CCR: Initiativa legislativa „Lege pentru modificarea unor acte normative in materie electorala” nu indeplineste conditiile prevazute de Constitutie

Potrivit expunerii de motive care insoteste propunerea legislativa a cetatenilor, "scopul general al acestei initiative este imbunatatirea calitatii reprezentarii politice a cetatenilor romani".
Pentru atingerea acestui scop sunt enuntate "cinci zone principale de interventie", dupa cum urmeaza:
- alegerea primarilor in doua tururi de scrutin, care urmareste doua obiective majore, si anume "cresterea legitimitatii primarului si o mai buna reprezentare a tuturor intereselor si grupurilor sociale dintr-o comunitate";
- reducerea numarului de semnaturi necesare pentru inscrierea la alegeri, aceasta urmarind democratizarea vietii politice, prin eliminarea unor bariere artificiale din calea competitorilor mici;
- eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale si europarlamentare, care vizeaza doua obiective, si anume cresterea nivelului de proportionalitate in cazul consiliilor locale si judetene, respectiv in cadrul grupului de europarlamentari romani, care au o dimensiune mai mica (in comparatie cu Senatul si Camera Deputatilor), precum si stimularea competitiei politice si o mai buna reprezentare a grupurilor minoritare la nivel local;
- introducerea unui mecanism de alocare a mandatelor care sa permita votul preferential pe liste de partid (liste deschise), cu motivarea ca din punctul de vedere al rolului reprezentativ pe care parlamentarii il percep ca urmare a alegerilor, listele deschise pot genera rezultate mai bune decat un sistem uninominal, cu liste inchise sau mixt; "in acelasi timp, listele deschise sporesc sentimentul de eficacitate pe care alegatorii il asociaza votului lor, prin faptul ca acestia au la indemana mai multe optiuni (atat partide, cat si persoane);
- modificarea mecanismului de stabilire a numarului de parlamentari pentru diaspora, cu motivarea ca legea electorala contine prevederi contradictorii in ceea ce priveste circumscriptia care revine diasporei, in special din perspectiva numarului de parlamentari care ii sunt alocati; numarul mic de parlamentari, raportat la dimensiunea acestui segment de electorat, poate fi asociat cu probleme precum participarea redusa la vot a romanilor din strainatate in alegerile parlamentare, interesul scazut din partea partidelor cu privire la aceasta circumscriptie, reprezentarea deficitara a intereselor acestui segment de electorat in viitorul Parlament si, pe termen lung, reducerea si mai accentuata a interesului si dorintei de implicare a romanilor din strainatate cu privire la politica nationala.

Examinand propunerea legislativa a cetatenilor "Lege pentru modificarea unor acte normative in materie electorala", prin raportare la dispozitiile art. 74 alin. (1) si (2) din Constitutie, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, republicata, cu modificarile ulterioare, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, precum si raportul intocmit de judecatorul-raportor, constata urmatoarele:

Sustinatorii atestati cu incalcarea dispozitiilor legale, potrivit mentiunilor cuprinse in listele centralizatoare pe judete intocmite in cauza, nu au fost luati in calcul la stabilirea numarului de sustinatori ai initiativei legislative. A rezultat astfel un numar total de 99.583 de sustinatori ale caror semnaturi sunt legal atestate. Ca urmare, Curtea constata ca nu este indeplinita conditia prevazuta de art. 74 alin. (1) teza intai din Constitutie, respectiv numarul de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot necesar pentru promovarea initiativei.

Potrivit documentelor depuse la Senat de initiatori si transmise Curtii Constitutionale (opisuri cuprinzand nr. crt. dosar, numar de file, numar de semnaturi depuse si, respectiv, validate, pentru un numar de 33 de judete si municipiul Bucuresti), un numar de 10 judete si municipiul Bucuresti ar fi indeplinit, fiecare, cerinta de a avea cel putin 5.000 de semnaturi legal atestate in sustinerea initiativei legislative (Arad, Arges, Bihor, Brasov, Cluj, Iasi, Maramures, Prahova, Sibiu, Timis), aceasta cu conditia ca atestarile sa fi fost conforme cu dispozitiile legale de referinta. Pe baza examinarii dosarelor cuprinzand sustinatorii initiativei legislative din punctul de vedere al legalitatii atestarii, Curtea a constatat ca numai 7 judete dintre cele zece, si anume Arad, Arges, Bihor, Brasov, Cluj, Prahova, Timis, precum si municipiul Bucuresti indeplinesc, fiecare, conditia de a avea cel putin 5.000 de semnaturi legal atestate in sustinerea initiativei legislative.
In ceea ce priveste celelalte trei judete care, potrivit documentelor depuse de initiatori, ar fi indeplinit conditia constitutionala, Curtea a constatat abateri de la cadrul legal de referinta care au determinat, potrivit celor mai sus mentionate, neluarea in calcul la stabilirea numarului de sustinatori ai initiativei legislative.

Astfel, Curtea a constatatca initiativa legislativa a cetatenilor intitulata "Lege pentru modificarea unor acte normative in materie electorala" nu indeplineste conditiile prevazute de art. 74 alin. (1) din Constitutie .