Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Silviu Marin impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Silviu Marin impotriva Romaniei

  Publicat: 15 Feb 2010       31178 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Silviu Marin impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 95 din 11/02/2010

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

28. In aceste conditii, Curtea apreciaza ca reclamantul dispunea de un "bun" in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, in ciuda faptului ca Decizia din 16 februarie 2006 a Tribunalului Ialomita a declarat nulitatea absoluta a deciziilor mentionate mai sus (vezi, mutatis mutandis, Gashi impotriva Croatiei, nr. 32.457/05, A 22, 13 decembrie 2007).

29. Prin urmare, Curtea trebuie sa analizeze efectele acestei hotarari asupra dreptului de proprietate al reclamantului. In acest sens, Curtea constata ca, chiar daca reclamantul ocupa si in prezent terenul pe care se afla de altfel casa lui, el este pus intr-o situatie de incertitudine totala in ceea ce priveste acest teren, in masura in care deciziile ce constituiau fundamentul dreptului sau au fost anulate, astfel incat partea interesata nu are in prezent nicio posibilitate de a dispune juridic de teren . Astfel, a fost lipsit de un atribut esential al dreptului de proprietate . Rezulta ca decizia in discutie a avut ca efect privarea partii interesate de bunul sau, in sensul celei de-a doua fraze a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1.

30. Curtea reaminteste ca o privare de libertate ce intra sub incidenta acestei norme nu poate fi justificata decat daca se demonstreaza in special ca a intervenit pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege. In plus, orice ingerinta in folosirea proprietatii trebuie sa respecte criteriul de proportionalitate.

31. Art. 1 din Protocolul nr. 1 prevede, inainte de toate si in mod special, ca o ingerinta a autoritatii publice in exercitarea dreptului la respectarea bunurilor sa fie legala. Suprematia dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale unei societati democratice, este inerenta tuturor articolelor din Conventie (Iatridis impotriva Greciei [MC], nr. 31.107/96, A 58, CEDO 1999-II). Principiul legalitatii inseamna existenta unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise si previzibile (Belvedere Alberghiera - S.R.L. impotriva Italiei, nr. 31.524/96, A 57, CEDO 2000-VI).

32. In speta, Curtea observa ca Tribunalul Ialomita si-a intemeiat constatarea referitoare la nulitatea absoluta a deciziilor administrative pe doua prevederi: art. 35 alin. (2) si (6) din Legea nr. 18/1991, pe care l-a interpretat in sensul ca era necesar ca partea interesata sa fie proprietarul casei la data adoptarii deciziilor respective, si art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997, care prevede sanctiunea nulitatii absolute in cazul in care dreptul de proprietate a fost recunoscut in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite la astfel de recunoasteri.

33. Avand in vedere ca este in primul rand de competenta autoritatilor nationale, in special a curtilor si instantelor, sa interpreteze legislatia interna (vezi, printre multe altele, Miragall Escolano si altii impotriva Spaniei, nr. 38.366/97, 38.688/97, 40.777/98, 40.843/98, 41.015/98, 41.400/98, 41.446/98, 41.484/98, 41.487/98 si 41.509/98, A 33, CEDO 2000-I), Curtea dispune de o competenta limitata in materie. Prin urmare, ea nu considera necesar sa se dedice interpretarii date de tribunalul judetean art. 35 alin. (2) si (6) din Legea nr. 18/1991.

34. Totusi, Curtea constata ca abia in anul 1997 Legea nr. 169/1997 a prevazut sanctiunea mentionata mai sus, iar tribunalul judetean a facut aplicarea acestei sanctiuni in privinta deciziilor administrative in discutie, desi ultima dintre ele data din anul 1993, adica cu aproximativ 4 ani inainte de adoptarea Legii nr. 169/1997.

35. In masura in care din probele aflate la dosar nu rezulta sub nicio forma ca reclamantul a actionat in mod ilegal pentru a i se acorda terenul in discutie (Gashi, mentionata mai sus, A 37) si in masura in care era de datoria autoritatilor sa verifice daca cerintele impuse de lege erau intrunite inainte sa adopte deciziile in discutie (vezi, mutatis mutandis, Draculet impotriva Romaniei, nr. 20.294/02, A 40, 6 decembrie 2007), Curtea apreciaza ca partea interesata nu putea sa se astepte in mod rezonabil ca aceste decizii sa poata fi anulate dupa mai mult de 13 ani de la adoptarea lor, prin aplicarea unei noi legi care stabilea o astfel de sanctiune.

36. Avand in vedere cele de mai sus si tinand cont de circumstantele spetei, Curtea apreciaza ca anularea deciziilor in discutie nu putea fi previzibila pentru reclamant [vezi, mutatis mutandis, Fener Rum Erkek Lisesi Vakfi impotriva Turciei, nr. 34.478/97, A 57, CEDO 2007-... (extrase)].

37. Prin urmare, Curtea considera ca ingerinta litigioasa nu era "prevazuta de lege" in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 si, prin urmare, este incompatibila cu dreptul la respectarea bunurilor reclamantului. O astfel de concluzie o scuteste de a mai cerceta daca a fost pastrat un just echilibru intre cerintele interesului general al comunitatii si imperativele de aparare a drepturilor individuale.

38. Prin urmare, a avut loc incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.

II. Asupra celorlalte pretinse incalcari

39. Citand art. 6 A 1 din Conventie, reclamantul se plange de modul de solutionare a procedurii finalizate prin Decizia din 16 februarie 2006 a Tribunalului Ialomita. Din perspectiva art. 14 din Conventie, reclamantul se plange de faptul ca a suferit o discriminare fata de alte persoane care nu au fost citate sa se prezinte in fata instantelor in vederea anularii titlurilor lor de proprietate . El considera ca aceasta discriminare se datora faptului ca nu facea parte din niciun partid politic.

40. Avand in vedere rationamentul sau din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1, Curtea nu considera necesar sa analizeze separat aceste capete de cerere .

III. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie

41. Conform art. 41 din Conventie:

"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

42. Reclamantul solicita suma de 5.000 euro (EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-a suportat din cauza suferintelor fizice si psihice la care a fost supus de autoritatile locale. El mentioneaza ca starea sa de sanatate s-a deteriorat foarte mult, fiind lovit subit de o boala cardiaca din cauza careia a fost obligat sa isi ia concedii medicale si sa solicite pensionarea din motive de sanatate in perioada 2007-2008. Reclamantul mai solicita si suma de 12.850 EUR drept daune materiale. El precizeaza ca aceasta suma a fost calculata ca diferenta intre salariul sau si pensie, la care a adaugat pretul medicamentelor pe care a trebuit sa si le procure. El depune la dosar documente medicale, fluturasi de salariu si taloane de pensie, precum si chitante de la cumpararea de medicamente. Tot ca daune materiale, reclamantul solicita sa ii fie restituita proprietatea terenului in suprafata de 800 m2 pe care si-a construit casa, astfel cum i-a fost atribuita prin deciziile din 25 februarie 1992 si 29 ianuarie 1993.

43. Guvernul reaminteste in primul rand ca, in opinia sa, reclamantul nu dispunea de un drept de proprietate asupra terenului, ci numai de un drept de folosinta, de care inca se bucura netulburat. De asemenea, el considera ca, in speta, nu exista nicio legatura de cauzalitate intre anularea celor 3 decizii administrative si deteriorarea starii de sanatate a partii interesate, nici intre prejudiciul moral pretins de reclamant si pretinsa incalcare a drepturilor sale.

44. Curtea apreciaza ca problema aplicarii art. 41 sub acest aspect nu se afla in stare de judecata, astfel ca ea trebuie rezervata, tinand cont si de eventualitatea unui acord intre statul parat si partile interesate (art. 75 AA 1 si 4 din Regulamentul Curtii).



PENTRU ACESTE MOTIVE,



In unanimitate,



C U R T E A



1. declara admisibil capatul de cerere intemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1;

2. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1;

3. hotaraste ca nu este necesar sa statueze asupra capetelor de cerere intemeiate pe art. 6 A 1 si art. 14 din Conventie;

4. hotaraste ca problema aplicarii art. 41 din Conventie nu se afla in stare de judecata; prin urmare:

a) o rezerva in intregime;

b) invita Guvernul si reclamantul sa ii adreseze in scris, in termen de 3 luni incepand de la data ramanerii definitive a hotararii conform art. 44 A 2 din Conventie, observatiile lor cu privire la aceasta chestiune si, in special, sa ii aduca la cunostinta orice acord la care ar putea eventual sa ajunga;

c) rezerva procedura ulterioara si ii deleaga presedintelui camerei atributia de a o stabili in caz de nevoie.

Intocmita in limba franceza, ulterior comunicata in scris la data de 2 iunie 2009, in aplicarea art. 77 AA 2 si 3 din Regulament.

Josep Casadevall, Santiago Quesada,
presedinte grefier





Afişează Hotararea CEDO in Cauza Silviu Marin impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Hotarari CEDO    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    Legea 18/1991    Autorizatie de constructie    Legea 4/1973    Legea 50/1991

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Hotararea in Cauza D.M.D. impotriva Romaniei, din 03.10.2017
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Conditii privind revizuirea in cazul hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 179 din 11 februarie 2016

Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)
Pronuntaţă de: Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)

Cauza Lupsa impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 08/06/2006 in Cauza Lupsa impotriva Romaniei

Cauza Barcanescu impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 12/10/2006 in Cauza Barcanescu impotriva Romaniei

Cauza Caracas impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 29/06/2006 in Cauza Caracas impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)
Pronuntaţă de: Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)

Cauza Lupsa impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 08/06/2006 in Cauza Lupsa impotriva Romaniei

Cauza Barcanescu impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 12/10/2006 in Cauza Barcanescu impotriva Romaniei



Articole Juridice

Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Codul muncii al Romaniei din 1972 la cel din 2003, sau de la oamenii muncii pana la lucratorul de azi
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu