Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Silviu Marin impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Silviu Marin impotriva Romaniei

  Publicat: 15 Feb 2010       31202 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Silviu Marin impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 95 din 11/02/2010

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Casa care functioneaza in cadrul casieriilor bancilor, prin care se efectueaza operatiuni de incasari de la depunatori, persoane fizice si juridice.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.
Suma de bani platita periodic de catre persoane care au concesionat anumite bunuri [mine, terenuri etc.] ori au contractat licente prin know-how.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Casa care functioneaza in cadrul casieriilor bancilor, prin care se efectueaza operatiuni de incasari de la depunatori, persoane fizice si juridice.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Puterile publice existente in stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie n baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, n schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie n baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, n schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.

10. Prin Decizia din data de 16 februarie 2006, Tribunalul Ialomita a admis recursul formulat de prefect, a admis actiunea introductiva de instanta si a constatat nulitatea absoluta a celor 3 decizii, intemeindu-se pe art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997. Instanta a retinut ca situatia terenului in discutie era reglementata prin Legea nr. 18/1991, si nu prin Legea nr. 4/1973 si Decretul-lege nr. 42/1990. De asemenea, instanta a statuat ca din art. 35 alin. (2) si (6) din Legea nr. 18/1991 reiesea ca, pentru a i se acorda terenul in proprietate, partea interesata ar fi trebuit sa fie proprietarul casei la data adoptarii deciziilor respective, ceea ce nu s-a intamplat in speta.

11. Conform afirmatiilor reclamantului, desi alte 16 persoane s-au aflat in aceeasi situatie cu a lui, el a fost singurul citat sa se prezinte in fata instantelor in vederea anularii deciziilor administrative care il priveau.

12. La data de 24 iunie 2008, primaria a informat Guvernul, ca raspuns la solicitarea sa de informatii, ca terenul in discutie ii fusese atribuit reclamantului, mai intai in folosinta si apoi in proprietate, si ca partea interesata ocupa inca terenul respectiv, pe care ridicase o casa . Prin Adresa din data de 26 iunie 2008, primaria a completat aceste informatii, considerand ca reclamantul avea posibilitatea sa solicite concesiunea terenului in temeiul Legii nr. 50/1991, tinand cont de faptul ca in zona respectiva existau deja 107 contracte de concesiune referitoare la terenuri aferente caselor.

13. Conform sustinerilor reclamantului, rezulta ca acesta inca plateste impozite in temeiul Deciziei din 25 februarie 1992.

II. Dreptul intern pertinent

14. Art. 4 din Legea nr. 4 din 28 martie 1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte, vanzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie si construirea de case de odihna proprietate personala (Legea nr. 4/1973) prevedea urmatoarele in partile sale relevante in speta:

"Terenurile proprietate de stat pot fi atribuite (...) in vederea construirii de locuinte, in folosinta (...) persoanelor fizice (...).

Dreptul de folosinta a terenului atribuit este acordat numai pe durata existentei constructiei respective."

15. Art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii (Decretul-lege nr. 42/1990) prevedea urmatoarele:

"Terenul aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora (...) constituie proprietatea particulara a detinatorilor; acestea pot fi instrainate si lasate mostenire."

16. Art. 35 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (Legea nr. 18/1991) prevedea urmatoarele:

"(2) Terenurile proprietate de stat, situate in intravilanul localitatilor, atribuite, potrivit legii, in folosinta vesnica sau in folosinta pe durata existentei constructiei (...) trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuintelor, in proprietatea acestora (...).

(6) Atribuirea in proprietate a terenurilor prevazute de alin. (2)-(5) se va face, prin decizia prefecturii, la propunerea primariilor, facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor."

17. In urma republicarii Legii nr. 18/1991 la data de 10 decembrie 2007, art. 35 citat mai sus a devenit art. 36.

18. Prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii (Legea nr. 50/1991), republicata la data de 13 octombrie 2004, ce au fost invocate de Guvern, sunt urmatoarele:



ARTICOLUL 13

"(2) Terenurile apartinand domeniului public al statului (...) se pot concesiona numai in vederea realizarii de constructii sau de obiective de uz si/sau de interes public, cu respectarea documentatiilor de urbanism aprobate potrivit legii.

(3) Concesionarea se face pe baza de oferte prezentate de catre solicitanti, cu respectarea prevederilor legale, urmarindu-se valorificarea superioara a potentialului terenului."



ARTICOLUL 15

"Prin exceptie (...), terenurile destinate construirii se pot concesiona fara licitatie publica, cu plata taxei de redeventa stabilite potrivit legii, ori pot fi date in folosinta pe termen limitat, dupa caz, in urmatoarele situatii: (...)

e) pentru extinderea constructiilor pe terenuri alaturate, la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia."

19. Conform art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (Legea nr. 169/1997), actele de reconstituire a dreptului de proprietate in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite la astfel de reconstituiri sunt lovite de nulitate.



IN DREPT



I. Asupra pretinsei incalcari a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

20. Reclamantul se plange de o incalcare a dreptului sau de proprietate din cauza Deciziei din 16 februarie 2006 a Tribunalului Ialomita, care a retinut ca deciziile care ii atribuiau terenul erau lovite de nulitate absoluta. El subliniaza ca, desi autoritatile administrative sunt cele care i-au acordat acest teren, acestea au declansat totusi, dupa 13 ani de la propriile lor decizii, o procedura de constatare a nulitatii acestor acte, fara a tine cont de faptul ca el isi construise deja o casa pe terenul respectiv. Partea interesata insista asupra faptului ca terenul ii fusese atribuit in vederea construirii casei, ceea ce a si facut, respectand prevederile legii. Dupa parerea sa, sanctiunea nulitatii absolute nu era aplicabila, in masura in care in speta nu exista niciun interes general de aparat. El adauga ca, in urma anularii deciziilor respective, a fost pus intr-o situatie permanenta de incertitudine, neavand nicio idee despre ceea ce aveau de gand sa faca autoritatile cu terenul sau si chiar cu casa construita pe el. El invoca art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede urmatoarele:

"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."

A. Asupra admisibilitatii

21. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art. 35 A 3 din Conventie. Pe de alta parte, Curtea observa ca acesta nu este afectat de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, acesta trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

22. Guvernul considera ca dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale nu a fost incalcat. In acest sens, Guvernul observa ca partea interesata nu dispunea de un drept de proprietate in speta, decizia primariei din anul 1991 neconstituind un titlu de proprietate . In schimb, reclamantul are dreptul de folosinta a terenului pe durata existentei casei. In orice caz, acesta foloseste inca terenul in cauza, pe care si-a construit o casa . In plus, din Adresa din data de 26 iunie 2008 a Primariei Amara reiese ca reclamantul ar avea posibilitatea sa le solicite autoritatilor sa ii concesioneze terenul. Guvernul citeaza in acest sens prevederile art. 13 alin. (2) si (3) e) din Legea nr. 50/1991.

23. In continuare, Guvernul observa ca, presupunand chiar ca ar fi avut loc o ingerinta in dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale, o astfel de ingerinta ar fi fost totusi prevazuta de lege (si anume de Legea nr. 18/1991), ar fi urmarit un scop legitim (acela de a asigura respectarea legii) si ar fi pastrat un just echilibru intre interesele de fata. In sprijinul acestei afirmatii, Guvernul citeaza Cauza Wittek impotriva Germaniei, nr. 37.290/97, AA 58-61, CEDO 2002-X.

24. Reclamantul contesta argumentele Guvernului, aratand ca, in prezent, din punct de vedere juridic, nu mai are niciun drept asupra acestui teren, in masura in care cele 3 decizii administrative care i-l atribuiau au fost anulate. El subliniaza ca aceste decizii au fost emise de autoritatile publice dupa ce au facut verificarile necesare, ca ulterior nu a fost in niciun mod tulburat in exercitarea dreptului sau de proprietate timp de 13 ani, pentru ca, dintr-o data, deciziile respective sa fie anulate fara vreun motiv valabil. Partea interesata mai mentioneaza ca a inregistrat Decizia din 25 februarie 1992 in registrul de publicitate imobiliara si ca, in virtutea acestei decizii, el plateste inca impozitele pe terenul in discutie.

25. Reclamantul contesta ca ar avea posibilitatea sa ceara concesiunea terenului, considerand ca prevederile invocate de Guvern sunt inaplicabile in cazul sau. In acest sens, el precizeaza ca terenul sau era invecinat cu parcele ce apartineau altor persoane si cu drumul public. Prin urmare, nu putea solicita extinderea constructiilor sale pentru a face aplicabile prevederile citate de Guvern. Dupa parerea sa, procedand astfel, s-ar expune la alte proceduri judiciare in viitor.

26. Reclamantul observa ca prevederile in virtutea carora i s-a atribuit terenul in proprietate sunt inca in vigoare si le permit autoritatilor locale sa ii atribuie din nou terenul sau. El face trimitere in acest sens la art. 35 alin. (2) si (6) din Legea nr. 18/1991, devenit art. 36 dupa republicarea legii. In aceste conditii, reclamantul se intreaba de ce acestea refuza sa procedeze astfel in cazul sau, mai cu seama in masura in care si alte persoane au beneficiat recent de aceste prevederi. Este de parere ca acest refuz este motivat prin faptul ca a sesizat Curtea cu cererea de fata.

27. Curtea constata ca reclamantului i s-a atribuit terenul in discutie in vederea construirii unei case. Chiar daca terenul i-a fost acordat mai intai in folosinta prin Decizia din 31 iulie 1991 a primariei, totusi Decizia din 25 februarie 1992 a prefecturii si Decizia din 29 ianuarie 1993 a consiliului judetean i l-au atribuit in proprietate . Prin urmare, Curtea nu poate subscrie argumentului Guvernului, conform caruia reclamantul nu avea, in speta, decat un drept de folosinta in privinta terenului. Pe de alta parte, a inregistrat ultimele doua decizii in registrele de publicitate imobiliara si a ridicat casa pe terenul in discutie. Apoi, pentru o lunga perioada de timp, el nu a fost deloc tulburat in exercitarea dreptului sau de proprietate .





Afişează Hotararea CEDO in Cauza Silviu Marin impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Hotarari CEDO    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    Legea 18/1991    Autorizatie de constructie    Legea 4/1973    Legea 50/1991

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Hotararea in Cauza D.M.D. impotriva Romaniei, din 03.10.2017
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Conditii privind revizuirea in cazul hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 179 din 11 februarie 2016

Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)
Pronuntaţă de: Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)

Cauza Lupsa impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 08/06/2006 in Cauza Lupsa impotriva Romaniei

Cauza Barcanescu impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 12/10/2006 in Cauza Barcanescu impotriva Romaniei

Cauza Caracas impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 29/06/2006 in Cauza Caracas impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)
Pronuntaţă de: Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)

Cauza Lupsa impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 08/06/2006 in Cauza Lupsa impotriva Romaniei

Cauza Barcanescu impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 12/10/2006 in Cauza Barcanescu impotriva Romaniei



Articole Juridice

Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Codul muncii al Romaniei din 1972 la cel din 2003, sau de la oamenii muncii pana la lucratorul de azi
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu