din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1565 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Contencios Administrativ » OUG 194/2002, actualizata 2020, privind regimul strainilor in Romania

OUG 194/2002, actualizata 2020, privind regimul strainilor in Romania

  Publicat: 29 Dec 2019       35525 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


ORDONANTA DE URGENTA nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, Republicata si Actualizata 2020

Actualizata 2020 prin:
- Legea 247/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor in Romania.

Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
(Acord si Conventie). Prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg si Olanda au convenit sa renunte treptat la controlul la frontierele comune si sa introduca libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terte tari.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Legatura juridico-politica permanenta ce exista intre stat si cetatean se numeste cetatenie.In societatea noastra se discuta pe larg problema cetateniei.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
In virtutea art. 17 TCE (versiunea consolidata), orice persoana avand nationalitatea unui stat membru al UE este, in acelasi timp, si cetatean al Uniunii Europene si se bucura de urmatoarele drepturi:
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

b) strainii au intrat in tara pe baza unor documente sau informatii false;

c) strainii au introdus sau au incercat sa introduca ilegal in Romania alti straini ori au inlesnit transportul sau cazarea acestora;

d) au incalcat reglementarile vamale ori au trecut sau au incercat sa treaca ilegal frontiera de stat;

e) au intrat in Romania in perioada de interdictie, dispusa anterior;

f) nu respecta scopul declarat la intrarea pe teritoriul Romaniei ori au incalcat reglementarile referitoare la angajarea in munca a strainilor;

g) dupa intrarea in tara impotriva strainilor a fost dispusa masura interzicerii intrarii in Romania sau au fost declarati indezirabili.

(4) Masura incetarii dreptului de sedere pentru situatiile prevazute la alin. (3) se comunica strainului prin decizia de returnare.

(Din 10-nov-2018 Art. 11, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 7. din Legea 247/2018)

NOTA De la data aplicarii in totalitate de catre Romania a dispozitiilor acquis-ului Schengen, in temeiul deciziei Consiliului emise in acest sens, art. 11 va avea urmatorul cuprins: A�- Art. 11: Dispozitii generale privind sederea strainilor

(1) Strainii aflati temporar in mod legal in Romania pot ramane pe teritoriul statului roman numai pana la data la care inceteaza dreptul de sedere stabilit prin viza sau, dupa caz, prin permisul de sedere.

(2) Strainilor care nu au obligatia obtinerii vizei in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei tarilor terte ai caror resortisanti trebuie sa detina viza pentru trecerea frontierelor externe si a listei tarilor terte ai caror resortisanti sunt exonerati de aceasta obligatie li se permite intrarea pe teritoriul Romaniei si pot sa ramana pentru o perioada de maximum 90 de zile in decursul oricarei perioade de 180 de zile precedente fiecarei zile de sedere pe teritoriul oricarui stat Schengen.

(3) Strainii care se afla in posesia unei vize eliberate de un stat Schengen in conditiile Codului de vize, cu exceptia vizelor care fac obiectul unei limitari pentru teritoriul Romaniei, pot intra si ramane in Romania cu respectarea valabilitatii vizei si a perioadei de sedere acordate prin viza respectiva.

(4) Strainilor posesori ai vizelor de lunga sedere sau ai permiselor de sedere eliberate de alte state Schengen li se permite intrarea pe teritoriul statului roman si pot sa ramana pentru o perioada de maximum 90 de zile in decursul oricarei perioade de 180 de zile precedente fiecarei zile de sedere pe teritoriile celorlalte state Schengen, altele decat cel care le-a eliberat viza de lunga sedere, respectiv permisul de sedere. A�

(Din 28-nov-2014 Art. 11 din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. 43, punctul 2. din titlul II din Ordonanta 25/2014)

Articolul 12: Conditii cu privire la gazduirea strainilor

(1) Strainul intrat legal pe teritoriul Romaniei, precum si persoana care il gazduieste au obligatia sa anunte despre aceasta organul de politie competent teritorial, in termen de 3 zile de la data intrarii si, respectiv, a gazduirii.

(Din 31-iul-2011 Art. 12, alin. (1) din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 20. din Legea 157/2011)

(2) In situatia cazarii in hoteluri sau in alte amenajari turistice, strainul va indeplini formalitatile de luare in evidenta la administratia locului respectiv care, in termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de politie competent teritorial.

(3) Datele prevazute la alin. (2) se prezinta si politistilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrari si celor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, la solicitarea acestora.

(Din 28-nov-2014 Art. 12, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. 41, punctul 11. din titlul II din Ordonanta 25/2014)

Articolul 13: Informarea autoritatilor cu privire la schimbarile intervenite in situatia strainului

(1) Pe durata sederii in Romania strainii sunt obligati sa declare la formatiunea teritoriala a Oficiului Roman pentru Imigrari, care le-a acordat dreptul de sedere, urmatoarele:

a) orice modificare intervenita in situatia personala, in special schimbarea numelui, a cetateniei, a domiciliului sau resedintei, incheierea, desfacerea ori anularea casatoriei, nasterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul Romaniei;

(Din 28-nov-2014 Art. 13, alin. (1) , litera A. din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. 41, punctul 12. din titlul II din Ordonanta 25/2014)

b) orice modificare intervenita in legatura cu angajarea sa in munca;

c) prelungirea valabilitatii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat .

(Din 31-iul-2011 Art. 13, alin. (1) , litera C. din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 21. din Legea 157/2011)

(2) Strainul care isi schimba numele, cetatenia, domiciliul sau resedinta este obligat ca, odata cu declararea modificarii intervenite in situatia personala, sa solicite un nou document de identitate.

(Din 28-nov-2014 Art. 13, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. 41, punctul 13. din titlul II din Ordonanta 25/2014)

(3) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarata organului de politie competent teritorial.

(4) Declaratiile prevazute la alin. (1) se fac in termen de 30 de zile, iar cele prevazute la alin. (3) , in termen de 48 de ore.

(5) In cazul strainului care isi schimba domiciliul sau resedinta, termenul prevazut la alin. (4) curge de la data stabilirii la noua adresa.

(Din 28-nov-2014 Art. 13, alin. (4) din capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. 41, punctul 14. din titlul II din Ordonanta 25/2014)

(6) Entitatile-gazda sunt obligate sa informeze formatiunea teritoriala a Inspectoratului General pentru Imigrari cu privire la incetarea sau suspendarea raportului juridic cu strainul, in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

(Din 10-nov-2018 Art. 13, alin. (5) din capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 8. din Legea 247/2018)

SECTIUNEA 3: Iesirea strainilor de pe teritoriul Romaniei

Articolul 14: Iesirea strainilor

(1) In cazul in care strainul nu mai este in posesia documentului de trecere a frontierei de stat in baza caruia a intrat in tara, acesta trebuie sa prezinte la iesirea din Romania un nou document valabil de trecere a frontierei de stat .

(2) Iesirea din tara a strainilor care au cetatenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. in cazuri deosebite, organele politiei de frontiera pot permite iesirea din tara si in baza documentului care atesta o alta cetatenie .

Articolul 15: Nepermiterea iesirii

(1) Strainului nu i se permite iesirea din tara in urmatoarele situatii:

a) este suspect sau inculpat intr-o cauza penala si magistratul dispune instituirea masurii interdictiei de parasire a localitatii sau a tarii;

(Din 10-nov-2018 Art. 15, alin. (1) , litera A. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 247/2018)

b) a fost condamnat la pedeapsa cu inchisoarea prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si a fost aplicata pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a parasi teritoriul Romaniei sau a fost dispusa masura de a nu parasi teritoriul Romaniei.

(Din 10-nov-2018 Art. 15, alin. (1) , litera B. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 247/2018)





Afişează OUG 194/2002, actualizata 2020, privind regimul strainilor in Romania pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    OUG 194/2002    Vize de sedere in Romania    Permise de munca 2020    Drept de sedere    Permise de munca BREXIT    permis de sedere in scop de detasare    OUG 194/2002 actualizata 2020    Permis de sedere    Permis de sedere BREXIT

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Decizia C.C.R. nr. 41/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Regimul strainilor. Dreptul de sedere acordat in vederea desfasurarii de activitati comerciale
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, SENTINTA CIVILA NR. 1527/07. 04. 2009