1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (7) si art. 19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de V.M.D in Dosarul nr. XXXXX/301/2014 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2016.2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.3. Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca unitatea-administrativ teritoriala Sectorul 3 Bucuresti, prin primar, a depus note prin care arata ca, urmare a reorganizarii Directiei generale de politie locala Sector 3 Bucuresti din serviciu public de interes local, cu personalitate juridica, in structura organizata ca directie generala fara personalitate juridica, parte in cauza va fi unitatea-administrativ teritoriala Sectorul 3 Bucuresti, prin primar. De asemenea, solicita judecarea in lipsa .4. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, mentionand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie. C U R T E A, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:5. Prin Decizia civila nr. 4.616 din 12 iulie 2016, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/301/2014, Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) si alin. (7) si art. 19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de V.M.D intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei plangeri formulate impotriva unui proces-verbal de constatare si sanctionare a unor contraventii.6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca textele criticate sunt contradictorii si conduc la interpretari cu privire la conditiile de legalitate si temeinicie ale procesului-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii, intrucat, pe de o parte, se mentioneaza ca procesul-verbal trebuie sa contina in mod obligatoriu consemnarea anumitor elemente, sub sanctiunea nulitatii, iar, pe de alta parte, acesta poate fi valabil si fara eventuale mentiuni, cum ar fi cele ale contravenientului si confirmarea cel putin a unui martor . De asemenea, arata ca agentul constatator nu este obligat sa prezinte nicio proba in sustinerea celor mentionate in procesul-verbal (martor, inregistrari audio/video etc.), presupusul contravenient fiind cel care trebuie sa isi probeze nevinovatia. In acest context, apreciaza ca prevederile criticate sunt neconstitutionale.7. Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal arata ca lipsa obiectiunilor din procesul- verbal atrage sanctiunea nulitatii acestuia, nulitate virtuala, care nu este mentionata in dispozitiile art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, legiuitorul stabilind ca in momentul incheierii procesului-verbal de contraventie agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare, mentiuni care vor fi consemnate distinct, sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal. Nerespectarea de catre agentul constatator a obligatiei de a aduce la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni este sanctionata cu nulitate virtuala. Refuzul agentului constatator de a insera obiectiunile contravenientului este sanctionat de lege cu nulitatea expresa. Deoarece este vorba de ocrotirea unor interese particulare, cele ale contravenientului, se are in vedere o nulitate relativa, care este supusa conditiilor prevederilor Codului de procedura civila, care completeaza normele in materie, in cauza fiind o nulitate conditionata de existenta unei vatamari, care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului. Insa, dreptul conferit de lege contravenientului, de a se adresa instantei de judecata pentru a formula plangere impotriva procesului-verbal de contraventie, este de natura a inlatura orice vatamare. Cu privire la semnarea procesului-verbal de catre un martor, mentioneaza ca rolul acestuia nu este acela de a confirma vinovatia sau nevinovatia contravenientului, ci acela de a confirma existenta imprejurarilor prevazute de lege in cazul in care procesul-verbal nu este semnat de catre contravenient.8. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.9. Guvernul, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.10. Avocatul Poporului arata ca prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constitutionalitate si isi mentine punctul de vedere retinut in deciziile Curtii Constitutionale nr. 139 din 25 februarie 2010, nr. 96 din 4 februarie 2010 si nr. 1.468 din 10 noiembrie 2009, in sensul ca dispozitiile criticate sunt constitutionale.11. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate. C U R T E A, examinand actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:12. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie .13. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 16 alin. (1) si alin. (7) si art. 19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, care au urmatorul cuprins:- Art. 16 alin. (1) si (7):"Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.[...](7) In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul- verbal la rubrica A�Alte mentiuniA�, sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal".- Art. 19:"(1) Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor . In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia.(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.(3) In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod."14. Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 a fost modificata prin Legea nr. 203/2018 privind masuri de eficientizare a achitarii amenzilor contraventionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, pastrandu-se, in principiu, solutia legislativa.15. In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si alin. (5) cu referire la statul de drept si la calitatea legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica si art. 53 referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.16. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca dispozitiile art. 16 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 prevad care sunt elementele pe care trebuie sa le cuprinda, in mod obligatoriu, procesul-verbal de constatare a contraventiei, iar lipsa uneia dintre mentiunile privind numele si prenumele agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod si, in cazul persoanei juridice, lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, potrivit art. 17 alin. (1) din acelasi act normativ. De asemenea, sub sanctiunea nulitatii procesului- verbal, in momentul incheierii acestuia, agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni" [art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001]. Potrivit art. 19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor . In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. De asemenea, in lipsa confirmarii imprejurarilor de catre un martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod. De altfel, alin. (3) este subsecvent alin. (1) al aceluiasi articol care stabileste regula de baza potrivit careia, atunci cand contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, procesul-verbal este semnat de catre un martor . Agentul constatator poate incheia procesul-verbal si in absenta acestui martor, potrivit alin. (3), insa in aceasta situatie el trebuie sa motiveze care sunt imprejurarile obiective care l-au determinat sa incheie procesul- verbal in acest mod.17. Ca atare, prevederile criticate sunt reglementate intr-o logica fireasca, clara, neputandu-se retine ca sunt contradictorii sau contrare conditiilor de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, spre exemplu, prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015.18. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la art. 21 alin. (3) din Constitutie, Curtea retine ca, astfel cum a statuat in jurisprudenta sa, procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se bucura de prezumtia de legalitate, insa, atunci cand este formulata o plangere impotriva acestuia, este contestata chiar prezumtia de care se bucura (a se vedea in acest sens Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009). Autorului contraventiei i se asigura, fara nicio ingradire, dreptul de a se adresa justitiei, cerand anularea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. Astfel, in aceasta situatie este firesc ca el trebuie sa dovedeasca netemeinicia ori nelegalitatea constatarii contraventiei sau a sanctiunii aplicate (a se vedea, in acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 504 din 5 decembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2014).19. In acest caz, instanta de judecata competenta va administra probele prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal. Astfel, cel care a formulat plangerea nu trebuie sa isi demonstreze propria nevinovatie, revenind instantei de judecata obligatia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflarii adevarului. Instantele de judecata nu pot face aplicarea stricta a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contra, chiar ele trebuie sa manifeste un rol activ pentru aflarea adevarului din moment ce contraventia intra sub incidenta art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate sustine rasturnarea sarcinii probei.20. De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin hotararile din 23 octombrie 1995, 2 septembrie 1998, 16 noiembrie 2004, 18 iulie 2006 si 27 septembrie 2011, pronuntate in cauzele Gradinger impotriva Austriei, paragraful 42, Kadubec impotriva Slovaciei, paragraful 57, Lauko impotriva Slovaciei, paragraful 64, Canady impotriva Slovaciei, paragraful 31, Stefanec impotriva Republicii Cehe, paragraful 26, Menarini diagnostics s.r.l. impotriva Italiei, paragraful 58, a retinut ca incredintarea catre autoritatile administrative a sarcinii de a constata si de a sanctiona contraventiile nu este incompatibila cu Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si trebuie subliniat ca este obligatoriu ca partea sanctionata sa poata sesiza un tribunal pentru a se pronunta asupra deciziei care a fost luata impotriva sa, tribunal care sa ofere garantiile prevazute de art. 6 din Conventie . Or, o asemenea obligatie este respectata prin dispozitiile art. 34 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001.21. Asadar, dispozitiile de lege criticate stabilesc reguli de procedura clare, precise si de natura sa ofere suficiente garantii cu privire la verificarea legalitatii si temeiniciei procesului-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii de catre instanta de judecata, astfel incat sa protejeze dreptul la un proces echitabil al contravenientului.22. Fata de cele prezentate, Curtea nu poate retine pretinsa incalcare a prevederilor constitutionale referitoare la statul de drept si la calitatea legii, privind dreptul la un proces echitabil sau privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, astfel ca aceasta urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata.23. Intrucat nu s-a constatat restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale, Curtea observa ca dispozitiile art. 53 din Constitutie nu au incidenta in cauza.24. Distinct de cele prezentate mai sus, din examinarea criticilor autorului exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestea tind si spre o completare a unor mentiuni in procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, a caror lipsa sa conduca spre o nulitatea absoluta a acestuia, spre exemplu, semnatura contravenientului si confirmarea cel putin a unui martor . Or, Curtea a statuat ca o asemenea solicitare nu intra insa in competenta de solutionare a instantei de contencios constitutional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, "se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".25. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii D E C I D E:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de V.M.D in Dosarul nr. XXXXX/301/2014 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 16 alin. (1) si (7) si art. 19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.Definitiva si general obligatorie.Pronuntata in sedinta din data de 13 decembrie 2018.
Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de �spor�. Modalitatea de stabilire si de plata Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020
Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020
Pensionarii militari decorati cu ordinul �Meritul Militar�. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020
Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019
Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019
Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020
Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019
Pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 398/2020
Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019
Plata drepturilor salariale restante. Sarcina probei revine angajatorului. Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt, Sentinta civila nr. 312/2020 din 30 iunie 2020
Dialogurile MCP � Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit Sursa: EuroAvocatura.ro
Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii � pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala Sursa: Irina Maria Diculescu
Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate Sursa: EuroAvocatura.ro
Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum Sursa: Irina Maria Diculescu
Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali � aspecte de constitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu