Decizia nr. 46/2008, privind acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate

In conformitate cu prevederile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 19/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 978 din 7 decembrie 2006, pentru pastrarea confidentialitatii in legatura cu informatiile clasificate, in functie de certificatul/avizul de securitate detinut, cadrele militare in activitate, functionarii publici cu statut special, militarii angajati pe baza de contract si personalul civil din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala beneficiaza de un spor lunar de pana la 15% din solda lunara, respectiv din salariul de baza cu incadrarea in limitele bugetelor aprobate. Unitatile, categoriile de personal, conditiile de acordare si cuantumul sporului de confidentialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sau al conducatorului institutiei centrale din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala.

De asemenea, prin dispozitiile art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, cu modificarile ulterioare, act normativ care se aplica numai celor numiti in temeiul Legii nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede ca sporul de confidentialitate se acorda functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului in cuantum de pana la 15% din salariul de baza, precum si functionarilor publici din cadrul Administratiei Prezidentiale, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrarii Europene, directiilor subordonate ministrului delegat pentru comert din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Consiliului Legislativ.

Categoriile de functionari publici, cuantumurile sporului de confidentialitate si conditiile de acordare se stabilesc, in limitele prevazute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu incadrarea in cheltuielile de personal prevazute in bugetul aprobat.

Spor de confidentialitate primesc si personalul din aparatul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii [art. 30 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata], functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare care lucreaza cu cifru (art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, aprobata cu modificari prin Legea nr. 462/2006, cu modificarile ulterioare), personalul din aparatul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 395/2001, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2001), personalul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor [art. 20 alin. (3) din Legea nr. 656/2002, cu modificarile si completarile ulterioare], personalul contractual din aparatul de lucru al Guvernului si al Ministerului Integrarii Europene, precum si personalul contractual din institutiile si autoritatile publice (art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 123/2003 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 164/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 231/2007, cu modificarile ulterioare).

Cu alte cuvinte, spor de confidentialitate primeste tot personalul din institutiile si autoritatile publice care gestioneaza informatii clasificate din clasa secrete de stat si secrete de serviciu si pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor.

In toate cazurile categoriile de personal, cuantumurile sporului de confidentialitate si conditiile de acordare se stabilesc in limitele prevazute de reglementarile in vigoare de catre ordonatorii principali de credite, cu incadrarea in cheltuielile de personal prevazute in bugetul aprobat.

Sporul de confidentialitate nu era prevazut printre sporurile ce se acordau magistratilor-asistenti si personalului auxiliar de specialitate de Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, astfel cum a fost completata si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 83/2000, de Legea nr. 56/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor Curtii Supreme de Justitie, ale magistratilor-asistenti si ale celorlalte categorii de personal si de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, acte normative in prezent abrogate.

Acest spor nu este prevazut nici de actele normative care reglementeaza in prezent salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare), cat si salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei (Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 247/2007, cu modificarile si completarile ulterioare).

In aceste conditii, sporul de confidentialitate nu poate fi acordat in baza actelor normative care reglementeaza in prezent salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, magistratilor-asistenti si personalului auxiliar de specialitate, de vreme ce el nu este prevazut de actele normative respective.

Totodata el nu poate fi acordat nici in baza actelor normative specifice care prevad acordarea acestui spor personalului din alte institutii si autoritati publice care gestioneaza secrete de stat si secrete de serviciu, acte normative amintite mai sus.

Acest lucru nu este posibil intrucat s-ar ajunge sa se confere instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, ceea ce este evident neconstitutional, intrucat se incalca principiul separatiei puterilor, consacrat in art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si prevederile art. 61 alin. (1) in conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.

In virtutea textelor constitutionale mentionate, Parlamentul si, prin delegare legislativa, in conditiile art. 115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generala, instantele judecatoresti neavand o asemenea competenta, misiunea lor constitutionala fiind aceea de a realiza justitia - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala -, adica de a solutiona, aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, intinderea si executarea drepturilor lor subiective.

Potrivit art. 1 alin. (2) lit. i) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, republicata, principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt esentiale in exercitarea dreptului la munca, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de munca echitabile si satisfacatoare, la protectia impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remuneratie echitabila si satisfacatoare.

Prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, varsta etc., precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei ori executarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau orice alte domenii ale vietii publice.

Dispozitia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevazute de alin. (1) este considerata discriminare in intelesul acestei ordonante.

Sunt discriminatorii, potrivit ordonantei, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute la alin. (1), fata de alte persoane, in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare [art. 2 alin. (1)-(3)].

Prin aceasta ordonanta, astfel cum a fost modificata si completata de Legea nr. 324/2006, au fost transpuse in dreptul intern prevederile Directivei Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre persoane, fara deosebire de origine rasiala sau etnica, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L180 din 19 iulie 2000, si prevederile Directivei Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L303 din 2 decembrie 2000.

Prin actul normativ mentionat se asigura o interpretare unitara a principiilor generale de egalitate si nediscriminare stabilite de Constitutia Romaniei, republicata, precum si de catre documentele internationale care au ca obiect eliminarea discriminarilor, ratificate de Romania, care alcatuiesc cadrul general in domeniu, persoanele care se considera discriminate avand la dispozitie prevederi legale concrete in baza carora pot solicita incetarea manifestarilor discriminatorii si repararea prejudiciului cauzat.

Asa cum lesne se poate observa, art. 2 alin. (3) din ordonanta caracterizeaza ca discriminatorii, intre altele, prevederile care dezavantajeaza anumite persoane fata de alte persoane, fara sa faca vreo distinctie cu privire la natura juridica a acestor prevederi, ceea ce poate fi inteles ca se refera si la acte normative cu putere de lege, cum sunt cele adoptate de Parlament si ordonantele Guvernului, emise in virtutea delegarii legislative prevazute de art. 115 din Constitutie .

Cat priveste notiunea de "discriminare" trebuie avuta in vedere si practica in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului care a retinut in mod constant ca exista discriminare atat timp cat diferenta de tratament aplicata unor subiecte de drept aflate in situatii analoage nu are o justificare legitima, obiectiva si rezonabila.

Salariul cuprinde, potrivit art. 155 din Codul muncii si art. 38 alin. 4 din contractul colectiv de munca unic la nivel national, salariul de baza, indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri la salariul de baza .

Salariul de baza constituie elementul principal al salariului si se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu mai multi factori, cum ar fi: pregatirea profesionala, competenta, calificarea, locul, rolul si importanta activitatii desfasurate, complexitatea atributiilor de serviciu, raspunderea si riscurile functiei, incompatibilitatile si interdictiile prevazute de lege pentru anumite categorii de personal etc.

Notiunea de salariu are un sens extins, referindu-se si la indemnizatiile de baza cuvenite magistratilor, parlamentarilor, demnitarilor s.a.

Unul dintre principiile sistemului de salarizare este acela "pentru munca egala sau de valoare egala, plata egala", consacrat de art. 41 alin. (4) din Constitutie si art. 6 alin. (3) din Codul muncii.

Cel de-al doilea text legal a fost introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, aprobata cu completari prin Legea nr. 94/2007, in concordanta cu normele Uniunii Europene, si precizeaza ca: "Pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criteriul de sex cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare".

Munca poate fi egala deoarece functia/postul sunt identice, ca atributii de serviciu, impunandu-se aceleasi cerinte pentru salariatii care le ocupa.

Daca felul muncii este acelasi, daca cerintele si conditiile de munca sunt aceleasi, daca munca este egala sau de valoare egala, diferentierile de salarizare nu se justifica.

In sistemul public (bugetar) principiul este aplicabil in interiorul acelorasi ramuri, al aceluiasi domeniu sau la acelasi nivel.

Intrucat salariile (indemnizatiile) de baza se stabilesc in functie de factorii amintiti mai sus, deosebirile existente intemeiate obiectiv si rezonabil intre ramuri, domenii sau nivele diferite de activitate au o justificare legitima, fara a fi vorba de existenta unor discriminari.

In ceea ce priveste insa sporurile, adica acele elemente accesorii si variabile ale salariului, care se acorda in functie de conditiile in care se presteaza munca, situatia este cu totul alta.

Sporurile se acorda numai la locurile de munca unde nu sunt cuprinse in salariul de baza, ele fiind prevazute de Codul muncii, de legi si ordonante, in contractul colectiv de munca unic la nivel national (art. 41 alin. 3) si in contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitate si unitati.

In sistemul legal actual sporurile nu sunt recompense sau gratificatii, ele constituind, in principal, un factor compensatoriu pentru anumite conditii de munca sau pentru intrunirea de catre cel in cauza a unor cerinte speciale.

Sporurile la salariul (indemnizatia) de baza se acorda daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

- salariatul sa ocupe un post intr-o specialitate care ii confera dreptul la un anumit spor;

- salariatul sa lucreze efectiv in conditiile prescrise de lege, de contratul colectiv de munca sau, dupa caz, de contractul individual de munca .

Cu alte cuvinte, indiferent de nivelul studiilor, importanta, complexitatea si atributiile de serviciu, functia (postul), meseria indeplinita, cantitatea, calitatea si valoarea muncii, ramura, domeniul sau nivelul de activitate si cuantumul salariului (indemnizatiei) de baza ale unui salariat, acestuia trebuie sa i se dea un anumit spor daca lucreaza efectiv in conditiile prescrise de lege pentru acordarea acelui spor.

Nu exista nicio justificare legitima, obiectiva si rezonabila ca, in cazul a 2 salariati, care nu se gasesc in situatii juridice identice sau similare, sub aspectul posturilor ocupate, atributiilor de serviciu, raspunderii s.a., dar care amandoi lucreaza - cu titlu de exemplu - in aceleasi conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau vatamatoare, numai unul dintre ei sa primeasca sporul corespunzator, iar cel de-al doilea sa nu-l primeasca pentru motivul ca legea sau ordonanta in baza careia este retribuit acest din urma salariat nu prevede acordarea acestui spor.

Cu alte conditii, in considerarea unor conditii amintite mai sus, dintre care se disting cu prioritate rolul, raspunderea si complexitatea atributiilor de serviciu ale diferitelor posturi, functii si activitati, legiuitorul poate stabili drepturi de salarizare diferite pentru anumite categorii de personal, fara ca prin aceasta sa se aduca vreo atingere egalitatii cu drepturi prevazute de art. 16 din Constitutie, insa acest tratament diferentiat trebuie sa se refere doar la stabilirea salariului (indemnizatiei) de baza, a indemnizatiilor care constituie sumele platite anumitor salariati in functie de criterii specifice muncii sau de cheltuielile necesare pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu, cat si a adaosurilor la salariul de baza ce se acorda in functie de performantele individuale.

In ceea ce priveste insa sporurile la salariul (indemnizatia) de baza, acestea trebuie sa fie acordate tuturor salariatilor indiferent de posturile si functiile pe care le ocupa si de domeniul in care isi desfasoara activitatea atat timp cat lucreaza efectiv in conditiile prescrise de legea care reglementeaza plata sporurilor respective.

Acest lucru se refera si la sporul de confidentialitate care trebuie acordat tuturor celor care gestioneaza secrete de stat si secrete de serviciu, indiferent ca lucreaza in administratia publica, centrala sau locala, in justitie sau in aparatul Parlamentului.

Acceptand teza propusa de procurorul general prin recursul in interesul legii s-ar ajunge la o situatie discriminatorie in sensul dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, ale art. 1-3 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, republicata, si ale art. 1 din Protocolul 12 aditional la Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, intrucat nu se constata existenta unei justificari legitime, obiective si rezonabile.

Potrivit art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, republicata, persoana care se considera discriminata poate formula in fata instantei de judecata o cerere pentru acordarea de despagubiri si stabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru si nu este conditionata de sesizarea Consiliului.

Ca atare, magistratii, magistratii asistenti si personalul auxiliar de specialitate care nu primesc spor de confidentialitate pe motiv ca actele normative care reglementeaza salarizarea si alte drepturi ale acestor categorii de personal nu prevad acordarea acestui spor au dreptul la despagubiri in temeiul dispozitiei legale amintite mai sus.

Aceste despagubiri nu trebuie stabilite prin apreciere, ci raportat la sporul de confidentialitate de 15% calculat la salariul (indemnizatia) de baza prevazut de marea majoritate a actelor normative care reglementeaza acest spor acordat altor categorii de personal, despagubirile trebuie sa fie date cu caracter temporar pana la incetarea situatiei de discriminare .

In consecinta, in temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu referire la art. 329 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se constata ca interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 16 alin. (1) si (2) din Codul deontologic al magistratilor, si ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 9 din Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la despagubiri constand in sporul de confidentialitate de 15% calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.

PENTRU ACESTE MOTIVE