Amendamentele sistemului judiciar referitoare la proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice

Magistratii romani amendeaza proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice datorita nerespectarii normelor comunitare, a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si Curtii Constitutionale, a nerecunoasterii riscurilor profesionale, a ignorarii incompatibilitatilor si interdictiilor pe care le presupun activitatile desfasurate in cadrul sistemului judiciar, a incalcarii principiului neretroactivitatii legii, precum si al nediscriminarii.

Consiliul Superior al Magistraturii a analizat amendamentele formulate la intalnirea cu reprezentantii asociatiilor profesionale ale magistratilor si a personalului auxiliar, ce a avut loc in data de 29 ianuarie 2009, la sediul C.S.M., precum si cele formulate in scris de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Federatiei Nationala Sindicala Justitia si formuleaza propuneri punctuale pentru imbunatatirea proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice.

1.Magistratii si personalul auxiliar din justitie solicita executivului mentinerea dreptului la pensia de serviciu , drept dobandit odata cu intrarea in profesie si recunoasterea lui pentru viitor, reglementare care este similara unor tari europene (Marea Britanie, Luxembourg, Cipru, Elvetia, Italia, Ungaria, Portugalia, Slovenia).
Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, limitarea nejustificata a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie speciala, drept nesocotit ulterior fara a exista o justificare rezonabila pentru o asemenea ingradire, constituie o privare de proprietate in sensul art. l Protocol 1 al Conventiei cat si o discriminare in sensul art.14 si art. 1 din Protocolul aditional nr. 12 ( BUCHEN c. Republicii Cehia).
Acest drept este justificat de statutul special determinat de importanta sociala a muncii, specificul activitatii, riscurile, incompatibilitatile si interdictiile pe care le presupune exercitarea acestei profesii (legiuitorul interzice exercitarea altor activitati producatoare de venituri, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior).
In viitorul sistem public de pensii trebuie sa se regaseasca sistemul de securitate sociala european guvernat de Directiva nr. 86/378/CCE privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre femei si barbati in sistemele ocupationale de securitate sociala, modificat prin Directiva nr. 96/97/CE aplicabil magistratilor, militarilor, diplomatilor si functionarilor publici cu statut special.

2. In concordanta cu normele europene, statul are obligatia de a garanta judecatorului care a implinit varsta legala pentru incetarea functiei, plata unei pensii al carei nivel sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii. In acest sens, potrivit art. 6.4 din a��Carta europeana privind statutul judecatorilora��, adoptata in anul 1998 a�� statutul garanteaza judecatorului sau judecatoarei care a implinit varsta legala pentru incetarea functiei, dupa ce a exercitat-o ca profesie o perioada determinata, plata unei pensii al carui nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionalaa��.

In acelasi sens se pronunta a��Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilora��, adoptata la 13 octombrie 1994 de Comitetul Ministrilor al Consiliului

European, care stabileste obligatia statelor membre a��de a veghea ca statutul si remuneratia judecatorilor sa fie pe masura demnitatii profesiei lor si a responsabilitatilor pe care si le asumaa��.
Curtea Constitutionala a Romaniei, a retinut in Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a��preocuparea organismelor care le-au adoptat de a se promova independenta si impartialitatea judecatorilor, tinand seama ca judecatorii se pronunta asupra vietii, libertatilor, drepturilor, indatoririlor si bunurilor cetatenesti. In acest context, o importanta deosebita o au masurile preconizate pentru asigurarea unui statut, a unei remuneratii si a pensiei adecvate pentru magistrati, precum si a garantarii prin lege a acestora.

3. In legatura cu pensia anticipata
Magistratii nu pot beneficia de pensie anticipata, intrucat, pentru a iesi la pensie, la varsta de 60 de ani, ar trebuie sa plateasca asigurari sociale pentru o perioada de cel putin 43 de ani, ceea ce ar impune sa desfasoare activitati remunerate inca de la varsta de 17 ani.
Potrivit proiectului legii, pensia anticipata poate fi acordata cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei de pensionare a�� 65 ani, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare decat stagiul de cotizare prevazut de lege, care este de 35 de ani. In aceste circumstante. Se impune si modificarea dispozitiilor alin. (2) si al art. 62 din proiect, pentru a conferi si magistratilor dreptul de a beneficia de pensie anticipata, in situatia realizarii stagiului minim de cotizare, alaturi de cadrele militare si functionarii cu statut special.
Se impune si modificarea art. 16 lit. b, care prevede vechime in serviciu doar pentru functionarii cu statut special si cadre militare, fiind exclusa categoria profesionala a magistratilor si personalului auxiliar.

4. Despre recalcularea pensiilor
Noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate in plata, chiar si atunci cand modul de calcul al pensiilor se modifica prin noua reglementare, deoarece este inadmisibil ca legea sa opereze retroactiv.
Prin Decizia nr. 4612/2002, Curtea Constitutionala a retinut, analizand constitutionalitatea ordonantei ce prevedea suspendarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, ca: a��desi prin noua lege se reglementeaza un nou mod de calcul si de stabilire a pensiilor militare de stat, evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite dupa data intrarii in vigoare a legii."
Prin Decizia nr. 375/2005 Curtea a statuat ca; a��Noile reglementari nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, in privinta cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, incepand cu data intrarii in vigoare."
Recalcularea pensiilor aflate in plata incalca principiul neretroactivitatii legii, inscris in art. 15 alin. (2) din Constitutie .
In consecinta, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispozitie care sa conduca la desfiintarea unui drept castigat, atata vreme cat dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constitutia Romaniei.


5.Completarea principiilor proiectului cu a��principiul compensarii riscului profesieia��.
Acesta presupune ca riscul profesiei, precum si regimul interdictiilor si incompatibilitatilor sa aiba influenta semnificativa asupra conditiilor de pensionare, reflectata, in special, asupra cuantumului pensiei.

6. Se impune si completarea Anexei nr. 2 - ,,Lista cuprinzand locurile de munca incadrate in conditii specialea�� cu mentionarea activitatilor desfasurate de judecatori, procurori si personalul auxiliar din cadrul autoritatii judecatoresti.
Propunerea se justifica, in raport de continutul definitiei data locurilor de munca in conditii speciale prin proiectului de lege.

7. Proiectul se raporteaza in art. 154 alin. (2) si art. 158 la dispozitiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata si cu modificarile ulterioare, lege abrogata ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata si cu modificarile ulterioare.

8. Se impune recunoasterea dreptului la pensie, pe baza de reciprocitate, cetatenilor europeni in oricare din tarile Uniunii Europene, iar regulile nationale sa fie compatibile cu reglementarile comunitare.

9. Proiectul actului normativ nu corespunde nici normelor de tehnica legislativa, el nu instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la stabilite si eficienta legislativa si nici cerintele armonizarii legislatiei nationale eu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte (art. 6 alin, (1)).
Din acest punct de vedere solutiile legislative sunt complet nefundamentate si aleatorii, bazate in mod evident pe alte criterii decat cele de tehnica legislativa.

In Romania exista cca. 150.000 de pensii speciale, care totalizeaza un efort bugetar de cca. 10 miliarde lei, din care in august 2009, potrivit datelor furnizate de CNPAS, existau doar 2.488 de persoane provenite din magistratura care beneficiau de pensie . Efortul anual cu pensiile din magistratura nu depaseste cifra de 60 milioane euro.
Existenta unor sisteme de pensii speciale, aplicabile unor categorii profesionale diferite este in deplina concordanta cu prevederile internationale.
Este necesar insa sa fie evitata aparitia unor noi forme de discriminare intre categoriile care desfasoara activitati supuse unui risc special si cu o importanta deosebita in arhitectura sociala.
Consiliul Superior al Magistraturii va transmite de urgenta aceste amendamente Primului Ministru, Ministerului Justitiei, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, comisiilor juridice ale celor doua camere ale Parlamentului Romaniei, si le va sustine in fata acestor institutii.
Consiliul Superior al Magistraturii solicita de urgenta Primului Ministru al Romaniei o intrevedere pentru ca propunerile sistemului judiciar sa se regaseasca in noul proiect de lege.