei, blocand pe durata judecarii cererii sale – in prima instanta si in caile de atac – desfasurarea urmaririi penale.
Punctul 12 subpunctul 117 al articolului unic din legea criticata reglementeaza un nou caz de nulitate absoluta, si anume cel referitor la inregistrarea cu mijloace tehnice audio a sedintei de judecata . O asemenea dispozitie nu-si gaseste locul in sfera normelor procesual penale, ci vizeaza o drepturile si libertatile justitiabililor. In plus, textul este strain de substanta procesului penal, intrucat, asa cum era si firesc, o reglementare similara se regaseste in art.13 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.827 din problema de logistica ce nu poate avea preeminenta in fata probelor administrate intr-o cauza penala, deoarece tocmai atunci ar fi afectate 13 septembrie 2005, potrivit carora: „Sedintele de judecata se inregistreaza prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemneaza prin stenografiere.”
In aceeasi ordine de idei, Curtea retine ca exista in mod obiectiv situatii in care nu pot fi aduse la indeplinire prescriptiile procesuale privind administrarea probelor – de exemplu inexistenta, precaritatea sau avarierea mijloacelor tehnice de inregistrare a sedintelor de judecata – iar sanctionarea cu nulitatea neinregistrarii cu mijloace tehnice audio a sedintei de judecata ar atrage, practic, blocarea activitatii instantelor care nu dispun de mijloacele necesare inregistrarii audio a sedintelor de judecata . Dispozitia examinata este, in consecinta, de natura sa cauzeze o incalcare extrem de severa a principiului liberului acces la justitie prevazut de art.21 din Constitutie .
Prin punctul 16 subpunctul 164 si punctul 21 subpunctul 31 al articolului unic din legea criticata, se impun procurorului care intocmeste rechizitoriul si instantei care pronunta hotararea sarcini nesemnificative pentru temeinicia si legalitatea actelor procesuale mentionate, si care sunt de natura sa afecteze judecarea procesului intr-un termen rezonabil. Asa fiind, nici aceste dispozitii nu-si gasesc locul in Codul de procedura penala.
Avand in vedere numarul mare de texte neconstitutionale si necesitatea unei reglementari unitare si concordante a urmaririi penale, se impune reconsiderarea in intregime a dispozitiilor Codului de procedura penala.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art.146 lit.a) si art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.11 alin.(1) lit.A.a), art.15 alin.(1) si al art.18 alin.(2) din Legea nr.47/1992,

C U R T E A C O N S T I T U T I O N A L A
In numele legii
Decide:


Constata ca dispozitiile articolului unic pct.1-23 din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi sunt neconstitutionale.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 14 ianuarie 2009 si la aceasta au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán, Tudorel Toader si Augustin Zegrean, judecatori.

Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: DECIZIA 54/2009 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct.1-23 din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala
Articole Juridice

Noile reglementari privind ucenicia la locul de munca. Conditii de angajare, drepturi si obligatii ale partilor
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Ştiri Juridice

Neconstitutionalitate privind categoriile persoanelor care pot refuza sa fie audiate ca martor in procesul penal
20 Sep 2017 | 303

Legislaţie

LEGEA nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civ
LEGEA nr. 17 din 17 martie 2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pent ...

OUG 55/2017, privind indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor
OUG nr. 55/2017 - modificarea si completarea OUG nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia luna ...

OUG 53/2017, privind modificarea si completarea Codului muncii
OUG nr. 53/2017 - modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 — Codul muncii Publicata in Monito ...