Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » RIL admis. Descrierea insuficienta a faptei atrage nulitatea relativa a procesului-verbal de contraventie

RIL admis. Descrierea insuficienta a faptei atrage nulitatea relativa a procesului-verbal de contraventie

  Publicat: 26 Aug 2018       866 citiri       Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Prin Decizia civila nr. 13/2018 din data de 14.05.2018, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 541 din 29.06.2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul Legii – a admis sesizarea formulata de Avocatul Poporului cu privire la "interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 16 si 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul de a se stabili daca descrierea insuficienta a faptei echivaleaza cu lipsa mentiunilor privind fapta savarsita, atragand astfel nulitatea absoluta a procesului-verbal de contraventie (art. 17) sau echivaleaza cu neindeplinirea cerintei privind descrierea faptei contraventionale si atrage nulitatea relativa a actului de constatare (art. 16)", statuand ca:

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ocupatia activitatea utila, aducatoare de venit (in bani sau in natura)
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Legatura politica si juridica permanenta dintre persoana fizica si stat,
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
(Issuer) Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

``in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 16 si 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare:



Descrierea insuficienta a faptei echivaleaza cu neindeplinirea cerintei privind descrierea faptei contraventionale si atrage nulitatea relativa a procesului-verbal de constatare a contraventiei, potrivit dispozitiilor art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001."


Pentru a dispune in acest sens, Inalta Curte a avut in vedere urmatoarele:


1. Dispozitiile legale supuse interpretarii


Ordonanta Guvernului nr. 2/2001:


"Art. 16. - (1) Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.


(11) In cazul contravenientilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni romani cu domiciliul in strainatate, in procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date: seria si numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent.


(...)


(5) In cazul in care contravenientul este minor, procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.


(6) In situatia in care contravenientul este persoana juridica, in procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.


(7) In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul- verbal la rubrica A«Alte mentiuniA», sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal.


Art. 17. - Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrag nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu ."


2. Inalta Curte de Casatie si Justitie - analiza problemei de drept solutionate in mod neunitar de instantele judecatoresti


In ceea ce priveste fondul problemei de drept supuse dezbaterii, ca urmare a analizarii dispozitiilor art. 16 si 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, se apreciaza ca descrierea insuficienta a faptei in cuprinsul procesului-verbal de contraventie nu echivaleaza cu lipsa mentiunilor privind fapta savarsita, astfel incat descrierea incompleta a faptei contraventionale atrage nulitatea relativa a actului de constatare, in temeiul dispozitiilor art. 16 din actul normativ mentionat, pentru argumentele de mai jos.


Un prim argument este unul de text, in sensul ca legiuitorul a inteles sa reglementeze in mod distinct, atat aspectele de nelegalitate ce atrag nulitatea relativa a procesului-verbal de contraventie, potrivit art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, cat si aspectele ce atrag nulitatea absoluta a actului constatator, in temeiul dispozitiilor art. 17 din aceeasi ordonanta .


Astfel, potrivit dispozitiilor art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, "Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: (...) descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;".


De asemenea, potrivit art. 17 din acelasi act normativ, "Lipsa mentiunilor privind (...) a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu ."


Interpretarea literala si teleologica determina concluzia ca intentia legiuitorului a fost ca, in materie contraventionala, sa reglementeze in mod expres si cu caracter imperativ care sunt motivele de nulitate relativa ce afecteaza procesul-verbal de contraventie, indicandu-le in cuprinsul art. 16 din actul normativ in discutie, precum si pe cele de nulitate absoluta, in temeiul dispozitiilor art. 17 din textul citat.


Sub acest aspect, instantele de judecata nu pot depasi cadrul legal, in sensul realizarii unei interpretari extensive a textului de lege, avand ca rezultat instituirea unui motiv de nulitate absoluta virtuala cu privire la descrierea insuficienta a faptei contraventionale, care ar echivala cu lipsa mentiunii privind fapta savarsita, deoarece s-ar ajunge la depasirea limitelor puterii judecatoresti.


Un al doilea argument rezulta din dezlegarile date de Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia in interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007 a Sectiilor unite si prin Decizia nr. 6 din 16 februarie 2015 a Completului competent sa judece recursul in interesul legii.


Astfel, prin Decizia in interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, instanta suprema, in aplicarea dispozitiilor art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, a stabilit ca "Nerespectarea cerintelor inscrise inart. 16 alin. (7) din actul normativ mentionat atrage nulitatea relativa a procesului-verbal de constatare a contraventiei."


In considerentele acestei decizii s-a retinut ca situatiile in care nerespectarea anumitor cerinte atrage nulitatea actului intocmit de agentul constatator al contraventiei sunt strict determinate, prin reglementarea data in cuprinsul art. 17 din ordonanta. In situatia identificarii altor cazuri de nerespectare a cerintelor pe care trebuie sa le intruneasca un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distincta a obiectiunilor contravenientului la continutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a contraventiei nu poate fi invocata, decat daca s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea acelui act.


Prin Decizia nr. 6 din 16 februarie 2015, Completul competent sa judece recursul in interesul legii a statuat ca "In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, (...) procesele-verbale transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport hartie sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator".


In considerentele acestei decizii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca motivele de nulitate absoluta ce afecteaza procesul-verbal de contraventie sunt reglementate de dispozitiile art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001.


Asadar, din statuarile anterioare ale instantei supreme rezulta ca, in mod constant, s-a retinut ca, in ceea ce priveste procesele-verbale de contraventie, motivele de nulitate relativa sunt reglementate de dispozitiile art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 si motivele de nulitate absoluta sunt reglementate de dispozitiile art. 17 din acelasi act normativ.


Un al treilea argument vizeaza respectarea dreptului la aparare si a principiilor contradictorialitatii si "egalitatii armelor" in cadrul procesului civil ca elemente ce contureaza dreptul la un proces echitabil.


In cursul judecarii cauzelor, instantele de judecata au apreciat ca insuficienta descriere a faptei contraventionale nu permite petentului sa realizeze o aparare eficienta in contradictoriu cu organul constatator, punandu-l intr-o situatie de inegalitate cu organul administrativ, in ceea ce priveste posibilitatea combaterii constatarilor efectuate in cuprinsul procesului-verbal de contraventie.


De asemenea s-a retinut de catre instantele de judecata ca nu pot realiza controlul de legalitate, daca fapta pentru care a fost sanctionat petentul nu poate fi identificata corespunzator, pentru a determina incadrarea in drept si sanctiunea aplicabila.


Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, in conformitate cu regimul juridic al nulitatii relative, aceasta poate fi invocata numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la emiterea actului contestat. In cadrul procesului civil, numai petentul este in masura sa aprecieze ca, drept urmare a descrierii insuficiente a faptei, nu poate sa identifice in ce consta contraventia si sa combata sustinerile organului constatator.


In acest context, vatamarea suferita de petent consta tocmai in punerea acestuia in imposibilitatea de a-si efectua apararea, vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului, aspect ce trebuie analizat de instanta, in cadrul fiecarui litigiu dedus judecatii.


Nelegalitatea ce afecteaza procesul-verbal de contraventie, prin descrierea insuficienta a faptei, nu este, asadar, intrinseca, adica nu duce in orice situatie la anularea actului respectiv - aceasta se va intampla numai daca vatamarea produsa este de natura sa impiedice identificarea faptei savarsite, incadrarea in drept, sanctiunea aplicabila - cu consecinta imposibilitatii efectuarii apararilor in cadrul procesului judiciar.


Decizia este obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.


Cuprinsul integral al Deciziei nr. 13/2018 poate fi consultat aici.



Prelucrat de Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe, Colaborator ``MCP Cabinet Avocati"




Citeşte mai multe despre:    Nulitate proces verbal contraventie    OG 2/2001    nulitate absoluta proces verbal contraventie    nulitate relativa proces verbal contraventie    elemente obligatorii proces verbal contraventie    Decizia ril 13/2018    ICCJ ril admis 13/2018    descrierea insuficienta a faptei atrage nulitatea relativa a procesului verbal



Comentează: RIL admis. Descrierea insuficienta a faptei atrage nulitatea relativa a procesului-verbal de contraventie
Alte titluri

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – incheierea procesului-verbal de contraventie
04 Mar 2017 | 2049

Modificare OG 2/2001: Amenzile neachitate se vor transforma in munca in folosul comunitatii
28 Aug 2014 | 3974

Persoanele care nu isi achita amenzile contraventionale vor presta munca in folosul comunitatii
04 Jul 2014 | 1494

Admitere RIL ref. calcularea celor 15 zile in care se poate contesta un proces-verbal de contraventie
24 Jul 2013 | 2627

In sedinta din 10 iunie 2013 ICCJ a admis 5 RIL-uri
11 Jun 2013 | 3332



Articole Juridice

Amenda rutiera necomunicata in termen de 1 luna de la aplicare, se prescrie
Sursa: EuroAvocatura.ro

Jurisprudenţă

Procesul verbal de contraventie pentru lipsa rovinietei trebuie comunicat in 2 luni de la data constatarii contraventiei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Lucrari de construire realizate fara autorizatie de construire.Obligarea executantului la desfiintarea lor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj, Sectia I-a civila, decizia nr. 65 din 8 ianuarie 2014

Plangere contraventionala. Construire fara autorizatie
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Decizia nr. 80 din 25.01.2012

Indeplinirea procedurii medierii. Plangere contraventionala
Pronuntaţă de: Judecatorie - Sentinta civila nr. 5892 din 15-sep-2011