Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Ştiri juridice » ICCJ. Dezlegarea unei chestiuni de drept privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa – planul de reorganizare a debitorului nu poate sa prevada esalonarea la plata a creantelor curente

ICCJ. Dezlegarea unei chestiuni de drept privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa – planul de reorganizare a debitorului nu poate sa prevada esalonarea la plata a creantelor curente

  Publicat: 28 Mar 2019       497 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prin Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2019 publicata in Monitorul Oficial cu numarul 237 din data de 27 martie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Galati - Sectia a II-a civila in Dosarul nr. 4.568/121/2016/a9.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Va cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Va cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Instanta Suprema a stabilit ca ``in interpretarea dispozitiilor art. 133 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 85/2014, planul de reorganizare a debitorului nu poate sa prevada esalonarea la plata a creantelor curente (inclusiv a celor bugetare).``


In argumentarea acestei interpretari Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut urmatoarele:


Problema de drept ce se solicita a fi dezlegata pe calea mecanismului hotararii prealabile este aceea de a stabili daca dispozitiile art. 133 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 85/2014, potrivit carora "planul de reorganizare va mentiona: [...] e) modalitatea de achitare a creantelor curente", pot fi interpretate in sensul ca prin planul de reorganizare a debitorului se poate prevedea esalonarea la plata a creantelor curente (inclusiv a celor bugetare).



Asadar, sesizarea instantei de trimitere priveste intelesul sintagmei "modalitatea de achitare a creantelor curente", utilizata de legiuitor in continutul textului legal anterior mentionat, respectiv a se stabili daca esalonarea la plata a creantelor curente (stabilirea de rate si termene de scadenta ale acestor rate) se subsumeaza acesteia.



Interpretarea normei in discutie nu se poate limita la sensul gramatical al termenului modalitate (mod, mijloc, putinta, posibilitate), ci trebuie sa aiba in vedere scopul urmarit de legiuitor prin stabilirea acestei cerinte a planului de reorganizare si regimul juridic al creantelor curente, astfel cum este acesta stabilit prin Legea nr. 85/2014.



Din perspectiva evolutiei reglementarilor in materie trebuie precizat ca Legea nr. 85/2006 nu continea, in art. 95 alin. (5), o cerinta similara celei prescrise de art. 133 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 85/2014.



De asemenea, se constata ca la redactarea noii legi a insolventei legiuitorul a fost preocupat de asigurarea unei protectii sporite si mai eficiente a creditorilor impotriva posibilitatii debitorului de fraudare a intereselor acestora prin intermediul planului de reorganizare, in acest sens fiind edictate dispozitiile art. 138 alin. (5), art. 139 alin. (1) lit. a), art. 139 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 85/2014.



Aceeasi preocupare a legiuitorului transpare si in ceea ce ii priveste pe titularii creantelor curente, adica acele creante rezultand din exercitarea de catre debitor a activitatii curente, asa cum este definita prin art. 5 pct. 2 din Legea nr. 85/2014 ca "activitate de productie, comert sau prestari de servicii si operatiuni financiare, propusa a fi efectuata de debitor in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, in cursul normal al activitatii sale, cum ar fi: a) continuarea activitatilor contractate si incheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate; b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora; c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente".



Astfel, ca element de noutate fata de vechea lege a insolventei, titularul unei creante curente al carei cuantum depaseste valoarea-prag are posibilitatea de a solicita, prin mecanismele reglementate de art. 75 alin. (3) si (4), art. 77 alin. (2) si art. 143 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, in perioada de observatie, dar si in perioada de reorganizare, recunoasterea creantei si, ulterior, deschiderea procedurii de faliment al debitorului, in caz de intarziere la plata pentru mai mult de 60, respectiv 90 de zile de la scadenta, in cazul creantelor furnizorilor de utilitati. Judecatorul-sindic va putea respinge cererea de trecere la faliment doar in trei ipoteze: creanta curenta nu este datorata, este achitata sau debitorul a incheiat o intelegere de plata cu creditorul curent.



Titularii creantelor curente sunt, in acord cu prevederile art. 5 pct. 21, creditori curenti, adica acei creditori ce detin creante certe, lichide si exigibile, nascute in timpul procedurii de insolventa, si care au dreptul de a li se achita cu prioritate creanta, integral si imediat, conform documentelor din care rezulta.



Aceasta regula rezulta atat din art. 5 pct. 21, cat si din art. 102 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, potrivit caruia creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare, vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala.
Prin urmare, titularii acestui tip de creante au prioritate la plata si nu intra in concurs cu creditorii indreptatiti sa participe la procedura (titularii creantelor anterioare deschiderii procedurii contra debitorilor, inscrisi in tabelele de creante), art. 102 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 preluand principiul platii imediate si integrale consacrat de art. 64 alin. (6) din vechea Lege a insolventei nr. 85/2006.



Regimul juridic privilegiat aplicabil creantei curente, care deroga de la principiile fundamentale ale procedurii insolventei (procedura colectiva, concursuala si egalitara), se justifica prin imperativul continuarii activitatii debitorului dupa data deschiderii procedurii insolventei, pentru evitarea intrarii debitorului in faliment. Trebuie observat ca, in general, creantele curente reprezinta contravaloarea furnizarii catre debitor a unor servicii sau produse necesare desfasurarii activitatii acestuia, in temeiul unor contracte anterioare deschiderii procedurii si care nu pot fi denuntate sau modificate de catre creditor [art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014], astfel ca, oricand, un furnizor caruia nu ii este achitata creanta curenta poate inceta contractul pe motiv de neplata, cu consecinte grave pentru toti creditorii.



In egala masura, dispozitiile legale din care rezulta acest regim juridic de favoare sunt in concordanta cu procedura de reorganizare judiciara si cu continutul dat de art. 5 pct. 53 si pct. 54 teza I si art. 133 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 planului de reorganizare, document fundamental al procedurii de reorganizare, care cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor inscrise in tabelul definitiv .



Cum in tabelul definitiv sunt cuprinse toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, conform art. 5 pct. 67 teza I din Legea nr. 85/2014, rezulta ca programul de plata a creantelor mentionat in planul de reorganizare nu poate cuprinde cuantumul creantelor curente, fata de continutul explicit al prevederilor art. 5 pct. 53 din acelasi act normativ.
Daca creantele nascute anterior deschiderii procedurii nu pot fi achitate decat in baza graficului de plata cuprins in planul de reorganizare, cheltuielile curente, nascute in perioada de observatie, trebuie achitate de indata ce devin exigibile, intrucat, asa cum s-a aratat, acestea se achita cu prioritate fata de creantele din tabelul definitiv, potrivit documentelor din care rezulta.



Creditorii titulari ai creantelor curente (cu exceptia cazului in care au si calitate de creditori ai unei creante anterioare deschiderii procedurii) nu fac parte din adunarea creditorilor si nici din comitetul creditorilor, nu participa la adunarile sau comitetele creditorilor si nu voteaza planul de reorganizare, deci nu au la indemana mijloace efective si eficiente de recuperare a creantelor in cadrul procedurii insolventei, ceea ce constituie o justificare in plus pentru protectia specifica acordata de legiuitor.



In aceste conditii, cerinta ca planul de reorganizare sa mentioneze modalitatea de achitare a creantelor curente, inscrisa de legiuitor in art. 133 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 85/2014, nu este susceptibila de o interpretare extensiva, in sensul posibilitatii de esalonare a platii creantelor curente prin programul de plata a creantelor curente cuprins in planul de reorganizare, prin modificarea termenelor de scadenta ale acestora, in absenta acordului creditorilor curenti.



O atare interpretare apare ca fiind in contradictie atat cu regimul juridic privilegiat al acestui tip de creante, cat si cu scopul urmarit de legiuitor prin dispozitia supusa analizei. Sub acest ultim aspect este de subliniat faptul ca planul de reorganizare are drept scop principal configurarea modului de stingere a creantelor inscrise in tabelul definitiv, insa, tinand cont de faptul ca in perioada de reorganizare debitorul continua activitatea, fiind firesc sa genereze obligatii curente, planul, pentru a putea fi considerat sustenabil, trebuie sa asigure achitarea acestora din urma.



Prin urmare, in absenta acordului creditorilor curenti, a unor conventii de plata incheiate intre partile contractante, singura esalonare posibila a platii creantelor curente este aceea decurgand din data exigibilitatii fiecareia, planul de reorganizare fiind necesar a indica fluxul de numerar previzionat, respectiv sursele de plata ce pot asigura acoperirea creantelor curente.
In acest sens, art. 140 alin. (3) teza I din Legea nr. 85/2014 stabileste: "Sumele provenite din activitatea curenta a debitorului sau din valorificarea activelor negrevate de cauze de preferinta vor fi prevazute a se distribui pro rata pentru fiecare creanta prevazuta a se achita in timpul reorganizarii, dupa deducerea sumelor prevazute ca fiind necesare platii creantelor curente exigibile si a celor necesare asigurarii capitalului de lucru, daca este cazul ."



Aceasta este semnificatia sintagmei cuprinse in art. 133 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 85/2014, fiind dificil de conceput ca legiuitorul ar fi optat pentru salvarea afacerii debitorului cu riscul insolventei creditorilor titulari ai unor creante curente.
De altfel, stabilirea de catre creditorii votanti ai planului a unei modalitati de esalonare la plata a creantelor curente ar avea ca efect, printre altele, anularea dreptului creditorilor curenti de a formula cererea de trecere la faliment, conform art. 143 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, si mentinerea in mod artificial a unei proceduri de reorganizare care nu poate acoperi creantele curente (si implicit activitatea curenta).



De asemenea, permitand debitorului sa stabileasca in mod unilateral cand sa efectueze plata, s-ar incalca fara justificare si in contra intentiei legiuitorului echilibrul contractual, in conditiile in care, prin art. 123 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, legiuitorul a stabilit in mod expres ca, pe parcursul perioadei de observatie, administratorul judiciar va putea sa modifice clauzele contractelor incheiate de debitor, inclusiv contractele de credit, astfel incat acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii, numai cu acordul cocontractantilor.



Argumentul expus in incheierea instantei de trimitere, in sprijinul opiniei ca esalonarea la plata a creantelor curente ar fi permisa, intemeiat pe dispozitiile art. 133 alin. (5) lit. H din Legea nr. 85/2014, care dau posibilitatea prelungirii prin plan a datei scadentei fara a face distinctie intre creantele anterioare deschiderii procedurii si cele curente, nu poate fi primit, intrucat textul legal mentionat nu poate fi privit izolat, ci in ansamblul reglementarilor avand ca obiect planul de reorganizare si regimul diferitelor tipuri de creante, fiind evident ca aceasta posibilitate priveste exclusiv creantele inscrise in tabelul definitiv .
Pentru dezlegarea problemei de drept supuse judecatii prezinta relevanta si dispozitiile art. 175 din Legea nr. 85/2014, potrivit carora o procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau de lichidare pe baza de plan poate fi inchisa in baza unui raport al administratorului judiciar, care constata indeplinirea tuturor obligatiilor de plata asumate prin planul confirmat, precum si plata creantelor curente scadente. Distinctia facuta de textul legal intre indeplinirea obligatiilor de plata cuprinse in plan si plata creantelor curente intareste concluzia ca planul de reorganizare nu poate prevedea esalonarea la plata a creantelor curente.



Solutia propusa este in acord si cu prevederile art. 165 alin. (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, care stabileste pentru debitorii aflati sub incidenta legislatiei privind insolventa, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 167 alin. (11) si (12), urmatoarea ordine de stingere a creantelor: mai intai obligatiile fiscale nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei, in ordinea vechimii, iar ulterior sumele datorate in contul ratelor din programele de plati ale obligatiilor fiscale, cuprinse in planul de reorganizare.



Procedura prin care debitorul ar putea obtine, pentru creantele bugetare restante, inlesniri sau esalonari la plata, acordate in conditiile Codului de procedura fiscala, nu se confunda cu posibilitatea de esalonare prin planul de reorganizare a creantelor bugetare. Operatiunea de calificare a creantelor bugetare drept creante curente se realizeaza de catre administratorul judiciar si este supusa cenzurii judecatorului- sindic in caz de contestare, de aceea ea excedeaza chestiunii de drept care face obiectul intrebarii prealabile.



Citeşte mai multe despre:    ICCJ    Dezlegarea unei chestini de drept    Legea 85/2014    Planul de reorganizare    Esalonarea la plata    Insolventa



Comentează: ICCJ. Dezlegarea unei chestiuni de drept privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa – planul de reorganizare a debitorului nu poate sa prevada esalonarea la plata a creantelor curente
Alte titluri

Hotarare prealabila pronuntata de ICCJ in materia insolventei - vezi caror cereri nu se aplica cerinta referitoare la cuantumul creantelor bugetare!
17 Oct 2019 | 72

Decizie ICCJ cu privire la Legea 165/2013 - cum se aplica termenul de 6 luni in situatia refuzului de solutionare a notificarilor
17 Oct 2019 | 48

ICCJ: interdictia magistratilor si personalului asimilat de a beneficia de pensie de serviciu si indemnizatie nu se aplica in cazul condamnarilor pentru infractiuni savarsite anterior intrarii in vigoare a Legii 118/2004
16 Oct 2019 | 57

ICCJ: pentru personalul didactic, in calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit.
16 Oct 2019 | 125

RIL: locurile de munca ale personalului din serviciile de anatomie si prosectura si ale personalului disciplinelor universitare de anatomie - incadrate ex lege in categoria locurilor de munca in conditii deosebite
15 Oct 2019 | 81

ICCJ (RIL): contractul privind serviciile financiare incheiat la distanta - titlu executoriu chiar si in lipsa semnaturii daca partile nu au prevazut-o ad validitatem
15 Oct 2019 | 84



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie